Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Prepozitii articulate - italiana

Gramatica


Prepozitii articulate - italiana



Prepozitia ,,a":

Prepozitia ,,a" poate exprima: (in, la)

-locul unde suntem, se gaseste ceva , cineva de ex: "Sono a casa".

-locul spre care ne indreptam

locul spre care se indreapta ceva , cineva, de ex: "Voi andate a Roma".

Raspunde la intrebarile "Cui ?", "Pentru cine?" de ex: "Lo compri alla mamma ?"

Poate lega si doua verbe, situatie in care conjugam numai primul verb care va fi urmat de prepozitia a si de un verb la infinitiv, de ex: "Vado a comprare un libro."

- se foloseste inaintea numelor de orase.

Iata formele articulate ale prepozitiei a:

al = a + il

Allo = a + lo

all = a + l

alla = a + la

ai = a + i

Agli = a + gli

alle = a + le

Prepozitia ,,di"

Prepozitia ,,di" poate exprima:

-posesia (obiectul posedat + di + posesor); de ex: "Il libro del professore";

-originea, de ex: "Sono di Bucarest";

-materia (sau materialul) anumitor obiecte, cand folosim forma simpla a prepozitiei, de ex: "Una gonna di lana".

-cantitatea, de ex: "Un litro di vino".

Si prepozitia di poate lega doua verbe.

A ruga - chiedere + a + subst. + di

Iata formele articulate ale prepozitiei di:

del = di + il

Dello = di + lo

dell = di + l

Della = di + la

dei= di + i

Degli = di + gli

delle = di + le

Prepozitia ,,da"

Prepozitia ,,da" poate exprima:

-persoana la care ne aflam, de ex: "Sono dagli amici".;

-persoana la care ne ducem, de ex: "Vai dal professore".;

-locul sau persoana de unde sau de la care ne intoarcem, de ex: Torna da Roma"., "Vengo dal dottore.";

-necesitatea, cu ajutorul lui avere, de ex: "Ha un libro da leggere.";

avere + da + vb. Inf.

-de asemenea, exprima si functia destinatia unui obiect, de ex: "Camera da letto.";

Iata formele articulate ale prepozitiei da:

dal = da + il

Dallo = da + lo

dall = da + l

Dalla = da + la

dai= da + i

Dagli = da + gli

dalle = da + le

Prepozitia ,,in"

Prepozitia ,,in" poate exprima: (in, la)

-locul unde se gaseste cineva : Il padre e in ufficio"

-locul unde merge cineva: "Lui va in Italia".

-mijlocul de transport: "Vanno in treno".

Iata formele articulate ale prepozitiei in:

nel = in + il

Nello = in + lo

nell = in + l

Nella = in + la

nei= in + i

Negli = in + gli

nelle = in + le

Prepozitia ,,su"

Prepozitia ,,su" inseamna : pe - atat in sens propriu cat si figurat - in, pe care

- indica locul sau pozitia

"Il libro e sulla tavola".

"Conto sull amica". 242i89c

Iata formele articulate ale prepozitiei su:

sul = su + il

sullo = su + lo

sull = su + l

sulla = su + la

sui= su + i

sugli = su + gli

sulle = su + le

Prepozitiile a da se folosesc inaintea subst cand sunt precedate de verbe care exprima miscarea .

PRONUMELE:

1.Pronumele personal.

Singular

Plural

I

II

III

I

II

III

 

Nominativ

CINE ? - CE ?

io

tu

lui/lei

noi

voi

loro

noi

voi

loro

Acuzativ

forma accentuata

me

te

lui/lei

ci

vi

li/le

Forma neaccentuata

mi

ti

Lo/la

PE CINE ?

PE CE ?

pe mine, ma,m

pe tine, te, t

Pe el, il,i

pe noi,ne n

pe voi,va,v

pe ei,ii,i

 

 

Formele neaccentuate (lo/la-li/le) se folosesc enclitic numai cu verbe la infinitiv, participiu si gerunziu, ca si la modul imperativ. Astfel ele preceda verbul, spre deosebire de formele accentuate. Aceste pronume stau inaintea verbului si inlocuiesc subst deja cunoscute.(Vedi M e A ? No li vedo ?)

Pronumele de politete Lei se foloseste ata la masc. cat si la fem , la plural folosim forma Voi si foarte rar forma Loro.

Ex:  Maria mi vede. Maria ma vede.

Maria vede me. Maria ma vede pe mine.

Dativ

Forma accentuata

a me

a te

A lui / a lei

a noi

a voi

a loro

ci

vi

loro

Forma neaccentuata

mi

ti

gli/le

CUI ?

Mie, imi, mi

Tie, iti,ti

Lui,l

Noua, ne, ni

Voua, va, vi

Lor, le,li

 

Raspunde la intrebarea CUI

Ex: Ci piace il vino. Ne place vinul

A noi piace il vino. Noua ne place vinul.

Formele accentuate + pronumele.

a me - mie

di me   - despre mine

con me - cu mine

per me   - pentru mine

da me - de la mine, la mine

in me   - in mine

2. Pronumele si adjectivul posesiv.

Au urmatoarele forme , clasificate in functie de numarul si genul obiectelor posedate:

I

II

III

I

II

III

Singular Masculin

mio

tuo

suo

nostro

vostro

loro

Plural Masculin

miei

tuoi

suoi

nostri

vostri

loro

Singular Feminin

mia

tua

sua

nostra

vostra

loro

Plural Feminin

mie

tue

sue

nostre

vostre

loro

Un posesor - un obiect posedat.

Il mio

Il tuo

Il suo

- gen masc.

Caietul meu -il mio quaderno

La mia

La tua

La sua

- gen fem.

Prietena ta - la tua amica

Un posesor - mai multe obiecte posedate.

I miei

I tuoi

I suoi

- gen masc.

Pritenii lui - I suoi amici

Le mie

La tue

Le sue

- gen fem.

Stilourile mele - le mie penne

Mai multi posesori - un obiect posedat.

Il nostra

Il vostra

Il loro

- gen masc.

Casa lor - la loro casa

La nostra

La vostra

La loro

- gen fem.

Cartea nostra - il nostro libro

Mai multi posesori - mai multe obiecte posedate

i nostri

i vostri

I loro

- gen masc.

Gentile noastre - le nostre borse

Le nostre

Le vostre

Le loro

- gen fem.

Gradinile noastre - I vostri giardini

Ex: I miei libri sono nuovi. Cartile mele sunt noi.

Pronume posesive care inlocuiesc substantivele la numarul singular:

Il mio - il tuo - il suo - il nostro - il vostro - il loro

La mia - la tua - la sua - la mostra - la vostra - la loro

Il suo letto e picollo, ma il mio non e picollo.

Patul lui este mic, dar al meu ne este mic.

Pronume posesive care inlocuiesc substantivele la numarul plural:

I miei - I tuoi - I suoi - I nostri - I vostri - I loro

Le mie - le tue - le sue - le nostre - le vostre - le loro

Le nostre zie sono giovani, le nostre sono vecchie.

Matusile noastre sunt tinere, ale voastre sunt batrane.

3. Pronumele si adjectivul demonstrativ.

de apropiere:

questo / questa acesta / aceasta;

questi / queste acestia / acestea.

de departare:

quel,quello,quell" / quella acela / aceea;

quei,quegli / quelle aceia / acelea.

4. Pronumele relativ.

Che - care - este un pronume relativ invariant la gen si numar, valabil atat pentru cazul nominativ cat si pentru acuzativ.

Ex: Un libro che mi piace. O carte care imi place.

Un libro che leggo. O carte pe care o citesc.

Pronumele cui ii corespunde lui che pentru celelalte cazuri, prepozitionale.

Ex: La donna di cui mi sono innamorato. Femeia de care m-am indragostit.

Pronumele che respectiv cui, poate fi inlocuit cu formele articulate il quale / la quale; i quali / le quali, care introduc distinctia de gen si numar.

Ex de mai sus devine: La donna quale mi sono innamorato.

5. Pronumele si adjectivul interogativ.

Chi ? - cine ? poate fi numai pronume folosit exclusiv pentru persoane.

Che ? - care ? ce ? indica obiecte si se foloseste aproape numai ca adj.

Ex: che cosa vuoi ? ce doresti ?

Quale ? - care ? presupune o selectie

Ex: quale preferisci ? pe care il preferi ?

Quanto / quanta / quanti / quante ? cat / cata / cati / cate ? are functie de pronume si de adjectiv.

a chi

cui

da dove

de unde

che cosa

ce

da quando

de cand

chi

cine

di che cosa

despre ce

come

cum

di chi

despre cine

da chi

de la cine

dove

unde

6. Pronumele si adjectivele nehotarate.

Nessuno - nimeni ca adj. Se distinge prin terminatie, in functie de gen.

Ex: nessuna regazza nici o fata.

Qualsiasi - orice este adj. Invariabil.

Qualche - vreun, vreo; cativa, cateva este adj. Invariabil, substantivul pe care il determina raman intotdeauna la singular, desi semnificatia este la plural.

Ex. scrivo qualche riga . scriu cateva randuri.

Ogni - fiecare este adj. Invariabil. Pronumele care ii corespunde este ognuno fiecare.

Tutto / tutta / tutti / tutte - tot / toata / toti / toate

Molto / molti / molta / molte - mult / multa / multi / multe.

Chiunque - oricine Ex: chiunque puo venire. poate veni oricine.

NUMERALUL.

1. Numeralul cardinal.

uno

Undici

ventuno

trentauno

duecento

due

Dodici

ventidue

trecento

tre

Tredici

ventitre

quattrocento

quattro

Quattordici

ventiquattro

quaranta

cinquecento

cinque

Quidici

venticinque

cinquanta

seicento

sei

Sedici

ventisei

sessanta

settecento

sette

Diciassete

ventissete

settanta

ottocento

otto

Diciotto

ventotto

ottanta

novecento

nove

Diciannove

ventinove

novanta

mille

dieci

Venti

trenta

cento

2.000 duemilla

3.000 tremilla

4.000 ...

1.000.000 milione

miliardo.

Ex: duecentocinquantotto - doua sute cinzeci si opt.

Obs. Numerele pana la milion sunt scrise impreuna . numeralele care denumesc milioane si miliarde fac exceptie.(tre miliardi).

2. Numeralul cardinal.

I

Primo

XI

undicesimo

II

Secondo

XII

III

Terzo

XIII

trentesimo

IV

Quarto

V

Quinto

VI

Sesto

VII

Settimo

VIII

Ottavo

IX

Nono

X

Decimo

Restul se formeaza prin adaugarea sufixului -esimo la numeralul cardinal.

Ora

Che ora e ? Ce ora e ?

Che ora sono ?

Da che ora e ? De la ce ora ?/ De cate ore ?

A che ora e ? La ce ora ?

Fino a che ora e ? Pana la ce ora ?

Sono le due.

Sono le due e venti.

Sono le due meno sette.

Sono le due e un quarto.

Sono le due e mezzo/a.

. si zece.

. fara sapte.

. si un sfert.

. si jumate.

E l"una ora.

E l"una ora e venti.

E l"una ora meno sette.

E l"una ora.e un quarto.

E l"una ora e mezzo/a.

Particule pronominale ci - ne:

Cuvantul ci poate substitui si structuri care raspund la intrebarea unde ? si care sunt introduse de prepozitiile a sau in

Este folosit cu intelesul de aici, acolo, se afla intotdeauna inaintea vb.

Vado a teatro. Ci vado - Merg la teatro. Merg acolo.

Cuvantul ne poate substitui structuri cu ajutorul carora putem exprima locul unei actiuni. Care raspund la intrebarea de unde ?

Este folosit cu intelesul de acolo, se afla intotdeauna inaintea vb.

Torni dal mercato. Ne torni. - Te intorci de la piata. Te intorci de acolo.

Particule pronominale ci - ne: indeplinesc mai multe functii trebuie studiat mai mult.

VREMEA - TIMPUL:

Che tempo fa ? - Cum este vremea ?

Fa bel tempo. - Este timp frumos.

Fa brutto tempo. - Este timp urat.

Fa caldo / freddo / fresco. - Este cald / frig / racoare.

Cand sunt precizate fenomenele meteorologice se folosesc c"e / ci sono.

C"e la nebbia - Este ceata.

Ci sono le nuvole.  - Sunt nori.

fresco/a - racoros, rece, proaspat

puro/a - pur, curat

nuvoloso/a - noros, intunecat, tulburat

MATEMATICA.

Quanto fa .? - Cat face .?

piu  - plus, si cu

meno   - minus, fara, mai putin

per   - inmultit cu .

diviso - impartit (la)

Ex:

Quanto fa sei piu sei ? - Cat face 4 + 4 ?

Quanto fa sei meno sei ? - Cat face 4 - 4 ?

Quanto fa sei per sei ? - Cat face 4 * 4 ?

Quanto fa sei diviso sei ? - Cat face 4 / 4 ?

TELEFONUL:

chiamare - a cheme, a telefona

fare una telefonata - a telefona, a da cuiva un telefon

prenotare una telefonata - a comanda o convorbire

fare il numero - a forma numarul

avere la comunicazione - a obtine convorbirea, a vorbi la telefon

e caduta e linea - s-a intrerupt linea telefonica

la linea e disturbata - linia este derenjata

CUCINA:

lesso - fiert

fritto - fript, prajit (in ulei)

arrosto - fript, prajit (fara ulei)

bruciato - ars

salato - sarat

amaro - amar

dolce - dulce

ADJECTIVE + ADVERBE :

carino/a - dragut/a, placut/a

brutto/a - urat/a

felice - fericit

infelice - nefericit

contento/a - multumit/a

scontento/a - nemultumit/a

facile - usor, usoara

dificile - dificil, greu

fedele - fidel

infedele - infidel

largo   - larg, lat

stretto - stramt, strans, ingust

corto   - scurt

alto - inalt, ridicat

basso - scund, jos (de statura),scazut (pret)

lungo/a - lung

breve   - scurt

allegro/a - vesel, bucuros

triste - trist

presto - devreme, repede, iute

tardi - tarziu

libero/a - liber/a

occupato/a  - ocupat/a

pericoloso - periculos

tranquillo - linistit

di solito - de obicei

d"abitudine - de obicei, in general

ogni - fiecare

durante - in timpul ., de-a lungul

mentre - in timp ce, pana cand, pe cand

Q     buono - bun

Q     a buon mercato - ieftin, la un pret bun

Q     veramente - intradevar

Q     dopo - dupa

Q     adesso - adesea, adineaori

Q     prima - inainte, mai inainte, mai devreme

vicino a - aproape de, vecin cu.,in apropiere de

lontano da - departe de .

fuori di - in afar de ., in afara., afara din.

dentro - inauntru

locale - local (din partea locului)

pulito - curat

tipico - tipic, caracteristic, specific

Q     a destra - la dreapta

Q     a sinistra - la stanga

Q     diritto, dritto - direct, drept, drept inainte

Q     ecco - iata

Q     prego - va rog, poftiti

Q     grazie - multumesc

strano - straniu, ciudat, neobisnuit

necessario - necesar

cosi - asa, astfel, in acest fel

stamattina - azi dimineata

stasera - deseara, asta seara, in aceasta seara

Q     bravo - capabil, iscusit, priceput

Q     rotto - rupt, stricat, spart

Q     va bene - bine, de acord

cattivo - rau, rautacios

affettuoso - afectuos, dragastos

timido - timid

geloso - gelos

sicuro - sigur

Q     biondo - blond

Q     dolce - dulce, delicat, duios

Q     forte - puternic, tare

Q     sensibile - sensibil

Q     elegante - elegant, rafinat, delicat

luminoso - luminos

moderno - modern

antico - antic, vechi

nuovo - nou

comodo - comod, convenabil

sufficiente - suficient

MOLTO-POCO :

molto - mult, foarte

molto/a/i/e - mult/a/i/e

poco - putin

poco/a/chi/che - putin/a/i/e

un poco, un po" - un pic, putin

-molto, poco - se pot referi si la timp

Da quanto tempo .? - De cat timp..? - De cand ?

da molto - de mult (timp)

da poco - de putin (timp)

Fra quanto tempo? - Peste cat timp?

fra molto - peste mult

fra poco - peste putin

Quanto tempo fa .? - Cu cat timp ianinte ?

molto tempo fa - cu mult timp inainte (demult)

poco tempo fa - cu putintimp inainte, nu demult

molti anni fa - cu multi ani inainte

TROPPO-TANTO :

Troppo - prea mult, prea mare

Tanto - atat, asa de mult

Quanto - cat

QDECLINAREA SUBSTANTIVELOR.

NOMINATIVUL.  - este cazul subiectului si anumelui predicativ. Substantivul este insotit de articol.

Ex.   Il letto e le poltrone sono comodissimi.

Patul si fotoliile sunt foarte comode.

Raspunde la intrebarile CINE ? / PE CINE ?

GENITIVUL. - este cazul atributului si exprima in general ideea de posesie. In italiana se exprima cu ajutorul prepozitiei di art. sau neart.

Ex. Le scarpe sono di Maria. - Pantofii sunt ai Mariei.

Raspunde la intrebarile A CUI ? / ALE CUI ?

DATIVUL.  - este cazul complementului indirect avand ca termen regent un verb, un adj., un pronume sau un adv. In italiana se exprima cu ajutorul prepozitiei a art. sau neart.

Ex. Chiese a tutii di star tranquilli. - Cere tuturor sa stea linistiti.

Raspunde la intrebarile CUI ?

ACUZATIVUL.  - este cazul complementul direct, functie care rezulta din pozitia substantivului fata de verb. si fata de subiect. Subst. in acuzativ poate fi insotit sau nu de art..

Ex.   Per essere sentito meglio Carla usa il microfono.

Pentru a auzi mai bine , Carla foloseste microfonul.

Non ho incontrato Lucia. - Nu am intilnit-o pe Lucia.

Raspunde la intrebarile CINE ? / PE CINE ? / CE ?

VOCATIVUL. - exprima o chemare adresata cuiva; el poate aparea singur, insotit de o interjectie sau de un alt determinant. In italiana cazul vocativ nu are nici o mare specifica, poate ocupa orice loc in propozitie fiind ca si in romana , despartit de restup prop prin virgula.

Ex:   Signora, si accomodi ! - Doamna, luati loc !

PREPOZITIONALUL sau ABLATIVUL. - este cazul complementelor circumstantiale sau complementului de agent. Se exprima in limba italiana prin prepozitiile : da, in, su, per, con, sau prin prep. di si a art. sau neart. care in afara de cazurile genitiv si dativ mai pot exprima si alte relatii.

Deoarece ablativul din limba italiana nu are in limba romana un caz corespunzator, traducerea subst. se face prin alte cazuri (acuzativ, genitiv .) care pot fi explicate prin regimul cauzal al prepozitiilor din gramatica lb. romane.

Ex:   Le leggi devono essere cocnosciute dai cittadini.

Legile trebuie sa fie cunoscute de cetateni.

MODELE DE DECLINARE A UNOR SUBST.

INSOTITE DE ART. HOT.

N. il bambino - copilul I bambini - copiii

G. del bambino - (al) copilului dei bambini - (al) copiilor

D. al bambino - copilului ai bambini - copiilor

Ac. Il bambino - copilul I bambini - copiii

V. bambino ! - copilule bambini ! - copii !

Prep. dal bambino - de la copil dai bambini - de la copii

N. la ragazza - fata le ragazze - fetele

G. della ragazza - (a) fetei delle ragazze- (al) fetelor

D. alla ragazza - fetei alle ragazze- fetelor

Ac. la ragazza - fata le ragazze- fetele

V. ragazza ! - fato ! ragazze! -fetelor!

Prep. dalla ragazza - de la fata dalle ragazze- de la fete

MODELE DE DECLINARE A UNOR SUBST.

INSOTITE DE ART. NEHOT.

N. un libro - o carte una rivista - o revista

G. di un libro - al unei carti di una rivista -a unei reviste

D. a un libro -unei carti a un arivista - unei reviste

Ac. un libro - o carte una rivista - o revista

Prep. da un libro - de la, dintr-o carte da una rivista -de la, dintr-o revista

su un libro - despre, pe o carte su una rivista - despre, pe o revista

con un libro - cu o carte con una rivista - cu o revista

in un libro - intr-o carte in una rivista - intr-o revista


Document Info


Accesari: 7952
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )