Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Economie europeana - Intrebari pentru examen

management


1

Universitatea Spiru Haret Anul universitar 2007-2008

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Semestrul 1



Specializarea Management

Anul de studii: II

Disciplina: Economie europeana

Întrebari pentru examen

Autor: Conf. univ. dr. Aristide Cociuban

ADEVARAT/FALS

1. Este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia stiinta Economie mondiala o

putem defini ca stiinta care studiaza legitatile ce se manifesta ca tendinte ale conditiilor

mondiale de productie si schimburile economice dintre economiile nationale ale statelor

lumii, în vederea stabilirii locului si rolului tarilor si gruparilor de tari în economia europeana.

2. Economia mondiala poate fi definita ca o "totalitate de economii nationale ale

statelor independente si suverane aflate în interdependente tot mai strânse prin relatiile lor

economice de schimb ce leaga aceasta totalitate într-un ansamblu complex, eterogen,

contradictoriu si totusi unitar în existenta si dezvoltarea sa".

3. Tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania, Spania si

Portugalia nu au jucat un rol în istoria economica a colonialismului.

4. La sfârsitul secolului al-XIX-lea si începutul secolului XX, în urma unui

proces istoric economic îndelungat, putem vorbi despre formarea unei entitati globale -

economia mondiala, în care economiile nationale constituie celula de baza. Acesta afirmatie

este adevarata sau falsa ?

5. Verificarea progreselor înregistrate este facuta de subcomitetele mixte pentru

problemele vamale din cadrul Acordurilor Europene.

6. În privinta simplificarii si armonizarii procedurilor vamale ele sunt analizate si

de Organizatia Mondiala a Vamilor, de sub egida OMC, care nu este un forum tehnic implicat

în problematica sistemelor vamale.

7. În contextul economiilor moderne unde factorul timp a devenit o preocupare

majora pentru producatori, comercianti, cumparatori, accesul rapid pe piata devine vital si

controlul vamal trebuie redus si simplificat la maximum.

8. Comertul intra- si extra-comunitar poate fi efectuat fara nici un fel de control

sau supraveghere, iar procedurile si practicile vamale trebuie unificate si aplicarea lor trebuie

sa fie uniforma în cuprinsul Comunitatii.

9. Armonizarea intereselor comunitare cu cele nationale nu s-a realizat în

domeniul PCC, ceea ce a impus negocieri pentru protejarea interesului comun si ajungerea la

compromisuri pentru protejarea intereselor nationale specifice.

10. Desi activitatea de standardizare s-a intensificat apreciabil în ultimii 10 ani

(dupa Maastricht) principiul recunoasterii reciproce a continuat sa fie aplicat pe scara larga cu

limitele sale specifice, iar activitatea de reglementare la nivel national a fost în unele domenii

excesiva, în altele ori insuficienta ori ineficienta.

2

11. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta în articolul 99 al tratatului de

la Roma, iar impozitele directe ramâneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument

esential al politicii macroeconomice.

12. Cu cât creste mobilitatea marfurilor si factorilor cu atât convergenta fiscalitatii

se produce în jos, însa acest fenomen aduce prejudicii financiare si bugetare unor state

membre (lucru inacceptabil pe termen lung).

13. Moneda unica creste costurile tranzactiilor, suprima riscurile valutare si

mareste transparenta preturilor.

14. Daca un furnizor sau prestator de serviciu se deplaseaza într-un alt stat aceasta

nu înseamna ca el se stabileste acolo, el este de regula rezident în statul în care profeseaza si

unde are si cetatenia.

15. Pentru a presta servicii furnizorul nu trebuie sa aiba calificarea necesara pentru

a desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

16. Directivele comunitare referitoare la dreptul de stabilire, la recunoasterea

actelor de calificare, la armonizarea conditiilor de educatie si formare profesionala, la

abolirea restrictiilor asupra circulatiei si rezidentei, deci la libera circulatie a persoanelor nu se

aplica si celor care vor sa presteze servicii în alte tari.

17. Prevederile legate de prestarea de servicii se aplica doar în cazul în care nu se

aplica prevederile privind dreptul de stabilire, adica în situatia desfasurarii temporare de

activitati.

18. Liberalizarea la nivel comunitar a sectorului bancar si a serviciilor financiare a

fost acompaniata de tendinta de dereglementare si internationalizare manifestata la nivel

mondial, dar nici unul din acesti factori nu a adus stabilitate pe pietele financiare.

19. Strategia privind serviciile încearca sa suplimenteze abordarea sectoriala cu

una orizontala, obiectivele vizând cresterea concurentei, reducerea preturilor, îmbunatatirea

calitatii, diversificarea gamei oferite, cresterea influentei factorilor culturali si lingvistici.

20. Discriminarea nu se refera doar la cetatenie, nationalitate, rezidenta, plasament

ci si la maniera discriminatorie de aplicare a unei reglementari.

21. Prioritatile actuale ale României sunt strâns legate de îndeplinirea unuia din

criteriile de baza stabilite la Copenhaga: crearea unei economii de piata functionale si

capacitatea de a face fata concurentei si a fortelor de piata din interiorul Uniunii.

22. Politica sociala, europeana care are impact deosebit asupra pietei unice,

întrucât conditioneaza în mare masura libera circulatie a peroanelor si serviciilor, nu a fost un

domeniu abordat de AUE.

23. Pentru a diminua deficitul democratic de ordin institutional au fost introduse

prin articolele 189 c si 189 b noi proceduri de luare a deciziilor- cooperarea si codecizia - prin

care rolul Parlamentului European a scazut sensibil, la fel si rolul Comisiei de mediator între

Consiliul de Ministri si Parlamentul European

24. Curtea Europeana de Justitie a precizat ca numai produsele fabricate si/sau

comercializate legal într-un stat membru beneficiaza de principiul recunoasterii mutuale

(reconnaissance mutuelle).

3

25. Piata unica nu a eliminat rolul punctelor vamale de a colecta taxele

indirecte/TVA dintre statele membre si a permis Uniunii vamale ce sta la baza Comunitatii sa

devina evidenta pentru toti

26. Primul pas în edificarea unei piete unice reale a fost înlocuirea formalitatilor la

frontierele interne cu noi sisteme statistice, fiscale si alte modalitati de control, care nu

necesitau control sau documentatie în momentul în care marfurile traversau granite interne.

27. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de

nationalitate în ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si

exista o lista de drepturi:

a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de

munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza

ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui

loc de munca în statul respectiv.

ALEGERE

1. Va rugam sa analizati afirmatiile urmatoare si sa o alegeti pe cea corecta :

a. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din

care unele capata un caracter national, dat fiind faptul ca statele membre cedeaza

treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.

b. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din

care unele capata un caracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre

cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.

c. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din

care unele capata un caracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre nu

cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.

2. Structura institutionala a actualei UE a avut urmatoarele caracteristici:

A. atributii complexe;

B. structura centrica;

C. loialitate pentru mai multe cauze;

D. separarea puterilor;

E. structura policentrica;

F. loialitate pentru o cauza;

a. A+B+C+D

b. A+D+E+F

c. A+C+D+E

3. Alegeti varianta corecta :

a. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, în exercitarea

atributiilor, puterile legislativa, executiva si juridica trebuie sa fie independente.

b. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, în exercitare

atributiilor puterile legislativa, executiva si juridica trebuie sa fie unitare si

interferente.

4

4. Alegeti varianta corecta privind cele patru obiective principale cuprinse in

Tratatul de la Amsterdam:

a. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor în centrul

preocuparilor UE;

2. îndepartarea ultimelor obstacole ramase în calea liberei circulatii a persoanelor

si întarirea securitatii cetatenilor;

3. conferirea "Europei" o voce mai puternica în afacerile lumii;

4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE în perspectiva largirii.

b. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor în centrul

preocuparilor UE;

2. îndepartarea ultimelor obstacole ramase în calea liberei circulatii a persoanelor

si întarirea securitatii cetatenilor;

3. conferirea "Europei" o voce mai puternica în afacerile europene;

4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE în perspectiva largirii.

5. Care este varianta corecta?

a. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare

"calificarii" tarilor UE în etapa finala, sunt urmatoarele:

- Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media

ratelor inflatiei

- Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB);

- Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;

- Dobânda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca

cu mai mult de doua puncte procentuale media dobânzilor corespunzatoare

înregistrate în cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei;

- Moneda nationala sa fie integrata în Sistemul Monetar European (SME)

b. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare

"calificarii" tarilor UE în etapa finala, sunt urmatoarele:

- Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 2,5 puncte procentuale media

ratelor inflatiei

- Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB);

- Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;

- Dobânda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca

cu mai mult de doua puncte procentuale media dobânzilor corespunzatoare

înregistrate în cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei;

- Moneda nationala sa fie integrata în Sistemul Monetar European (SME)

6. Analizati afirmatiile de mai jos si alegeti varianta corecta :

a. Tratatul de la Nisa este perceput ca având doua merite importante:

- simpla sa existenta si faptul ca mai exista obstacole în calea extinderii;

- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE în

viitor.

b. Tratatul de la Nisa este perceput ca având doua merite importante:

- simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole în calea extinderii;

- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum arata UE în

present.

c. Tratatul de la Nisa este perceput ca având doua merite importante:

- simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole în calea extinderii;

- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE în

5

viitor.

7. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care

au avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.

- accentul pe latura cererii,

- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,

- accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe

costurile financiare,

- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.

b. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care

au avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.

- accentul pe latura ofertei,

- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,

- accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si pe

costurile financiare,

- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.

c. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care

au avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.

- accentul pe latura ofertei,

- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,

- accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe

costurile financiare,

- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.

8. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei

circulatii a marfurilor:

a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice(standarde,norme);

c) impozite indirecte (TVA, accize).

b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde,norme);

c) impozite directe (TVA, accize).

c. a) barierele financiare (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde,norme);

c) impozite indirecte (TVA, accize).

9. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni

celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul. Dintre obiectivele

îndeplinite se pot mentiona uramstoarele variante dintre care numai una este corecta :

a. a) în domeniul liberei

circulatii a ideilor;

b) în domeniul liberei

circulatii a serviciilor;

c) în domeniul liberei

circulatii a persoanelor.

b. a) în domeniul liberei

circulatii a marfurilor;

b) în domeniul liberei

circulatii a serviciilor;

c) în domeniul liberei

circulatii a persoanelor.

c. a) în domeniul liberei

circulatii a marfurilor;

b) în domeniul liberei

circulatii a serviciilor;

c) în domeniul liberei

circulatii a studentilor.

10. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

6

a. Atunci când nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si

comercializarea produselor industriale autoritatile nationale au competenta de a

reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar un

produs fabricat si comercializat în conditii legale intr-un stat membru poate circula

liber pe teritoriul Comunitatii.

b. Atunci când nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si

comercializarea produselor industriale autoritatile nationale un au competenta de a

reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar un

produs fabricat si comercializat în conditii legale intr-un stat membru poate circula

liber pe teritoriul Comunitatii.

11. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat doua

reglementari importante:

a. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al

Consiliului de Ministri care prevede

introducerea vechiului cod vamal

comunitar pe baza articolelor 28, 100a

si 113 din tratatul de la Maastricht;

b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a

Comisiei Europene care stabileste

anumite dispozitii de aplicare a

reglementarii CM.

b. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al

Consiliului de Ministri care prevede

introducerea noului cod vamal

comunitar pe baza articolelor 28, 100a

si 113 din tratatul de la Maastricht;

b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a

Comisiei Europene care stabileste

anumite dispozitii de aplicare a

reglementarii CM.

12. Obiectivul programului Uniunea vamala 2002 este evitarea divergentelor

operationale si asigurarea unui control eficient la granitele externe ale UE si metoda de

realizare este parteneriatul si cooperarea între Comisia Europeana si statele membre. Dintre

actiunile preconizate în cadrul programului se pot mentiona uramatoarele variante :

a. a) vizitele echipelor de monitorizare

b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.

c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea

analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.

d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru

identificarea celor mai bune practici sirezolvarea altor probleme

e) schimburi de declaranti ai administratiilor vamale

f) computerizarea procedurilor vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizare

b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.

c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea

analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.

d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru

identificarea celor mai bune practici si rezolvarea altor probleme

e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale

f) computerizarea procedurilor vamale.

13. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Armonizarea impozitelor indirecte era b. Armonizarea impozitelor indirecte era

7

prevazuta în articolul 99 al tratatului

de la Roma, iar impozitele directe

ramâneau atributul guvernelor

nationale, fiind un instrument esential

al politicii macroeconomice.

prevazuta în articolul 99 al tratatului

de la Roma, iar impozitele directe

ramâneau atributul guvernelor

nationale, fiind un instrument esential

al politicii microeconomice.

14. Va rugam sa alegeti varianta corecta ca urmare a parcurgerii urmatoarelor

afirmatii :

a. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa

referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95

si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la

comparabilitatea produselor.

b. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa

referit mai mult la problemele de nediscriminare în baza prevederilor articolelor

95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la

comparabilitatea produselor.

c. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa

referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95

si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la necomparabilitatea taxelor si la

comparabilitatea produselor.

15. Care din cele doua afirmatii este corecta ?

a. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa

referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95

si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la

comparabilitatea produselor.

b. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa

referit mai mult la problemele de nediscriminare în baza prevederilor articolelor

95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la

comparabilitatea produselor.

16. Va rugam sa alegeti varianta corecta :

a. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa un aiba calificarea necesara pentru a

desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

b. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a

desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

c. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a

desfasura o activitate nereglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

17. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

a. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii,

stabilita de comun acord între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura

în care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului si

persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a presta servicii de transport va

fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a transporturilor.

b. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii,

stabilita de comun acord între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura

în care serviciile sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului si

persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a presta servicii de transport va

fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a transporturilor.

8

18. Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii :

a. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu

persoanele fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea

intereselor lor si ale beneficiarilor.

b. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) nu trebuie tratate similar cu

persoanele fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea

intereselor lor si ale beneficiarilor.

19. Crearea unei piete unice în domeniul serviciilor financiare a implicat

armonizare si centralizare în unele domenii si recunoastere reciproca în altele si deci a avut

implicatii în planul politicilor fiscale si monetare, mai ales pe linia coordonarii sau unificarii

lor. Telul final ar fi stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici majore. Va

rugam sa le alegeti pe cele corecte:

A. piata externa a serviciilor financiare;

B. libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;

C. o moneda unica;

D. armonizarea fiscala si contabila;

E. libera circulatie a banilor;

F. piata interna a serviciilor financiare;

G. armonizarea contabila.

a. A+B+C+D c. C+D+E+F

b. C+B+F+G d. B+C+D+F

20. Care este raspunsul corect?

a. Liberalizarea puternica a serviciilor de

transport a demarat puternic dupa

1992. La 1 ianuarie 1993 s-a liberalizat

transportul rutier de bunuri, iar cel de

pasageri la 1 iunie 1999.

b. Liberalizarea puternica a serviciilor de

transport a demarat puternic dupa

1992. La 1 ianuarie 1993 s-a liberalizat

transportul r feroviar de bunuri, iar cel

de pasageri la 1 iunie 1999.

21. Alegeti varianta corecta :

a. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria

europeana a filmului si a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului

General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a

conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a promova o deplina

libertate de actiune în sectorul audiovizualului.

b. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria

europeana a filmului si a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului

General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a

conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a nepromova o deplina

libertate de actiune în sectorul audiovizualului.

c. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana nu sustine industria

europeana a filmului si a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului

General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a

conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a promova o deplina

libertate de actiune în sectorul audiovizualului.

9

22. Analizati si alegeti varianta corecta :

a. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere nu a încurajat activitatea de

publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean,

din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

b. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de

publicitate dar a fost si un a fost un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip

pan-european, din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

c. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de

publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean,

din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

d. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de

publicitate dar a fost si o provocare pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean,

din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

23. Reglementarile nationale care nu erau în spiritul directivei comunitare sau erau

contrare prevederilor acesteia trebuiau abrogate. Principalele caracteristici ale directivei sunt:

a. a) regula cursului de schimb unic;

b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;

c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung;

d) rezerva contra fraudelor;

e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;

f) derogari temporare;

g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate

b. a) regula cursului de schimb unic;

b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;

c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;

d) rezerva contra fraudelor;

e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;

f) derogari temporare;

g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate

24. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de

nationalitate în ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si

exista o lista de drepturi pe care va rugam sa le identificati :

a. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;

b) dreptul de a circula cu restrictii pe teritoriul statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui

loc de munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce

guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de

ocupare a unui loc de munca în statul respectiv.

b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui

loc de munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce

10

guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de

ocupare a unui loc de munca în statul respectiv.

c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui

loc de munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce

guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;

e) dreptul de a nu ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de

ocupare a unui loc de munca în statul respectiv.

25. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe:

a. a) motive de politica publica,

securitate publica, sanatate publica;

b) exclusivitatea serviciilor publice.

b. a) motive de politica publica, sanatate

publica;

b) exclusivitatea serviciilor publice.

26. Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru:

a. a) Asigurarea cresterii economice pe

baza sporirii ratei investitiilor prin

participarea semnificativa a capitalului

national si prin atragerea resurselor

externe,

b) Continuarea masurilor de stabilizare

macroeconomica prin asigurarea unor

deficite bugetare suportabile, în jurul a

3% din produsul intern brut,

c) Promovarea unor politici coerente,

compatibile cu mecanismele Uniunii

Europene, vizând ajustarea structurala

a economiei,;

d) Crearea unui mediu de afaceri

prielnic, bazat pe un cadru legal

coerent si stabil care sa asigure

dezvoltarea competitiei de piata,



reducerea costurilor de tranzactie si

diminuarea poverii fiscale.

b. a) Asigurarea cresterii economice pe

baza sporirii ratei investitiilor prin

participarea semnificativa a capitalului

national si prin atragerea resurselor

externe,

b) Continuarea masurilor de stabilizare

macroeconomica prin asigurarea unor

deficite bugetare suportabile, în jurul a

3% din produsul intern brut,

c) Promovarea unor politici coerente,

compatibile cu mecanismele Uniunii

Europene, vizând ajustarea structurala

a economiei,;

d) Crearea unui mediu de afaceri

neprielnic, bazat pe un cadru legal

coerent si stabil care sa asigure

dezvoltarea competitiei de piata,

reducerea costurilor de tranzactie si

diminuarea poverii fiscale.

27. Obiectivele Conferintei interguvernamentale din 2004 au fost :

a. · simplificarea tratatelor prin

divizarea lor în parti constitutionale si

parti constitutionale;

· statutul juridic al Cartei Drepturilor

Fundamentale;

· acordul asupra viitoarei diviziuni a

c. · simplificarea tratatelor prin

divizarea lor în parti constitutionale si

parti nonconstitutionale;

· statutul juridic al Cartei Drepturilor

Fundamentale;

· acordul asupra viitoarei diviziuni a

11

puterilor de decizie între institutiile

UE, guvernele nationale si autoritatile

regionale.

puterilor de decizie între institutiile

UE, guvernele nationale si autoritatile

regionale.

b. · simplificarea tratatelor prin

divizarea lor în parti constitutionale si

parti nonconstitutionale;

· statutul juridic al Cartei Drepturilor

Fundamentale;

· acordul asupra viitoarei indiviziuni

a puterilor de decizie între institutiile

UE, guvernele nationale si autoritatile

regionale.

d. · simplificarea tratatelor prin

divizarea lor în parti constitutionale si

parti nonconstitutionale;

· statutul politic al Cartei Drepturilor

Fundamentale;

· acordul asupra viitoarei diviziuni a

puterilor de decizie între institutiile

UE, guvernele nationale si autoritatile

regionale.

28. Alegeti afirmatia corecta :

a. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei revene celor

3 institutii principale ale UE: Comisia, Guvernul si Parlamentul.

b. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni

celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul.

c. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni

celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Prsedentia .

29. Dintre obiectivele îndeplinite se pot mentiona cele realizate in domeniul :

a. a) liberei circulatii a masinilor;

b) liberei circulatii a serviciilor;

c) liberei circulatii a persoanelor.

b. a) liberei circulatii a marfurilor;

b) liberei circulatii a rudelor ;

c) liberei circulatii a persoanelor.

c. a) liberei circulatii a marfurilor;

b) liberei circulatii a serviciilor;

c) liberei circulatii a persoanelor.

30. Pentru obiectivul unu - sporirea eficientei pietelor - se prevad urmatoarele

actiuni:

a. a) pâna în decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de

deschidere a pietelor gazului natural si electricitatii, de creare a Cerului Unic

European si masuri pentru revitalizarea cailor ferate europene; fondurile private de

pensii, conglomeratele financiare si serviciile financiare,abuzul pe piata,

intermediarii în domeniul asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea

standardelor internationale de contabilitate; adoptarea pachetului privind achizitiile

publice.

b) pâna în iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde

pentru produsele din domeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria

constructoare de masini, precum si revizuirea aranjamentelor contractuale si

financiare ale Comisiei cu organizatiile de standardizare europene

(CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui

12

regulament privind activitatile promotionale în domeniul marfurilor si serviciilor.

b. a) pâna în decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de

deschidere a pietelor gazului natural si electricitatii, de creare a Cerului Unic

European si masuri pentru revitalizarea cailor ferate europene; fondurile private de

pensii, conglomeratele financiare si serviciile financiare, intermediarii în domeniul

asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea standardelor internationale de

contabilitate; adoptarea pachetului privind achizitiile publice.

b) pâna în iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde

pentru produsele din domeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria

constructoare de masini, precum si revizuirea aranjamentelor contractuale si

financiare ale Comisiei cu organizatiile de standardizare europene

(CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui

regulament privind activitatile promotionale în domeniul marfurilor si serviciilor.

a.

31. Care este varianta corecta ?

a. Eliminarea barierelor comerciale a

debutat cu înlaturarea taxelor

vamale si taxelor cu efect echivalent,

care au efecte similare asupra

comertului.

c. Eliminarea barierelor comerciale a

debutat cu înlaturarea taxelor pe

valoarea adaugata si taxelor cu

efect echivalent, care au efecte

similare asupra comertului.

b. Eliminarea barierelor comerciale a

debutat cu înlaturarea comisioanelor

vamale si taxelor cu efect echivalent,

care au efecte similare asupra

comertului.

d. Eliminarea barierelor comerciale a

debutat cu înlaturarea accizelor si

taxelor cu efect echivalent, care au

efecte similare asupra comertului.

32. Astfel s-a stabilit ca atunci când nu exista reglementari comunitare

referitoare la productia si comercializarea produselor industriale autoritatile nationale au

competenta de a reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar :

a. un produs fabricat si comercializat în

conditii legale intr-un stat membru

poate circula liber pe teritoriul

Comunitatii.

b. un produs fabricat si comercializat în

conditii legale intr-un stat membru nu

poate circula liber pe teritoriul

Comunitatii.

33. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat doua

reglementari importante:

a. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al

Consiliului de Ministri;

2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a

Comisiei Europene care stabileste

anumite dispozitii de aplicare a

reglementarii CM.

b. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al

Consiliului de Ministri si 113 din

tratatul de la Maastricht;

2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a

Comisiei Europene care stabileste

anumite dispozitii de aplicare a

reglementarii CM.

34. Care afirmatie este corecta ?

a. Începând cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusiv

cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu

13

stânjeni libera circulatie a marfurilor în cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat

doar pentru medicamente si pentru imigrare.

b. Începând cu 1 ianuarie 1993 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusiv

cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu

stânjeni libera circulatie a marfurilor în cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat

doar pentru medicamente si pentru imigrare.

c. Începând cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusiv

cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic nu au fost eliminate pentru a nu

stânjeni libera circulatie a marfurilor în cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat

doar pentru medicamente si pentru imigrare.

35. Dintre actiunile preconizate în cadrul programului se pot mentiona:

a. a) vizitele echipelor de monitorizare .

b) combaterea fraudelor

vamale, c) îmbunatatirea

metodelor de lucru ale administratiilor

,

d) organizarea de seminarii

pentru rezolvarea altor probleme,

e) schimburi de oficiali ai

administratiilor vamale,

f) computerizarea procedurilor

vamale.

c. a) vizitele echipelor de monitorizare .

b) combaterea fraudelor vamale

pe calea informatizarii activitatii.

c) îmbunatatirea metodelor de

lucru ale administratiilor ,

d) organizarea de seminarii

pentru rezolvarea altor probleme,

e) schimburi de oficiali ai

administratiilor vamale,

f) computerizarea procedurilor

vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizare .

b) combaterea fraudelor vamale

pe calea informatizarii activitatii.

c) îmbunatatirea comunicarii ,

d) organizarea de seminarii

pentru rezolvarea altor probleme,

e) schimburi de oficiali ai

administratiilor vamale,

f) computerizarea procedurilor

vamale.

d. a) vizitele echipelor de monitorizare .

b) combaterea fraudelor vamale

pe calea informatizarii activitatii.

c) îmbunatatirea metodelor de

lucru ale administratiilor ,

d) organizarea de seminarii

pentru rezolvarea altor probleme,

e) schimburi de oficiali ai

administratiilor vamale,

36. Alegeti varianta corecta

a. În articolul 60 serviciile erau definite

ca prestatii în schimbul unei

remuneratii, stabilita între furnizor si

beneficiar. Definitia se aplica în

masura în care serviciile nu sunt

guvernate de libera circulatie a

marfurilor, capitalului si persoanelor.

c. În articolul 60 serviciile erau definite

ca prestatii în schimbul unei

remuneratii, stabilita de comun acord

între furnizor si beneficiar. Definitia se

aplica în masura în care serviciile nu

sunt guvernate de libera circulatie a

marfurilor, capitalului si persoanelor.

b. În articolul 60 serviciile erau definite

ca prestatii în schimbul unei

remuneratii, stabilita de comun acord

d. În articolul 60 serviciile erau definite

ca prestatii în schimbul unei

remuneratii, stabilita de comun acord

14

între furnizor si beneficiar. Definitia se

aplica în masura în care serviciile nu

sunt guvernate de libera circulatie a

marfurilor si persoanelor.

între furnizor si beneficiar. Definitia se

aplica în masura în care serviciile nu

sunt guvernate de libera circulatie a

capitalului si persoanelor.

37. Care sunt prevederile U.E. privind faptul ca :

a. Societatile comerciale

sau firmele (persoane

juridice) trebuie tratate

similar cu persoanele

fizice, mai ales daca

detin toate calificarile

necesare pentru

promovarea intereselor

lor si ale beneficiarilor.

b. Societatile comerciale

sau firmele (persoane

juridice) nu trebuie

tratate similar cu

persoanele fizice, mai

ales daca detin toate

calificarile necesare

pentru promovarea

intereselor lor si ale

beneficiarilor.

c. Societatile comerciale

sau firmele (persoane

juridice) trebuie tratate

similar cu persoanele

fizice, mai ales daca nu

detin toate calificarile

necesare pentru

promovarea intereselor

lor si ale beneficiarilor.

38. Strategia Comunitatii de liberalizare a serviciilor financiare a fost expusa în :

a. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe

completa liberalizare a miscarilor de

capital ca o conditie sine qua non

pentru crearea unei arii financiare

europene, urmata de armonizarea

cadrului de reglementare.

b. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe

incompleta liberalizare a miscarilor de

capital ca o conditie sine qua non

pentru crearea unei arii financiare

europene, urmata de armonizarea

cadrului de reglementare.

39. În privinta sectorului bancar, armonizarea regulilor esentiale si recunoasterea

reciproca s-au combinat cu:

a. principiul controlului tarii de

destinatie, careia îi revenea

responsabilitatea controlului prudential

si supravegherii tuturor bancilor,

principiu care se regaseste în prima

directiva bancara din 1977.

c. principiul controlului tarii de origine,

careia îi revenea responsabilitatea

controlului prudential si supravegherii

tuturor bancilor, principiu care se

regaseste în prima directiva bancara

din 1997.

b. principiul controlului tarii de origine,

careia îi revenea responsabilitatea

controlului prudential si supravegherii

tuturor bancilor, principiu care se

regaseste în prima directiva bancara

din 1987.

d. principiul controlului tarii de origine,

careia îi revenea responsabilitatea

controlului prudential si

nesupravegherii tuturor bancilor,

principiu care se regaseste în prima

directiva bancara din 1967.

40. Crearea unei piete unice în domeniul serviciilor financiare a implicat

armonizare si centralizare, telul final a fost stabilirea unei arii financiare europene cu patru

caracteristici majore:

a. a) piata interna a serviciilor;

b) libera circulatie a banilor si

capitalurilor financiare;

c) o moneda unica;

d) armonizarea fiscala si contabila.

c. a) piata interna a serviciilor financiare;

b) libera circulatie a banilor si

capitalurilor financiare;

c) o moneda unica;

d) armonizarea fiscala si contabila.

b. a) piata externa a serviciilor financiare; d. a) piata interna a serviciilor financiare;

15

b) libera circulatie a banilor si

capitalurilor financiare;

c) o moneda unica;

d) armonizarea fiscala si contabila.

b) libera circulatie a banilor si

marfurilor ;

c) o moneda unica;

d) armonizarea fiscala si contabila.

41. În "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei

obiective:

a. 1) eliminarea restrictiilor si

distorsiunilor de pe piata nationala

2) functionarea corespunzatoare a

sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de mediu în

politica transportului.

c. 1) eliminarea restrictiilor si

distorsiunilor de pe piata unica

2) functionarea corespunzatoare a

sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de mediu în

politica transportului.

b. 1) eliminarea restrictiilor si

distorsiunilor de pe piata unica

2) functionarea necorespunzatoare a

sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de mediu în

politica transportului.

d. 1) eliminarea restrictiilor si

distorsiunilor de pe piata unica

2) functionarea corespunzatoare a

sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de intarziere

în politica transportului.

42. Mijloacele de realizare a obiectivelor sunt reprezentate de modernizarea si

largirea cadrului de reglementare printr-o abordare de tip orizontal si care priveste sase verigi

de baza ale pietei:

a. - înlaturarea barierelor din calea

înfiintarii asociatiilor,

-facilitarea vânzarilor transfrontaliere,

-distribuirea,

- activitatea promotionala,

-vânzarile ,

-serviceul post-vânzare.

c. - înlaturarea barierelor din calea

înfiintarii firmelor,

-facilitarea vânzarilor transfrontaliere,

-pretuirea,

- activitatea promotionala,

-vânzarile ,

-serviceul post-vânzare.

b. - înlaturarea barierelor din calea

înfiintarii firmelor,

-facilitarea vânzarilor frontaliere,

-distribuirea,

- activitatea promotionala,

-vânzarile ,

-serviceul post-vânzare.

d. - înlaturarea barierelor din calea

înfiintarii firmelor,

-facilitarea vânzarilor transfrontaliere,

-distribuirea,

- activitatea promotionala,

-vânzarile ,

-serviceul post-vânzare.

43. Principalele caracteristici ale directivei din 24 iunie 1988 a însemnat trecerea la

liberalizarea completa si neconditionata a miscarilor de capital sunt:

a. a) regula cursului de schimb divers;

b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;

c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;

d) rezerva contra fraudelor;

e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;

f) derogari temporare;

g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.

b. a) regula cursului de schimb unic;

b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;

c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung;

16

d) rezerva contra fraudelor;

e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;

f) derogari temporare;

g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.

c. a) regula cursului de schimb unic;

b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;

c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;

d) rezerva contra fraudelor;

e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;

f) derogari temporare;

g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.

d. a) regula cursului de schimb unic;

b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;

c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;

d) rezerva contra fraudelor;

e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;

f) derogari locale;

g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.

44. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de

nationalitate în ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si

exista o lista de drepturi:

a. a) dreptul de a nu accepta ofertele de

munca existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul

statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat

membru în scopul ocuparii unui loc de

munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de

munca conform prevederilor ce

guverneaza ocuparea locurilor de munca

de catre cetatenii statului respectiv;

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui

stat membru dupa perioada de ocupare a

unui loc de munca în statul respectiv.

c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca

existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul

statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat

membru în scopul ocuparii unui loc de

munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de

munca conform prevederilor ce

guverneaza ocuparea locurilor de munca

de catre cetatenii statului respectiv;

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui

stat membru dupa perioada de ocupare a

unui loc de munca în statul respectiv.

b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca

existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul

statelor nemembre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat

membru în scopul ocuparii unui loc de

munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de

munca conform prevederilor ce

guverneaza ocuparea locurilor de munca

de catre cetatenii statului respectiv;

d. a) dreptul de a accepta ofertele de munca

existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul

statelor membre;

c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat

membru în scopul ocuparii unui loc de

munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de

munca conform prevederilor ce

guverneaza ocuparea locurilor de munca

de catre cetatenii statului respectiv;

17

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui

stat membru dupa perioada de ocupare a

unui loc de munca în statul respectiv.

e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui

stat membru dupa perioada de ocupare a

unui loc de munca în statul de origine.

45. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe:

a. a) motive de politica

publica, securitate

publica;

b) exclusivitatea

serviciilor publice.

b. a) motive de securitate

publica, sanatate

publica;

b) exclusivitatea

serviciilor publice.

c. a) motive de politica

publica, securitate

publica, sanatate

publica;

b) exclusivitatea

serviciilor publice.

46.

Principalele elemente ale Programul National de Aderare a României la Uniunea Europeana

pot fi sintetizate astfel:

a. 1) Programul de îndeplinire a criteriilor politice de aderare;

2) Programul de îndeplinire a criteriilor economice;

3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar;

4) Programul de reforma administrativa;

5) Necesitati financiare;

6) Programul de armonizare legislativa ;

7) Tabele cu obiective institutionale ;

8) Necesitati financiare .

b. 1) Programul de îndeplinire a criteriilor politice de aderare;

2) Programul de îndeplinire a criteriilor economice;

3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar;




4) Programul de reforma imobiliara;

5) Necesitati financiare;

6) Programul de armonizare legislativa ;

7) Tabele cu obiective institutionale ;

8) Necesitati financiare .

47. Guvernul a stabilit pentru urmatoarea perioada de guvernare urmatoarele

prioritati:

a. . relansarea cresterii economice;

. combaterea saraciei si a somajului;

. refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;

. reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii;

. continuarea si accelerarea procesului de integrare în U. E. si în NATO.

b. . relansarea cresterii economice;

. combaterea saraciei si a somajului;

. refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;

. cresterea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii;

. continuarea si accelerarea procesului de integrare în U. E. si în NATO.

48. În ce priveste ramurile industriale care au câstigat în urma liberalizarii

comertului cu U.E., se evidentiaza:

a. - produsele din lemn cu grad redus de prelucrare,

18

- produsele metalurgice,

- piese si parti componente pentru masini si echipamente.

b. - produsele din lemn cu grad inalt de prelucrare,

- produsele metalurgice,

- piese si parti componente pentru masini si echipamente,

49. Categoriile cele mai afectate de integrarea României în Uniunea Europeana vor

fi:

a. - lucratorii din industriile în dezvoltare ,

- muncitorii agricoli,

- minerii.

b. - lucratorii din industriile în declin ,

- muncitorii agricoli,

- minerii.

c. - lucratorii din industriile în declin ,

- muncitorii petrolieri,

- minerii.

50. Principiile strategice ale dezvoltarii regionale, la nivel national vizeaza:

a. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata în toate regiunile tarii ;

b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;

c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de

dezvoltare;

d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;

e) Crearea sanselor inegale în ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare

tehnologica, educatie si formare continua.

b. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata în toate regiunile tarii ;

b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;

c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de

dezvoltare;

d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;

e) Crearea sanselor egale în ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare

tehnologica, educatie si formare continua.

c. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata în toate regiunile tarii ;

b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;

c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de

dezvoltare;

d) Promovarea principiilor dezvoltarii temporare;

e) Crearea sanselor egale în ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare

tehnologica, educatie si formare continua.

51. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba,

care au avut o importanta deosebita pentru asigurarea succesului programului pietei unice:

a. 1. accentul pe latura ofertei,

2. existenta unui orar clar pentru

adoptarea diferitelor masuri,

3. accentul pus pe înlaturarea

barierelor si activitatea de

b. 1. accentul pe latura ofertei,

2. existenta unui orar clar pentru

adoptarea diferitelor masuri,

3. accentul pus pe punerea barierelor

si activitatea de reglementare si nu pe

19

reglementare si nu pe costurile

financiare.

4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii

Albe,

costurile financiare.

4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii

Albe,

52. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei

circulatii a marfurilor:

a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde, norme);

c) impozite indirecte (TVA, accize).

a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde, norme);

c) impozite directe (TVA, accize).

b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde, norme);

c) impozite indirecte (TVA, accize).

c. a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele nontehnice (standarde, norme);

c) impozite indirecte (TVA, accize).

53. Curtea Europeana de Justitie a avut meritul decisiv prin precedentul creat prin

faimosul Cassis de Dijon, care a introdus principiul :

a. ca produsele fabricate sau

comercializate într-o tara trebuie

acceptate de celelalte tari membre

b. ca produsele fabricate sau

comercializate într-o tara nu trebuie

acceptate de celelalte tari membre

54. Curtea a recunoscut si necesitatea :

a. admiterii unor exceptii legate de

controlul fiscal, protectia sanatatii

publice, corectitudinea tranzactiilor

comerciale, protectia consumatorului.

b. admiterii unor exceptii legate de

controlul fiscal, protectia sanatatii

publice, corectitudinea tranzactiilor

comerciale..

55. O piata regionala de dimensiuni sensibil mai mari decât orice piata nationala :

a. nu stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si

inovarea tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminuând

somajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii

comertului intracomunitar si investitiilor.

b. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea

tehnica/tehnologica, nu diminueaza somajul, mareste gradul de coeziune

economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si

investitiilor.

c. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea

tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminuând somajul,

mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii

comertului intracomunitar si investitiilor.

20

56. La nivel microeconomic beneficiile desavârsirii pietei regionale comune au

fost net superioare costurilor si s-au manifestat prin :

a. - promovarea economiilor de scara,

- restructurarea productiei,

- adâncirea specializarii în productie,

- reducerea costurilor cu distributia si

comercializarea,

- sporirea competitivitatii

producatorilor

c. - promovarea economiilor de scara,

- rationalizarea si restructurarea

productiei,

- adâncirea specializarii în productie,

- reducerea costurilor cu distributia si

comercializarea,

- sporirea competitivitatii

producatorilor

b. - promovarea economiilor de scara,

- rationalizarea si restructurarea

productiei,

- adâncirea specializarii în productie,

- cresterea costurilor cu distributia si

comercializarea,

- sporirea competitivitatii

producatorilor

d. - promovarea economiilor de scara,

- rationalizarea si restructurarea

productiei,

- adâncirea specializarii în productie,

- reducerea costurilor cu distributia si

comercializarea,

- scaderea competitivitatii

producatorilor

57. Una din concluziile esentiale ale raportului Comisiei din noiembrie 1996 este

ca instrumentele politicilor comune trebuiau utilizate pentru a îmbunatati functionarea :

a. pietei externe.

b. pietei interne.

c. pietei comune.

58. Costurile realizarii programului pietei unice la nivel comunitar, national,

regional sau pe plan economic, social, ecologic, desi nu au fost cuantificate exact au fost

apreciate ca fiind importante, dar oricum :

a. net inferioare beneficiilor obtinute. b. net superioare beneficiilor obtinute.

59. Dintre nerealizarile programului se pot mentiona:

a. - perioada scurta de aplicare ,

- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,

- nerezolvarea problemei somajului structural,

- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,

- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

b. - perioada îndelungata de aplicare ,

- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei nationale ,

- nerezolvarea problemei somajului structural,

- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,

- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

c. - perioada îndelungata de aplicare ,

- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,

- nerezolvarea problemei somajului structural,

- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,

- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

21

d. - perioada scurta de aplicare ,

- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,

- nerezolvarea problemei somajului structural,

- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,

- beneficiile relativ reduse pentru corporatii.

60. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de

progres în viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene

vizând continuarea procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru

obiective principale:

a. a) sporirea eficientei pietelor de capital si serviciilor ;

b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

b. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;

b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;

d) exploatarea realizarilor pietei externe într-o lume în schimbare

c. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;

b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

d. a) scaderea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;

b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

61. Dezvoltarea sectorului serviciilor în UE la nivelul din SUA ar presupune nu

doar potentarea liberei circulatii a serviciilor si persoanelor dar ar însemna crearea;

a. unui numar impresionant de noi locuri

de munca si practic nu ar rezolva

problema somajului structural din UE.

b. unui numar impresionant de noi locuri

de munca si practic ar rezolva

problema somajului structural din UE.

62. Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape:

a. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice neuniforme de catre CEN si

CENELEC, împreuna cu institutiile nationale de standardizare, ;

- impunerea respectarii cu rigurozitate a "exigentelor esentiale" de protectie si

satisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sau

serviciu), asa cum sunt definite în directivele UE.

b. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice uniforme de catre CEN si

CENELEC, împreuna cu institutiile nationale de standardizare, ;

- impunerea respectarii cu rigurozitate a "exigentelor esentiale" de protectie si

satisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sau

serviciu), asa cum sunt definite în directivele UE.

22

63. Ponderea detinuta de UE în comertul mondial (cca.20%), ca si interesele

producatorilor din SUA, Japonia, tarile nou industrializate din Asia de Sud-Est sau din tarile

est-europene au condus la concluzia ca :

a. nu era posibila o

"mondializare" a

normelor comunitare în

domeniul produselor

prelucrate , pentru care

actuala Piata unica a UE

sa fie reprezentativa.

b. era posibila o

"mondializare" a

normelor comunitare în

domeniul produselor

neprelucrate , pentru

care actuala Piata unica

a UE sa fie

reprezentativa.

c. era posibila o

"mondializare" a

normelor comunitare în

domeniul produselor

prelucrate , pentru care

actuala Piata unica a UE

sa fie reprezentativa.

64. În prezent, în realizarea liberei circulatii a marfurilor, exista doua domenii care

sunt înca importante:

a. - achizitiile publice

- standardele .

b. - achizitiile comunitare

- standardele .

c. - achizitiile publice

- statisticile

65. În achizitiile publice, la nivelul UE, sunt câteva reguli care se încearca a fi

aplicate, si anume:

a. discriminarea între potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE,

o sfera de cuprindere cât mai larga a achizitiilor publice

b. nediscriminarea între potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE,

o sfera de cuprindere cât mai larga a achizitiilor publice

c. nediscriminarea între potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE,

o sfera de cuprindere cât mai restransa a achizitiilor publice

66. Notiunea de "produse comunitare" cuprinde produsele fabricate în întregime în

cadrul Uniunii Europene, astfel încât produsele sa se supuna unei transformari potrivit

conditiilor aplicabile :

a. regulamentului vamal intern c. regulamentului vamal extern

b. regulamentului vamal comunitar d. regulamentului vamal international

67. Conform articolelelor 4-7 din Reglementarea 2913/92, sunt considerate marfuri

comunitare, produsele:

a. - obtinute pe teritoriul vamal al UE în conditiile vizate în articolul 23, fara

contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul

vamal al UE;

- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii

Europene si puse în libera practica;

- obtinute, în teritoriul vamal al UE, fie plecând de la marfuri vizate în cea de-a

doua conditie în exclusivitate, fie plecând de la marfuri vizate primei si celei de-a

doua conditii.

b. - obtinute în întregime în teritoriul vamal al UE în conditiile vizate în articolul 23,

fara contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din

teritoriul vamal al UE;

- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii

Europene si puse în libera practica;

23

- obtinute, în teritoriul vamal al UE, fie plecând de la marfuri vizate în cea de-a

doua conditie în exclusivitate, fie plecând de la marfuri vizate primei si celei de-a

doua conditii.

68. Transmiterea mesajelor televizate respecta regulile Tratatului cu privire la

prestarea serviciilor, dar schimburile privind materialele, suporturile de sunet, film si alte

produse utilizate pentru transmiterea mesajelor televizate sunt supuse regulilor referitoare la :

a. circulatia

marfurilor.

b. libera circulatie

a marfurilor.

c. libera circulatie

a serviciilor .

d. circulatia

serviciilor

69. Unele dintre marile reusite ale standardizarii internationale fac parte din

universul nostru cotidian. Putem cita în acest sens:

a. ¨ dimensiunile hârtiei;

¨ dimensiunea cartilor

de citit ;

¨ filetajul buloanelor

si piulitelor.

b. ¨ dimensiunile hârtiei;

¨ dimensiunea cartilor

de credit;

¨ filetajul buloanelor

si piulitelor.

c. ¨ dimensiunile hârtiei;

¨ dimensiunea cartilor

de credit;

¨ filetajul buloanelor

si cuielor.

70. Definitia ISO trebuie luata în considerare împreuna cu întregul ghid ISO care

aduce notiuni suplimentare indispensabile în întelegerea a ceea ce este o norma:

-

a. -caracterul de inaccesibilitate fata de public a normelor

- caracterul voluntar;

- aplicare repetata;

- obiectivele "normalizarii" .

b. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor

- caracterul involuntar;

- aplicare repetata;

- obiectivele "normalizarii" .

c. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor

- caracterul voluntar;

- aplicare repetata;

- obiectivele "normalizarii" .

71. Procesul de formare a Regulilor de elaborare a normelor tehnice distinge

patru etape principale de elaborare:

a. a) Elaborarea programului de aplicare

a normelor tehnice

b) Redactarea unui proiect de norma

tehnica

c) Ancheta publica

d) Publicarea normei

c. a) Elaborarea programului de aplicare

a normelor tehnice

b) Redactarea unui proiect de norma

tehnica

c) Ancheta personala

d) Publicarea normei tehnice

b. a) Elaborarea programului de aplicare

a normelor tehnice

b) Redactarea unui proiect de norma

d. a) Elaborarea programului de aplicare

a normelor tehnice

b) Redactarea unui proiect de norma

24

manageriala

c) Ancheta publica

d) Publicarea normei tehnice

tehnica

c) Ancheta publica

d) Publicarea normei

72. Organismele comunitare de standardizare sunt :

a. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC),

Institutul european de standarde (ESI),

Comitetul european de normalizare (CEN).

b. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC),

Institutul european de standarde în telecomunicatii (ETSI),

Comitetul european de normalizare (CEN).

c. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC),

Institutul european de standarde în telecomunicatii (ETSI),

Comitetul european (CE).

73. Standardizarea comunitara se supune unei discipline :

a. comune, care reprezinta de fapt

elementul sau de originalitate si care o

defineste ca o adevarata standardizare

regionala.

b. unice, care reprezinta de fapt

elementul sau de originalitate si care o

defineste ca o adevarata standardizare

regionala.

74. CENELEC (Comitetul european de normalizare si standarde tehnice în

industria electrotehnica) are o arie de cuprindere redusa numai la produsele electrotehnice,

dar ;

a. organizarea sa si procedurile sale sunt

nu identice cu cele ale CEN.

b. organizarea sa si procedurile sale sunt

identice cu cele ale CEN.

75. În vederea recunoasterii reciproce a obstacolelor tehnice, Consiliul Ministerial

al U.E., la propunerea Comisiei, a adoptat si publicat Directiva 83/189 instituind o procedura

de schimb de informatii în domeniul normelor, care obliga fiecare institut national de

standardizare sa :

a. notifice la CEN, CENELEC sau ETSI

programul de lucru si mai ales

deciziile de interes pur international în

acest domeniu.

b. notifice la CEN, CENELEC sau ETSI

programul de lucru si mai ales

deciziile de interes pur national în

acest domeniu.

76. În ceea ce priveste gestionarea procedurii de notificare, jurisprudenta Curtii de

Justitie confirma si întareste initiativele luate de institutiile comunitare de a asigura ;

a. secretul t informatiilor

schimbate în acest

cadru.

b. transparenta

informatiilor schimbate

în acest cadru.

c. transparenta

informatiilor schimbate

în alt cadru.

77. În prezent, Comisia Europeana este autorizata sa pregateasca noi obiective

pentru politica vamala si aplicarea lor în practica.

a. in opinia expertilor comunitari, politica

vamala reprezinta un instrument

multifunctional care poate deveni cu

mult mai eficient si apt în actiunile

sale.

b. in opinia expertilor comunitari, politica

vamala reprezinta un instrument

multifunctional care nu poate deveni

cu mult mai eficient si apt în actiunile

sale.

25

78. Uniunea vamala a UE a fost, practic, constituita la 1 iulie 1968, data la care sa

definitivat - cu un an si jumatate înaintea calendarului initial stabilit - procesul de eliminare

treptata a tuturor taxelor vamale :

a. a restrictiilor cantitative si a altor taxe

si masuri cu efect echivalent,

realizându-se, astfel un prim pas spre

libera circulatie a marfurilor între cele

sase tari membre fondatoare ale CEE.

b. a restrictiilor cantitative si a altor taxe

si masuri cu efect echivalent,

realizându-se, astfel un prim pas spre

restrictionarea circulatiei a marfurilor

între cele sase tari membre fondatoare

ale CEE.

79. Uniunea vamala a reprezentat un element esential al liberei circulatii a

marfurilor, una din temeliile pietei interne unice a UE, împreuna cu celelalte trei libertati

fundamentale:

a. - lbera circulatie a

persoanelor,

- serviciilor,

- capitalului.

b. - libera circulatie a

persoanelor,

- marfurilor,

- capitalului.

c. - libera circulatie a

persoanelor,

- serviciilor,

- marfurilor .

80. Obiectivele initiale ale uniunii vamale ale UE înscrise în Tratatul de la Roma

au fost urmatoarele:

a. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;

- sa promoveze un comert liber si ordonat;

- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;

- sa asigure protectia cetatenilorrl;

- sa securizeze frontierele pietei unice;

- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;

- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.

b. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;

- sa promoveze un comert liber si ordonat;

- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;

- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;

- sa securizeze frontierele pietei unice;

- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;

- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul extra-UE.

c. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;

- sa promoveze un comert liber si ordonat;

- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;

- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;

- sa securizeze frontierele pietei unice;

- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;

- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.

d. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;

- sa promoveze un comert liber si ordonat;

- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;

- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;

- sa securizeze frontierele pietei mondiale ;

26

- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;

- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.

81. "Uniunea vamala 2002" prevede, printre altele:

a. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor ;

- Combaterea activitatilor vamale.

- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale,

- Schimburi de oficiali vamali între diferite administratii

- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

b. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l;

- Combaterea fraudelor vamale.

- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor financiare,

- Schimburi de oficiali vamali între diferite administratii

- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

c. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l;

- Combaterea fraudelor vamale.

- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale,

- Schimburi de oficiali vamali între diferite administratii



- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

82. Dezvoltarea societatii informationale cu o larga participare a cetatenilor

europeni constituie unul din obiectivele Strategiei pe 10 ani de la Lisabona, care si-a propus

sa transforme UE în cea mai dinamica si competitiva economie a lumii pâna în anul :

a. 2007 b. 2010 c. 2015 d. 2020

83. Societatea informationala bazata pe acumularea si prelucrarea de informatii, pe

utilizarea Internetului, implica o noua politica în domeniul serviciilor si în primul rând o

viziune :

a. strategica b. vizionara c. de marketing

84. Strategia privind serviciile apeleaza la mijloacele de realizare a obiectivelor

care priveste sase verigi de baza ale pietei :

a. înlaturarea barierelor

din calea înfiintarii

firmelor,

facilitarea vânzarilor

transfrontaliere,

distribuirea,

activitatea

promotionala,

cumpararile

serviceul post-vânzare.

b. înlaturarea barierelor

din calea înfiintarii

firmelor,

facilitarea vânzarilor

transfrontaliere,

distribuirea,

activitatea

promotionala,

vânzarile

serviceul pre-vânzare.

c. înlaturarea barierelor

din calea înfiintarii

firmelor,

facilitarea vânzarilor

transfrontaliere,

distribuirea,

activitatea

promotionala,

vânzarile

serviceul post-vânzare.

85. UEM ofera sistemului bancar facilitati pe care programul pietei unice l-a oferit

industriei, cum ar fi:

a. · largirea zonei de operare în conditii

mai ineficiente;

· competitie mai puternica;

c. · largirea zonei de operare în conditii

mai eficiente;

· competitie mai puternica;

27

· costuri mai reduse;

· îmbunatatirea calitatii serviciilor.

· costuri mai mari;

· îmbunatatirea calitatii serviciilor.

b. · largirea zonei de operare în conditii

mai eficiente;

· competitie mai slaba;

· costuri mai reduse;

· îmbunatatirea calitatii serviciilor.

d. · largirea zonei de operare în conditii

mai eficiente;

· competitie mai puternica;

· costuri mai reduse;

· îmbunatatirea calitatii

serviciilor.

86. În principiu, tarile membre UEM se vor adapta socurilor, fara a provoca o

majorare a ratei somajului, prin patru metode:

a. -a)imobilitatea fortei de munca;

-b)flexibilitatea salariilor;

-c))politica monetara;

-d)politica bugetara.

c. -a)mobilitatea fortei de munca;

-b)flexibilitatea salariilor;

-c))politica monetara;

-d)politica bugetara.

b. -a)mobilitatea fortei de munca;

-b)flexibilitatea salariilor;

-c))politica financiara;

-d)politica bugetara.

d. -a)mobilitatea fortei de munca;

-b)flexibilitatea salariilor;

-c))politica monetara;

-d)politica financiara.

87. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si-a propus

urmatoarele tinte:

a. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor ;

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre

patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

b. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de

durata);

2) promovarea unor masuri inactive pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre

patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

c. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de

durata);

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre

patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

COMPLETARE

1. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

28

- libera circulatie a ______________

- libera circulatie a serviciilor

- libera circulatie a persoanelor

- libera circulatie a capitalului.

2. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a marfurilor

- libera circulatie a _____________

- libera circulatie a persoanelor

- libera circulatie a capitalului.

3. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a marfurilor

- libera circulatie a serviciilor

- libera circulatie a __________

- libera circulatie a capitalului.

4. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a marfurilor

- libera circulatie a serviciilor

- libera circulatie a persoanelor

- libera circulatie a _____________

5. Denumirea noii formatiuni de Comunitatea Economica Europeana este

cunscuta si sub denumirea de ________ __________.

6. Edificiul construit de Tratatul de la Roma si completat de Actul Unic European

(1987) au angajat Comunitatea catre o politica economica si monetara foarte ambitioasa ce sia

propus ca scop final ____________ ___________.

7. Consiliile europene "la vârf" decizând organizarea la 15 decembrie 1990 a

doua Conferinte interguvernamentale, una consacrata elaborarii "Tratatului de Uniune

politica", iar alta elaborarii "Tratatului de Uniune economica si ___________".

8. Conceptul de Uniune Economica si Monetara (UEM) se reduce la înfiintarea

si utilizarea de catre membrii sai a unei monede _________, care sa înlocuiasca monedele

nationale.

9. Proiectul de Uniune Europeana prevedea regruparea celor trei tratate

comunitare si activitatile din domeniul cooperarii politice, sistemul monetar european si a

altor politici noi într-o arhitectura constitutionala unica cu caracter __________.

10. Natura si efectele tratatului asupra UE trebuie evidentiate prin prisma

prevederilor , care o considera ca fiind "o noua etapa în procesul de creare a unei uniuni mai

strânse între popoarele Europei, în care hotarârile sunt luate cât mai aproape posibil de

___________".

11. Strategia Pietei Interne se axeaza pe patru obiective principale:

a) sporirea _________ pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);

b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

29

12. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de

progres în viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene

vizând continuarea procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru

obiective principale:

a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);

b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);

c) îmbunatatirea ___________ vietii cetatenilor (citizens);

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

13. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de

progres în viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene

vizând continuarea procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru

obiective principale:

a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (market pietei );

b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);

d) exploatarea realizarilor ________ interne într-o lume în schimbare (external)

14. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de

progres în viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene

vizând continuarea procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru

obiective principale:

a) sporirea ___________ pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);

b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

15. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de

progres în viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene

vizând continuarea procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru

obiective principale:

a) sporirea eficienfei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);

b) îmbunatatirea __________ de afaceri (business);

c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);

d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

16. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a

transportului" erau expuse trei obiective:

1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata _________

2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

17. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a

transportului" erau expuse trei obiective:

1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica

2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de ________ în politica transportului.

18. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a

transportului" erau expuse trei obiective:

1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica

2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de ____________

3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

30

19. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a

transportului" erau expuse trei obiective:

1) ____________ restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica

2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

20. În domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea

campaniilor publicitare pentru promovarea produselor de _____ si a celor pentru tineri.

21. În domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea

campaniilor publicitare pentru promovarea produselor de lux si a celor pentru __________.

22. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare la

publicitate, restrângând volumul reclamelor la __________ si interzicând reclamele la tigari.

23. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare la

publicitate, restrângând volumul reclamelor la alcool si interzicând reclamele la __________.

24. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar ei

trebuie sa aiba resurse ____________ suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs

acreditat si sa aiba asigurare de sanatate.

25. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar ei

trebuie sa aiba resurse financiare suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs acreditat

si sa aiba ___________ de sanatate.

26. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- __________.

- asistentele medicale generaliste,

- stomatologii,

- chirurgii veterinari,

- moasele,

- farmacistii,

- arhitectii,

- avocatii.

27. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,

- ___________ medicale generaliste,

- stomatologii,

- chirurgii veterinari,

- moasele,

- farmacistii,

- arhitectii,

- avocatii.

28. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,

- asistentele medicale generaliste,

- _____________

- chirurgii veterinari,

31

- moasele,

- farmacistii,

- arhitectii,

- avocatii.

29. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,

- asistentele medicale generaliste,

- stomatologii,

- chirurgii veterinari,

- __________

- farmacistii,

- arhitectii,

- avocatii.

30. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,

- asistentele medicale generaliste,

- stomatologii,

- chirurgii veterinari,

- moasele,

- _____________

- arhitectii,

- avocatii.

31. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,

- asistentele medicale generaliste,

- stomatologii,

- chirurgii veterinari,

- moasele,

- farmacistii,

- ____________,

- avocatii.

32. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si

reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca

obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului

structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu

obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:

1) solutionarea problemei ____________ în rândul tinerilor si a somajului structural

(de durata);

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat

si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

33. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si

reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca

obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului

structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu

obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:

32

1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de

durata);

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui ____________ între patronat si angajati pe de o parte si intre

patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

34. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si

reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca

obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului

structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu

obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:

1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de

durata);

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat

si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata _________;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

35. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si

reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca

obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului

structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu

obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:

1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de

durata);

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat

si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de ____________;

6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

36. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si

reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca

obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului

structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu

obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:

1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de

durata);

2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;

3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat

si autoritatile nationale pe de alta parte;

4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;

5) eliminarea oricaror forme de discriminare;

6) promovarea unui mediu de afaceri __________

37. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe _______ fortei de munca;

· combaterea si prevenirea somajului;

33

· prevenirea somajului de lunga durata;

· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;

· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

38. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;

· combaterea si prevenirea __________

· prevenirea somajului de lunga durata;

· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;

· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

39. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;

· combaterea si prevenirea somajului;

· prevenirea somajului de ________ durata;

· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;

· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

40. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;

· combaterea si prevenirea somajului;

· prevenirea somajului de lunga durata;

· facilitarea _________ pe piata muncii a somerilor de lunga durata;

· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

41. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;

· combaterea si prevenirea somajului;

· prevenirea somajului de lunga durata;

· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;

· integrarea ___________ a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

42. Din punctul de vedere al economiei functionale de piata România se situeaza

în _________ plutonului tarilor candidate, alaturi de Bulgaria, dar întrebarea logica este cum

am ajuns aici si cine este responsabil?

43. Integrarea pietei serviciilor a depins destul de pregnant de mai multi factori,

printre care în primul rând libera circulatie a bunurilor, în al doilea rând libera circulatie a

unor factori de productie, cum sunt forta de munca si capitalurile, dar si de armonizarea

politicilor sociale (extrem de dificil de realizat) mai ales pe principalele ei componente din

domeniul ________ de _______.

44. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:

- piata interna a serviciilor ____________

- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare

- moneda unica

- armonizarea fiscala si contabila.

45. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:

- piata interna a serviciilor financiare

- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare

- moneda _________

- armonizarea fiscala si contabila.

34

46. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:

- piata interna a serviciilor financiare

- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare

- moneda unica

- armonizarea fiscala si ____________

47. Masurile reglementatorii, îndeosebi cu caracter prudential si preventiv, vizând

controlul si supravegherea activitatilor bancare s-au referit la:

a) necesitatea creearii rezervelor de catre bancile comerciale la banca centrala;

b) plafoanele pentru creditele acordate si depozitele deschise;

c) controlul cantitativ al creditului si la nivelul garantiilor;

d) monitorizarea identitatii actionarilor;

e) împiedicarea ____________ banilor murdari etc.

48. Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient si flexibil subsector, dar

este si excesiv de fragmentat si supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitata de

firmele de expeditie si de companiile industriale, care afecteaza nivelul ____________ si

profiturilor si se rasfrânge negativ asupra protectiei sociale si sigurantei circulatiei.

49. Intermodalitatea este vazuta drept principal mijloc de a crea alternative

viabile si competitive la transportul rutier confruntat cu dificultati importante legate de

infrastructura si impact ___________.

50. Reteaua de transport transeuropeanase bazeazape un numar de proiecte,

unele finalizate, altele în curs de realizare si ea urmareste decongestionarea traficului rutier,

eliminarea întârzierilor în transportul feroviar, absorbirea fluxurilor crescânde de trafic

provocate de largirea UE, îmbunatatirea accesului la zonele extracontinentale, dezvoltarea si

modernizarea retelelor __________.

51. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;

· combaterea si prevenirea somajului;

· prevenirea somajului de lunga durata;

· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;

· integrarea profesionala a ___________ si a persoanelor care revin pe piata muncii

52. Politica de industrializare fortata a avut ca efecte:

· reducerea disparitatilor în dezvoltarea economica a judetelor;

· dezvoltarea unor industrii prelucratoare, unele de nivel tehnologic mediu si înalt, în

judetele cele mai slab dezvoltate (Buzau, Bistrita-Nasaud, Ialomita, Olt, Salaj, Vaslui);

· migratia intensa a fortei de munca spre judetele cu ritmul cel mai înalt de

industrializare si spre judetele si ariile industrializate (Brasov, Bucuresti, Sibiu);

· exploatarea ____________ a resurselor naturale, asociata, în numeroase zone, cu

degradarea mediului înconjurator (Alba, Baia Mare, Sibiu, Olt, Tulcea);

53. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse în functiune

o serie de programe concrete, cum sunt:

1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare)

2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte

3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul calitatii

4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor

5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane

6) Programul PHARE TEMPUS

35

7) Programul PHARE Parteneriat

8) Programul european Leonardo da Vinci

9) Programul de cooperare inter-regionala europeana

ECOS-OUVERTURE

10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est

11) Centrele Euro Info

12) Programul PHARE pentru democratie

13) Programul PHARE pentru societatea ___________

14) Programul PHARE LIEN

54. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse în functiune

o serie de programe concrete, cum sunt:

1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare)

2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte

3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul calitatii

4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor

5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane

6) Programul PHARE TEMPUS

7) Programul PHARE Parteneriat

8) Programul european Leonardo da Vinci

9) Programul de cooperare inter-regionala europeana

ECOS-OUVERTURE

10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est

11) Centrele Euro Info

12) Programul PHARE pentru ____________

13) Programul PHARE pentru societatea civila

14) Programul PHARE LIEN

55. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse în functiune

o serie de programe concrete, cum sunt:

1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare)

2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte

3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul ___________

4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor

5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane

6) Programul PHARE TEMPUS

7) Programul PHARE Parteneriat

8) Programul european Leonardo da Vinci

9) Programul de cooperare inter-regionala europeana

ECOS-OUVERTURE

10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est

11) Centrele Euro Info

12) Programul PHARE pentru democratie

13) Programul PHARE pentru societatea civila

14) Programul PHARE LIEN













Document Info


Accesari: 4907
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )