Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Mass-media ca factor de dezvoltare educativ

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Ziarul National a facut urmatorul sondaj in randul vedetelor
Conferinta din Estul Statelor Unite
Difuzarea comunicatului de presa
Manipulare si Masonerie
Scurta analiza a ziarului RING
Ion Zara Imaginea si creatorii sai 55-84
FUNCTIILE MASS-MEDIA. REGIMURI, ACTORI SI ROLURI
Campanie sociala Practica tv
RELATIA DINTRE JURNALISTI Sl SPECIALISTII IN RELATII PUBLICE - INTRE COOPERARE Sl CONFLICT
VALORILE JURNALISTILOR

Mass-media ca factor de dezvoltare educativ

Importanta mass-mediei, ca factor care contribuie la educarea atat a tinerilor, cat si a adultilor, este unanim recunoscuta. Mass-media formeaza al patrulea mediu constant de viata al copilului, alaturi de cel familial, de cel scolar si de anturajul obisnuit de relatii. Mass-media nu se substituie scolii, iar influenta sa este complexa, reprezentand un element fundamental in relatia dintre om si mediul inconjurator.



Aportul educativ al mass-media se realizeaza prin transmiterea de informatii, impunerea de valori, atitudini, modele comportamentale, avand, astfel, un rol deosebit in constituirea codului socio-cultural al subiectului. Insa, spre deosebire de instruirea care se realizeaza riguros si planificat in sistemul clasic de invatamant pe baza unor programe scolare si sub indrumarea unui personal calificat, mijloacele de comunicare in masa ofera informatii in mod spontan si difuz, transformandu-se intr-o forma de educatie de completare realizata in mod neinstitutionalizat, in timpul liber de care dispune subiectul.

Impactul deosebit al mass-media este dat de modul p 828e41i lacut, accesibil, chiar captivant, in care sunt oferite informatiile. In acest context, este explicabila puternica atractie resimtita fata acestea, atractie care uneori, mai ales la tineri, se poate manifesta creand forme extreme de obisnuinta, chiar de dependenta. Ambianta in care cresc si se dezvolta copiii ofera o mare varietate de stimuli, genereaza noi experiente si noi modalitati de cunoastere, culturalizare si relaxare.

Pentru cea mai mare parte a copiilor, ca si pentru multi adulti, vizionarea programelor de televiziune, urmarirea emisiunilor radiofonice sau citirea presei scrise ocupa cea mai mare parte a timpului liber. Pentru acestia, participarea la interactiunea mediata este una dintre cele mai frecvente activitati de fiecare zi. Publicul recepteaza, astfel, un numar foarte mare de mesaje, in special audio-vizuale, cu numeroase implicatii imediate sau latente, directe sau indirecte, previzibile sau imprevizibile asupra dezvoltarii personalitatii lor aflate in formare. Ca urmare, se produc modificari importante la nivelul personalitatii acestora, prin generarea de opinii, atitudini, comportamente noi. Prin prezenta activa in viata comunitatii, sistemul mass-media a devenit un actor activ, afectand functionarea celorlalte sisteme ale societatii, inclusiv a celui educational.

Mijloacele moderne de comunicare redimensioneaza relatia omului cu lumea inconjuratoare, transformandu-se intr-una dintre cele mai importante surse de formare a profilului spiritual al individului. Apare, prin urmare, necesitatea de a privi aceste mijloace ca pe niste suporturi in educare, indiferent de varsta subiectului.

"In afara de educator, nimeni nu avea carti tiparite. Ceea ce citea cineva

trebuia intai sa fie dictat, apoi definit, apoi construit, si abia apoi textul putea

fi inteles."

Thomas Platter Astfel isi aminteste un reformator in educatie - elvetianul Thomas Platter -

experienta lui de scolar in jurul anului 1515. De-a lungul unei vieti in care cartile

tiparite au devenit resurse uzuale pentru preceptori si elevi, experienta in domeniul

educatiei a demonstrat cum se pot schimba posibilitatile pedagogice relativ la

schimbarile societatii.

Inca din 1986, in cadrul colocviului international de la Stanford*, consacrat

problemelor informaticii si educatiei, se remarca rolul major al responsabililor in

domeniul educatiei pentru a evita ramanerea in urma a tarilor in curs de dezvoltare

fata de lumea puternic industrializata. Prima sugestie avansata ca urmare a analizei

experientei acumulate este ca trebuie acordata o prioritate absoluta cercetarii tuturor

problemelor legate de introducerea computerului in educatie, accentul fiind pus pe

formarea si reciclarea profesorilor. In 'Declaratia' colocviului de la Stanford se

puncteaza ca element esential al raportului dintre educatie si noile tehnologii

informationale faptul ca cetatenii trebuie sa fie formati pentru a trai intr-o

societate informationala.

Cele mai durabile si mai eficiente inovatii sunt acelea pe care beneficiarul le-a

asimilat, adica le-a adoptat pentru ca ii satisfac nevoile sale specifice. Sa luam in

considerare ceea ce se intampla la nivelul concret al transformarilor produse de noile

tehnologii ale informatiei si comunicarii:

In primul rand, observam convertirea continutului cultural din intreaga lume

intr-o forma digitala, facand astfel produsele disponibile oricui, oriunde si oricand.

Retelele de comunicatii cu arie larga si de mare viteza, legand impreuna computerele din

apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare capacitate

schimba conditiile culturale in care se desfasoara educatia. Izolarea este de domeniul

trecutului si are loc o substitutie a insuficientei si perimarii informatiilor cu amploarea

si arhisuficienta lor. Problemele educatiei se schimba profund, alternativa la strategiile unei cunoasteri insuficiente si costisitoare fiind gasirea modalitatilor ce permit invataceilor sa foloseasca accesul nelimitat la cultura.

In al doilea rand, sunt dezvoltate multiple modalitati de a reprezenta informatii,

de a simula interactiuni si a exprima idei, extinzand achizitiile inteligentei.

In al treilea rand, oamenii exteriorizeaza diverse abilitati curente - de a

calcula, de a scrie corect, a memora, a vizualiza, a compara, a selecta - in

instrumentele digitale cu care lucreaza, dobandind astfel practic o adevarata maiestrie

in ce priveste aceste abilitati, candva rezultate ale educatiei. Tehnologiile digitale

largesc potentialitatile personale. Procesoarele de texte, de exemplu, avertizeaza in

cazul oricarui cuvant scris incorect sau in cazul greselilor gramaticale, foile de calcul



permit oricui sa faca rapid si corect calcule dupa formule extrem de complexe, bazele

de date permit atat celor cu memorie buna, cat si celor cu slabe capacitati de

memorare sa manipuleze seturi intregi de informatii. Diverse alte forme de

instrumente de lucru specializate reduc nivelul aptitudinal necesar pentru a participa

efectiv la o gama larga de activitati culturale.

Bibliotecile digitale, multimedia si abilitatile exteriorizate schimba sensibil

perspectiva asupra practicii educationale. Introducerea calculatoarelor si Internetului

in scoli este evenimentul ce impune dezvoltarea de noi strategii pedagogice.

Se poate afirma pe buna dreptate despre anii 80 ca reprezinta deceniul

revolutiei tehnologice din invatamant. Aplicatiile calculatoarelor au nascut sperante

fara precedent pentru viitorul demersului educativ. Febra tehnologica era atat de

mare, incat, inca din primii ani ai deceniului, au fost lansate programe

guvernamentale in numeroase tari, preocupate sa nu ramana in urma in acest domeniu.

Incetul cu incetul, majoritatea tarilor dezvoltate au introdus calculatoarele in scoli

incepand cu nivelurile superioare, apoi dotand succesiv clasele invatamantului

secundar si primar. Chiar si in lipsa unor incurajari din partea guvernelor, dorinta de a

adapta informatica la nevoile salilor de clasa era atat de mare, incat multe scoli au

achizitionat din proprie initiativa computere.

Conceptul pregatire pentru viata, care a constituit multa vreme un obiectiv

major al sistemelor educative din intreaga lume, a devenit redundant in perspectiva

deschisa de uriasele transformari din societate datorate schimbarilor din tehnologie si

economie. Cu treizeci de ani in urma, educatia pe tot parcursul vietii putea fi privita

ca o optiune pentru o varsta cu mai mult timp liber. Acum a devenit o necesitate.

Ofertele de educatie si pregatire au devenit segmentate si diversificate, in acord cu

variatele cereri ale consumatorilor care platesc pentru module educative ajustate pe

propriile nevoi. Mass-media electronica ofera sistemului educativ metoda de e-learning.

Educatia la distanta este doar o expresie a acestei noi orientari spre

consumator a diverselor institutii de pregatire.

Definim educatia la distanta (sau educatia virtuala) ca o experienta

planificata de predare-invatare, organizata de o institutie ce furnizeaza mediat

materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in

maniera proprie, fara a constrange agentii activitatii la coprezenta sau

sincronicitate. Medierea se realizeaza prin modalitati diverse, de la material

tiparit (prin corespondenta), la tehnologii audio, video sau noile tehnologii ale

informatiei si comunicarii.

Principalele nivele educationale pe care le poate sustine invatamantul la

distanta confera o imagine despre importanta aprofundarii teoretice si aplicarii in

practica a acestui tip de educatie:

1. Alternativa la o scolarizare traditionala

- a doua sansa de scolarizare pentru adulti

- scheme de scolarizare pentru copiii de varsta scolara in conditii de distanta,

inaccesibilitate, probleme de resurse

- la nivel universitar.

2 Formarea formatorilor, justificata prin:

- marea cerinta pentru formatori

- nu e necesara scoaterea cadrelor didactice din salile de curs, iar beneficiile se

valideaza imediat

- cadrele didactice au deja formate deprinderi de studiu, deci se adapteaza usor

la cerintele educatiei la distanta

- motivatia cadrelor didactice pentru studiu (perfectionare, promovare)

3. Educatie nonformala (alfabetizare, dezvoltare comunitara, educatie pentru valorile

democratiei etc.)

4. Formare profesionala si tehnica

- formare la locul de munca

- diverse scheme alcatuite si sponsorizate de beneficiari (cei pentru care vor




lucra specialistii formati)

Probleme pe care educatia la distanta le poate rezolva:

- Distanta fizica (studenti de provenienta rurala sau la distanta de campus; profesori

din diferite zone geografice) - eliminarea spatiului.

- Probleme de timp si programare (dificultatea intalnirilor frecvente intre studenti;

probleme la locul de munca, in familie, personale, comunitare) - eliminarea

timpului si ritmului de invatare impus

- Spatii disponibile limitate (numar mare de candidati; spatiu limitat in institutii)

- Inscrieri limitate sau dispersate (inscrieri putine intr-o perioada mare de timp;

inscrieri putine intr-o anumita arie geografica)

- Numar limitat al cadrelor didactice disponibile (lipsa personalului didactic format,

raportat la cerere; concentrarea geografica a cadrelor didactice)

- Consideratii culturale, religioase si politice (discriminare; emigrare; bariere

administrativ-teritoriale)

Tot legat de mass-media si educatie putem aduce in discutie weblog-urile.

Un weblog (sau blog, pe scurt) este "un site actualizat cu intrari (insemnari, note) ce sunt automat indexate si datate. Este similar unui jurnal. De obicei weblogul are o anumita tematica, iar intrarile sunt comentarii cu legaturi spre alte webloguri/ resurse online.

Altfel spus un weblog reprezinta un mijloc de comunicare interpersonala si poate lua diverse forme, de la un jurnal on-line la un depozit de informatii referitoare la un anumit domeniu. Prin urmare, Weblog-ul este o pagina Web cu urmatoarele caracteristici: 􀂾 structura de hiperlegaturi. Continutul site-ului este format in mare parte din intrari cu comentarii si hiperlegaturi spre alte resurse online. Nu exista o lungime prestabilita pentru obiectele postate, unele mesaje pot contine o singura legatura spre un continut aflat oriunde pe Web, in timp ce altele, majoritatea, includ informatii aditionale si comentarii personale despre subiectul discutat.

Prezenta hiperlegaturilor diferentiaza weblog-urile de jurnalele de insemnari online, in care autorul consemneaza diverse evenimente care nu sunt neaparat relevante pentru publicul larg, exceptie facand un cerc restrans de prieteni.

- Actualizari frecvente afisare in ordine invers cronologica. Weblog-urile sunt intr-o dinamica permanenta, noile mesaje postate apar de fiecare data in partea de sus a paginii principale. In consecinta utilizatorii revin regulat in asteptarea unor noi mesaje. Aceasta caracteristica marcheaza cea mai importanta distinctie intre weblog-uri si paginile personale care rareori sunt revizitate.

- Acces public, liber la continut. Site-ul poate fi accesat fara restrictii legate de plata sau de apartenenta la vreo comunitate.

-Arhivare. Fiecare mesaj are asociata o legatura permanenta, astfel el poate fi cu usurinta accesat chiar daca a disparut de pe prima pagina ca urmare a dinamicii blog-ului.

O componenta optionala o reprezinta motorul de cautare interna, vizitatorii avand posibilitatea de a regasi rapid, pe baza unor criterii anumite informatii ce apar in mesajele din weblog. Structura generala a unui blog contine un titlu, o lista a mesajelor curente, o lista de legaturi utile, lista cunoscuta sub numele de blogroll, statistici etc.

Tot mai mult, weblog-urile sunt folosite in educatie, pentru comunicarea cu cursantii. Orice instructor isi poate deschide un weblog prin intermediul caruia sa publice materiale/ resurse pentru curs, noutati, sa tina legatura cu cursantii sai, sa supuna discutiei diferite aspecte ale cursului, sa faciliteze formarea unei comunitati de invatare. Prin intermediul unui weblog se pot invita mai usor lectori, se pot publica proiecte ale institutiei, facilitandu-se formarea de parteneriate.

O sectiune a weblog-ului poate fi o lista de site-uri/weblog-uri educationale, care ar putea prezenta interes pentru cursanti.

Din perspectiva cursantilor, weblog-urile personale pot deveni portofolii digitale sau spatii de lucru in grup, permitand pastrarea legaturii si dupa terminarea unui curs, fiind un adevarat sistem de management al cunostintelor, util in dezvoltarea profesionala.

Revistele online sunt si ele un factor de influenta legat de educatia mass-mediei in societate. Revistele online sunt de interes general:

- reviste de afaceri

- reviste saptamanale de stiri

- reviste moderne

- reviste cu specific profesional

- publicatii despre stiluri de viata directionate catre audiente demografice specifice

- reviste etnice directionate catre publicuri clar definite

- publicatii pentru membrii unor cluburi sau asociatii

- publicatii pentru persoane cu interese speciale

- cataloage promotionale

Publicatiile online reprezinta o importanta sursa de informare si cunoastere pentru toate categoriile de utilizatori. Acestea contin in general, informatia cea mai noua dintr-un domeniu si sunt deosebit de utile. Revistele electronice raspund multor probleme cu care se confrunta revistele sau publicatiile traditionale: viteza in furnizarea informatiilor, disponibilitatea in timp sau in spatiu (geografic), facilitati de cautare, etc.












Document Info


Accesari: 12783
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )