Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Proiect de obtinere a certificatului de calificare - Mediul de afaceri al unei de afaceri al unei agnetii de turism

management












ALTE DOCUMENTE

Plan de afaceri
echilibrul consumatorului
Un nou rol al managementului
Managementul Proiectelor.
Sinteza planului
ELASTICITATEA OFERTEI
Activitatea de management si marketing
10 MODURI DE A-TI ACCELERA CARIERA
Propuneri de perfectionare a managementulul resurselor umane la S.C Pantex S.A.

                                   Grup Scolar "C. A. Rosetti " Constanta

    




   Proiect de obtinere a certificatului de

                          calificare

 

         

   CUPRINS:

 

Argument................................................................................................pag 3-4

CAPITOLUL I- Mediul de afaceri al unei de afaceri al unei agnetii de turism

                        1.1.-Mediul de afaceri al unei agentii de turism...pag 5

                        1.2.-Definirea mediul extern al firmei.......pag6

                        1.3.-Componentele mediului - factori de influenta asupra firmei..pag 6-7

                        1.4.- Micromediul întreprinderii ...............pag.7-12

                        1.5.- Macromediul întreprinderii............pag.12-15

                        1.6.- Analiza mediului de marketing.......................................pag.15-16

                        1.7.- Relatiile firmei cu mediul extern.....................................pag 16-17

                        1.8.- Analiza responsabilitatii etice si sociale ale firmei..........pag 18

CAPITOLUL II- STUDIU DE CAZ- MEDIUL DE AFACERI AL AGENTIEI "TRAVEL GROUP"

                         2.1.- Rezumat....................pag 19

                         2.2.-Analiza mediului intern si extern..........pag 19-20

                         2.3.-Analiza  SWOT...................pag20-21

                         2.4.-Ipoteze.....................pag 21

                         2.5.- Obiective propuse...............pag 21-22

                         2.6.- Programul de marketing..............pag 22-23

                         2.7.-Bugetul.....................pag 24

ANEXE..............................pag25-27

BIBLIOGRAFIE.........................pag 28

             

             

                                                                              2

                                                                                      

                                                                            Argument

   

    Prezenta lucrare este o analiza a mediului de afaceri al unei agentii de turism , a prolemelor ce care se confrunta aceasta , a masurilor ce se recomanda a fi adoptate si a implicatiilor acestora asupra îmbunatatirii climatului privind investitiile.
Nevoia acestei analize a pornit de la dorinta de a studia mai detaliat evolutia recenta a tarii în plan economic , utilitatea si implicatiile economico-sociale ale masurilor de reformare aplicate în stat.
    Structura lucrarii corespunde intentiei autorului de a caracteriza mediul de afaceri si particularitatile unei agentii de turism.
Experienta reformei din România a aratat ca stabilitatea macroeconomica nu poate fi atinsa decât prin implementarea eficienta a unui pachet com 14514w2212o plet de reforme, care sa creeze un mediu de sanatos sanatos.
    În general , pentru a înfiinta o societate în România , nu este nevoie de nici o aprobare speciala. Cu toate acestea , în anumite domenii de activitate , este necesara o autorizatie din partea organelor competente . Procedura generala de înfiintare a unei societati presupune îndeplinirea unor anumite proceduri legale: obtinerea deciziei judecatoresti , înregistrarea la Registrul Comertului, etc.

  Cunoasterea conceptului de mediu extern al firmei si a componentelor care-l alcatuiesc. Evidentierea si intelegerea esentei principalelor forte care alcatuiesc mediul de marketing, precum si exemple care sa ilustreze potentialul impact al acestora asupra activitatii de piata a firmei.
    Prezentarea modalitatilor prin care firma poate supraveghea modificarile de mediu si a celor prin care poate reactiona la aceste modificari.
Intelegerea continutului relatiilor firmei cu mediul sau extern, a relatiilor directe de piata si a celor de concurenta.

    Prin mediul extern al intreprinderii se intelege ansamblul factorilor externi acesteia, factori a caror existenta este susceptibila de a-i influenta comportamentul si performantele sale, afectand-o intr-un fel sau altul. Deoarece impactul poate fi direct (actiunile concurentei) sau indirect (schimbari generale in climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie realizata in doua contexte diferite: contextul concurential (mezomediul), generat de elemente aflate in imediata vecinatate a organizatiei si caracterizat prin posibilitati sporite de influentare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul), mai indepartat si cu posibilitati mai reduse de influenta asupra intreprinderii.

    Analiza mediului extern vizeaza studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel largit influenteaza intreprinderea, furnizand diagnosticului informatii asupra situatiei strategice complementare in raport cu cele oferite de analiza interna. Fie ca sunt realizate in cadrul contextului concurential, fie ca privesc contextul general al macromediului, analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportunitatile si amenintarile care exista, dar si de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului de activitate, veritabile variabile strategice externe pe care toate intreprinderile trebuie sa le cunoasca si sa le stapaneasca pentru a supravietui.

                                                                3

     Evolutia vietii economice se regaseste in puterea de cumparare a consumatorilor si in modul de cheltuire a veniturilor . Se refera la conditiile nationale si locale ale productiei si distributiei, la veniturile populatiei, la tendinte in evolutia consumului, rata inflatiei, cursul de schimb, somajul. Acestia sunt factori care isi pun amprenta asupra raportului cerere-oferta.Datorita cresterii inflatiei in Romania puterea de cumparare a scazut foarte mult si implicit nivelul de trai ceea ce face ca prioritatile romanilor in ceea ce priveste distributia propriilor venituri sa se modifice foarte mult. Cea mai mare parte a veniturilor populatiei reprezinta cheltuieli de alimentatie si intretinere a locuintei, articole de imbracat si o parte relativ mica pentru satisfacerea celorlalte nevoi intre care si nevoia de turism. Numarul tot mai mare de someri este un alt factor care nu incurajeaza deloc turismul.

     Dezvoltarea tehnica este un element care favorizeaza desfasurarea unei activitati economice. Dezvoltarea foarte rapida a sistemului informatic vine in usurarea muncii agentilor economici, dar avand in vedere ca echipamentele necesare sunt relativ scumpe utilizarea lor poate reprezenta un avantaj concurential. Informatia este foarte importanta pentru agentia de turism, mai ales modul de circulatie a acesteia intre agentie si turisti, agentie si alte agentii, agentie si prestatorii de servicii (proprietari de vile, prestatorii de servicii de transport etc.). Inovatia tehnologica a revolutionat majoritatea serviciilor, transformandu-le atat in privinta modului de desfasurare cat si in privinta calitatii.

  

                                                                             4

                                                                     

                                                              CAPITOLUL I

  MEDIUL DE AFACERI AL UNEI AGENTII DE TURISM


                         
1.1  Mediul de afaceri al unei agentii de turism

       În privinta propriei activitati, companiile de succes adopta o viziune de la exterior spre interior, dându-si seama ca mediul de afaceri este un adevarat caleidoscop de ocazii si amenintari în continua schimbare si întelegând cât este de important sa urmareasca permanent acest mediu si sa se adapteze la el.

      Totalitatea organizatiilor, întreprinzatorilor si factorilor a caror existenta si actiune conditioneaza activitatea întreprinderii, precum si fortele sociale de ansamblu, din afara acesteia, alcatuieste mediul de afaceri al firmei.Altfel spus, mediul de afaceri al unei companii consta din multitudinea de actori si forte din exteriorul acesteia, care au efect asupra capacitatii mangerilor de a realize si intretine relatii de success cu clientii vizati. Mediul ofera ocazii favorabile, dar ridica si amenintari. Companiile de success stiu ca este de o importanta vitala sa-si supravegheze constant mediul în care actioneaza si sa se adapteze la schimbarile produse tn cadrul acestui mediu.

      Raporturile dintre componente par sa sugereze echilibrul la care a ajuns mediul la momentul respectiv. În realitate, însa, echilibrul nu este decât o tendinta cu caracter constant, componentele mediului aflându-se într-o permanenta miscare, cu consecinte asupra fizionomiei de ansamblu a acestuia ca si asupra raporturilor dintre componentele sale. Întreprinderea se va confrunta, deci, cu un mediu dinamic. Iar evolutia mediului este rareori lineara.

      La rândul sau, mediul ambient este compus din ansamblul constrângerilor (restrictiilor), a fortelor si deciziilor externe întreprinderii, capabile sa o influenteze.

Constrângerile, cu caracter de permanenta si de o relativa stabilitate, sunt elemente de natura geografica, economica, juridica, politica etc.

      Fortele, ca elemente ale mediului ambient, au interese contrarii întreprinderii influentând-o neuniform (concurenti, asociatii ale consumatorilor, actiuni sindicale etc.)

Deciziile externe sunt hotarârile unor forte externe care pot impune schimbari asupra activitatii întreprinderii (privatizarea, nationalizarea, recunoasterea juridica a unor noi drepturi ale salariatilor, preluarea controlului asupra unei întreprinderi concurente etc.).

Raportarea eficienta la mediu impune cercetarea atenta a componentelor sale, a interactiunii dintre acestea, precum si a impactului lor asupra pietei si, evident, asupra activitatii întreprinderii.

     Agentii mediului nu actioneaza însa cu aceeasi intensitate si în aceeasi masura asupra activitatii întreprinderii. Cu unii dintre ei, întreprinderea intra în legaturi directe impuse de necesitatea realizarii obiectului sau de activitate, influentele fiind de regula reciproce; cu altii, relatiile sunt mai îndepartate, mai slabe, influenta acestora fiind de cele mai multe ori indirecta. Agentii cuprinsi în prima categorie formeaza micromediul intreprinderii; ceilalti alcatuiesc componentele macromediului intreprinderii

                                                              5

                         1.2. Definirea mediului extern al firmei

     În activitatea oricarei firme, mediul sau ambiant joaca un rol esential în definirea

strategiilor sale, în sesizarea si folosirea oportunitatilor de dezvoltare, constituind practice suportul realizarii obiectivelor de crestere economica, de profitabilitate sau doar de supravietuire. De aceea, un diagnostic economico-financiar global al firmei nu trebuie sa excluda pe lânga abordarea si evaluarea potentialului intern si a factorilor de influenta specifici acestuia, luarea în calcul a factorilor externi firmei si diagnosticarea pozitiei acesteia în mediul concurential în care actioneaza. Mult timp, activitatea agentilor economici a fost studiata doar din punct de vedere al capacitatilor de productie si a profitului obtinut, analiza mediului global sau a celui concurential fiind fie ignorate, fie rezumate la analiza cotei-parti de piata a firmei. Teoreticienii si practicienii analizei-diagnostic au înteles apoi ca firma functioneaza ca un sistem deschis al sistemului global, fiind permeabila la influentele mediului sau, pe care la rândul ei este susceptibila de a-l influenta în mai mica sau mai mare masura, în functie de diverse caracteristici precum: marimea firmei, cotaparte de piata, natura activitatii sale, tipul de piata pe care evolueaza, competitivitatea sectorului etc.

    Pentru a întelege presiunile externe pe care le suporta firma, este necesara în primul

rând definirea mediului si evidentierea componentelor sale specifice, asa cum au fost

identificate de catre diversi specialisti români si straini. Elementele comune ale acestor

definitii se refera la doua aspecte particulare ale mediului global, si anume: dinamismul sau, din care rezulta imediat necesitatea anticiparii de catre firma a unor configuratii viitoare ale mediului sau adaptarea sa la schimbari neprevazute si, pe de alta parte relatiile de interconditionare existente între elementele identificabile de mediu, printer care se numara si firma ca organism socio-economic.

    1.3. Componentele mediului - factori de influenta asupra firmei

    Analiza structurii mediului extern al firmei se poate efectua luând în calcul mai

multe criterii, dintre care cele mai importante sunt natura elementelor componente si

modul lor (direct sau indirect) de influenta asupra activitatii firmei. Istoric vorbind, treptele de influenta care au dus la detectarea dupa natura a componentelor de mediu

s-au succedat de la cele proxime firmei pâna la cele mai îndepartate, fiind astfel delimitat mai întâi mediul "imediat" al acesteia si apoi mediul "larg", prin extinderea celui dintâi.

   Cu timpul, notiunilor de mediu "imediat" sau specific si de mediu "largit" sau "extins" le-au luat locul conceptele de micromediu, respectiv macromediu, imbricate asa cum îsi exercita influenta combinata asupra sistemului deschis care este firma.

                                                                6

 Este de remarcat ca elementele fiecarei trepte de influenta nu au impact numai asupra

comportamentelor treptei adiacente, ci se manifesta pâna la nivelul firmei, care receptioneaza practic cu o acuitate mai ridicata sau mai redusa toate tipurile de presiune din partea fortelor ce alcatuiesc mediul sau. Reprezentarea schematica a mediului extern  plaseaza în centrul sistemului firma analizata, a carei evolutie este succesiv influentata de dinamica agentilor economici cu care intra în confruntare sau parteneriat direct, de evolutia institutiilor ce determina în universul lor specific comportamentul agentilor economici si finalmente de megatendintele manifestate la nivelul întregii societati.

     În aceasta viziune analiza mediului extern va cuprinde, pentru orice firma care s-ar plasa în centrul rationamentului, urmatoarele elemente:

  • descrierea nivelurilor de evolutie de la mediul imediat la megatendinte
  • evaluarea principalilor factori ai schimbarii care se manifesta pe fiecare nivel
  • evaluarea incidentei diverselor modificari înregistrate la nivelul factorilor de influenta, tinând cont de ierarhizarea existenta între treptele de influenta întretesute într-un univers dinamic.

     În cele ce urmeaza vom suprapune reprezentarii schematice de mai sus, o "fotografie"a componentelor nivelurilor de influenta, structurate pe doua trepte: macro si micromediu, explicitând astfel si completând tabloul mediului extern al firmei.

                                 1.4  Micromediul întreprinderii 

   În desfasurarea activitatii sale, întreprinderea însasi se constituie în purtatori de nevoi pentru satisfacerea carora apeleaza la resurse materiale, financiare si umane. Totodata, ea este furnizoare de produse (servicii) pentru satisfacerea nevoilor unor agenti economici. În ambele cazuri întreprinderea vine în contact cu agenti de mediu care se plaseaza în imediata apropiere, iar actiunile lor se rasfrâng direct asupra activitatii sale.

Componentele mediului extern cu care o întreprinderea intra în relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva) formeaza micromediul întreprinderii.

   În esenta, orice întreprindere combina trei categorii de factori de productie, întrând în relatii cu tot atâtea componente de mediu, respectiv: furnizorii de resurse materiale (sau prestatorii de servicii), furnizorii de resurse banesti (bancile) si furnizorii de forta de munca. Din combinare se obtin produse ori servicii care sunt livrate clientilor. În mod similar actioneaza si concurentii întreprinderii în cadru mediului. Pe langa acestia apare o serie de agenti, denumiti generic, organisme publice, care influenteaza activitatea întreprinderii. Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control.

                                                       

     

                                                                 7

Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai

micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere).

a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forta de munca, resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. In relatiile cu furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa apara daca:

furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma; produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil;
in cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma; schimbarea furnizorului este prea costisitoare; furnizorul este mai puternic decat cumparatorul; o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc. Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente.

b) Clientii  ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii -; constituie cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientelei unei firme, grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate din cumparatori ; organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi).

    Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor, sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei. Pentru a realiza aceste obiective, specialistii in marketing trebuie sa cunoasca:

    Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei, ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta.
    Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. Aceasta deoarece, de exemplu, lumea nu cumpara bilete la un spectacol, ci o seara distractiva sau gospodinele nu cumpara detergenti, ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Daca apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii il vor adopta imediat.
                                                                  8

Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate, pret, amplasarea magazinului etc.).
Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma, acel client este gata sa plateasca preturi mai mari, existand oportunitatea unei afaceri avantajoase).
De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc.

c) Intermediarii. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea, distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali, respectiv comerciantii de gros si detail, dar si alte categorii, mai putin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc, societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de consultanta de marketing.




Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei companii:

Resellerii (revanzatorii), in care intra angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de vanzari. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. Exista, insa, pericolul ca - datorita relatiei directe pe care o are cu consumatorul final - resellerul care-i comercializeaza produsele sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului, care-i devin nefavorabili.
Distribuitorii fizici, care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor, firma poate pierde clientii. De asemenea, daca produsele sunt livrate cu intarziere sau deteriorate, este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are.

·         Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanta,publicitate). Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei, sa cunoasca pietele si mediul concurential.

d) Concurentii. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Concurentii  formeaza o categorie aparte a micromediului întreprinderii, nelipsiti din cadrul mediului competitiv, specific, la rândul sau, economiei de piata. În postura de concurenti apar firmele sau persoanele particulare care îsi disputa aceiasi categorie de clienti, iar în numeroase cazuri, aceiasi furnizori sau prestatori de servicii. Competitorii se deosebesc între ei prin rolul pe care îl joaca în raporturile cu clientii, atitudinea fata de noutati, formele de comunicare cu consumatorii, stilul de interventie pe piata etc. Concurentii unei firme pot apartine, fiecare, uneia din cele patru categorii evidentiate

·        Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de bauturi racoritoare: Coca-Cola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil. Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu reclama, in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport cu al rivalilor. Foarte des, in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a atrage o parte din cumparatorii rivalilor.

                                                    9

Fiind foarte costisitoare, concurenta directa nu ajuta la supravietuire decat firmele foarte    puternice, cu suficiente mijloace financiare.

·        Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte. De exemplu, doua firme produc hartie igienica, dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor.

·        Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Zaharul si zaharina, de exemplu, produse de firme diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor.

·        Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie. Fabricantul de hartie, de exemplu, achizitioneaza o companie de distributie pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta.

Tendinta constatata la nivelul mai multor tari în ultimul timp este aceea ca firmele

trebuie sa faca fata unei concurente din ce în ce mai dure si mai numeroase, ceea ce ridica acest element al micromediului la rang de forta principala. Cei doi factori care contribuie la accentuarea acestei tendinte sunt:

·        în primul rând internationalizarea concurentei, datorita perfectionarii sistemelor de comunicatii, ceea ce creeaza firmelor posibilitatea de a-si crea debuseuri zone geografice îndepartate. Aceasta genereaza pe de-o parte oportunitati de afaceri prin gasirea unor clienti în afara ariei de activitate iar pe de alta parte pericole datorate aparitiei pe piata proprie a unor concurenti straini care ofera produse sau servicii mai bune decât cele locale.

·        în al doilea rând, proliferarea imitatorilor, cu toate ca legea ofera protectie

producatorilor originali prin garantarea patentelor si prin legile de copyright. Exemplele de subminare a unui leader novator prin imitarea produselor sale si oferirea falsurilor la

preturi mai mici (care nu includ cheltuielile de cercetare, proiectare si asigurare asupra

proprietatii drepturilor de autor) sunt nenumarate ; vom cita doar produsul Coca-Cola care a facut si înca face obiectul mai multor încercari de "clonare", dintre care cea mai

cunoscuta este versiunea Virgin Cola, vânduta de campania Tesco si care în 1995 reusise deja acoperirea a 9% din piata britanica a bauturilor racoritoare tip cola.

e) Detinatorii de interese. Profesorul Kotler ii delimiteaza astfel:

·        lumea financiara (actionari, societati de investitii, banci etc);

·        mediile de comunicare in masa (grupuri de presa, posturi de radio, canale de televiziune etc);

·        grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor, ecologistii, asociatii ale producatorilor etc);

·        administratia publica;

·        marele public (purtatorul opiniei publice);

·        personalul propriu al firmei.

                                                    10

   Specialistii in marketing trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru protectia consumatorilor: media, pentru ca cititorii sunt mai inclinati sa creada in acuratetea informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decat in reclamele comerciale sau materialele promotionale ale firmei. Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway, unde o cronica nefavorabila poate duce la sistarea jucarii unei piese pe scena; miscarile pentru protectia consumatorilor, pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. De asemenea, ele testeaza o mare varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor etc.

d) Sindicatele si actionariatul-Aceste grupuri sociale apartin categoriei detinatorilor de interese în ceea ce priveste ofirma. Sindicatele sunt interesate de profitabilitatea si cresterea firmei precum si de modul în care se reflecta acestea în câstigurile salariale ale personalului si de siguranta locurilor de munca. Actionariatul este interesat pe de-o parte de maximizarea valorii patrimoniului firmei în capitalul careia detine actiuni, iar pe de alta parte de rentabilitatea capitalului investit, tradusa în dividendele încasate sau încasabile.Ambele forte ale micromediului se afla în legatura directa si quasi-permanenta cu firma si pot, prin actiunile lor sa-i influenteze evolutia. Astfel, daca este evident ca firma este vulnerabila fata de actionarii sai în raport direct cu participarea acestora la formarea capitalului, relatia cu sindicatele este mult mai delicata. Un sindicat puternic creeaza în principiu un climat bun de munca, cu salariati motivati si bine remunerati, dar constituie în acelasi timp uneori din punctul de vedere al firmei, un obstacol în calea realizarii unor obiective cum ar fi reducerea cheltuielilor sau reasezarea normelor de lucru, fiind în acelasi timp un semnal negativ pentru potentialii investitori.

    Daca în cazul salariatilor putem vorbi în niste limite de un anume atasament fata de

firma angajatoare, pentru actionari conceptul este depasit. Ei sustin interesele firmei atât timp cât sunt multumiti de "pretul" fidelitatii lor. Altminteri, decizia de a se debarasa de actiunile firmei în favoarea altui plasament mai avantajos este nu numai usoara, dar si legitima. Firmele cotate în bursa sunt mai cu seama expuse acestui "joc" investitional si atacurilor speculative din partea unor agenti din micromediul lor, fosti sau viitori actionari.

     Media, cuprinzând posturile de televiziune, de radio, presa nationala si locala

exercita o influenta mare asupra unui segment important din populatie, incluzând aici si

agenti economici sau alti parteneri de mediu. Cititorii sau telespectatorii sunt adeseori

înclinati sa acorde o mai mare încredere comentariilor din editoriale sau de la talk-showuri cu diversi specialisti, decât reclamelor comerciale (utilizând tot media ca suport de difuzare) sau materialelor publicitare. Acest lucru poate fi util pentru firmele care obtin comentarii favorabile, dar deosebit de grav pentru firmele sau produsele denigrate.

    Impactul mediei este în principal vizibil în domeniul show-businessului, unde faimoasele cronici pot demonta sau relansa un spectacol. Presiunea mediei asupra activitatilor unei firme este cu atât mai mult considerabila cu cât, într-o tara unde se respecta libertatea presei, aceasta este un factor necontrolabil din punctul de vedere al firmei.

                                                               11

     Este de amintit aici si exemplul pietei franceze, unde firmele sunt îndemnate de

autoritati sa verifice sanatatea financiara a partenerilor lor de afaceri utilizând retelele

Minitel si Internet. Astfel, pe baza documentelor financiare depuse de toate firmele annual (bilant, cont de profit si pierderi si anexe), un program special calculeaza câtiva indicatori de baza privind bonitatea, lichiditatea si dinamica activitatii firmei, permitând astfel celor interesati sa intre în relatii cu firma respectiva dupa o minima verificare.

     Miscarile pentru protectia consumatorului sunt grupuri al caror obiectiv este acela de a identifica practicile negative ale unor firme din cele mai diverse domenii de activitate si de a le aduce la cunostinta publica. Functionând pe baza de sesizari din partea clientilor, acestea testeaza în cadrul unor raiduri de control produsele si serviciile incriminate si aplica dupa caz amenzi si alte sanctiuni sau pur si simplu întocmeste si publica clasamente privind calitatea si utilitatea unor produse si servicii.

    Impactul asupra firmei este amplificat (depasindu-l astfel pe cel al unui control financiar,de exemplu) de publicarea si mediatizarea rezultatelor acestor controale ce afecteaza reputatia firmei ale carei produse sunt implicate.

    Concluzionând, putem spune ca micromediul firmei este deosebit de important

pentru aceasta, iar cunoasterea si analiza fortelor care îl compun se reveleaza ca o prioritate si un element de baza al diagnosticului firmei.

                             1.5. Macromediul întreprinderii

    Activitatea oricarei întreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul micromediului, prezentati anterior, se afla sub influenta altor factori de mediu, care actioneaza pe scara mai larga. Sunt factori de ordin general, având un caracter exogen în raport cu agentii ce compun micromediul întreprinderii. Legatura ce se stabileste între întreprindere si acesti factori este, de regula, indirecta, influenta lor exercitându-se pe termen lung.

Macromediul întreprinderii este spatiul unde aceasta trebuie sa identifice ocaziile favorabile si amenintarile la adresa sa. El consta în totalitatea factorilor si fortelor care afecteaza actiunile si rezultatele întreprinderii, care este astfel obligata sa cunoasca tendintele lumii contemporane. Alaturi de influenta fortelor ce alcatuiesc micromediul sau extern, firma este marcata totodata de incidenta climatului general, specific societatii în care îsi desfasoara activitatea. Acest climat este rezultatul interactiunii la scara nationala si uneori chiar internationala a mai multor factori, care reflecta toate fatetele societatii în structura careia activitatea economica reprezinta doar una din componente.

    Macromediul cuprinde un set complex de variabile care împreuna formeaza un cadru

guvernat de urmatorii factori : factorii economici, factorii tehnici si tehnologici, factorul

demografic si structura populatiei, factorii socio-culturali, factorii politico-legislativi si

factorii naturali.

a)      Factorii socio -culturali -Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, desigur numai in masura

                                                               12

in care nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile

demografice ale acestora: varsta, sexul, starea civila, ocupatia si rasa. Modificarile demografice pot privi:

Distributia pe grupe de varsta a populatiei. In Romania, de exemplu, scaderea ratei natalitatii in ultimii 10 ani este responsabila pentru declinul pietei pentru copii; cresterea grupului de varsta intre 15 -; 25 ani a dus la o substantiala expansiune a pietei casetelor audio si a CD-urilor.
Minoritatile nationale. In tara noastra, de pilda, populatia minoritara a romilor este in continua crestere. Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce in ce mai importanta acolo unde diferentele etnice afecteaza nevoile cumparatorului. Casele de discuri, ca sa luam ca exemplu tot domeniul muzicii, au creat astfel de produse speciale pentru ei, fiind foarte profitabile. Sau in Anglia, producatorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca tinta grupurile subculturale, devenind marci foarte cunoscute si profitabile.

Familia medie (menajul mediu). Cresterea ratei divorturilor, mariajul la varste tot mai inaintate si o rata scazuta a natalitatii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei si, implicit, la cresterea numarului de menaje. Pentru specialistii in marketing, de un interes deosebit se bucura menajele cu venituri mari si obligatii financiare mici, predispuse a cheltui bani pentru bunuri luxoase si durabile si servicii de calitate. Ele reprezinta o tinta importanta pentru producatorii hi-fi, operatorii de turism si restaurante, casele de moda etc.

    Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra marketingului, vizibil mai ales in tarile occidentale dezvoltate. Sa luam in discutie rolul femeii in societate, rol care s-a modificat dramatic in ultima jumatate de secol. Faptul ca femeile s-au dedicat tot mai mult si unei cariere profesionale, a facut ca cea mai mare parte din activitatile menajere specifice lor sa fie preluate de masini de spalat, aspiratoare , roboti de bucatarie si alte aparate casnice, usurandu-se astfel munca si scurtand enorm timpul destinat acestora. Aceasta modificare a statutului femeii in societate a dus la dinamizarea industriei de aparatura casnica si, implicit, la o continua crestere a pietei bunurilor de uz casnic. Sau, un alt exemplu: lipsa locurilor de parcare din orase a facut ca supermarketurile sa se mute in afara oraselor construind parkinguri uriase si oferind o mare varietate de produse astfel incat sa fie posibila aprovizionarea menajelor, cel putin pentru o saptamana, dintr-un singur loc. De asemenea, au fost create fast-food-uri, care pot scuti tot mai multi oameni de problema gatitului. Credem ca aceste exemple sunt suficiente pentru a evidentia faptul ca schimbarile culturale si oportunitatile de marketing merg "mana-n mana".

b) Factorii tehnologici -Pentru specialistii in marketing noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive: Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. De exemplu: nevoia de a asculta muzica de o calitate mai buna, de a face calcule mai rapid si de a elimina toate petele de murdarie de pe hainele spalate a fost satisfacuta -; gratie noilor tehnologii -; prin inlocuirea magnetofonului cu CD-ul, riglei de calcul cu calculatorul si, respectiv, a detergentilor obisnuiti cu detergenti biologici.
                                                                13

    Pot identifica si satisface nevoi latente. Un exemplu in acest sens poate fi tigaia teflon (care, spre deosebire de tigaia clasica, nu lipeste produsele preparate), rodul unui program spatial al S.U.A.; initial teflonul a fost creat pentru navetele spatiale.
Modifica modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reintoarcerea la o economie de tip casnic, multi oameni urmand sa devina producatori independenti de "bunuri informatice" si mai putin de marfuri clasice. In aceste conditii, piata transporturilor de calatori, piata mobilei pentru birouri, piata produselor de catering se vor reduce dramatic.
     Poate modifica natura concurentei. Cartile de credit si bancomatele, de exemplu, sunt mult mai comode pentru utilizatori decat cozile la banci; internetul reduce cererea pentru servicii postale. Nu va trece mult pana ce elevii vor invata singuri, acasa, cu ajutorul unor programe speciale si nu cu ajutorul profesorilor. Se intelege ca, in aceste conditii concurenta provine in mod indirect de la progresul tehnico-stiintific, de la nevoile tehnologiei.
   

c) Factorii economici- In ansamblul lor, factorii economici formeaza mediul economic. Acesta reprezinta baza de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea in vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a economiei nationale, nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiara ; valutara a tarii, fiscalitatea, inflatia, evolutia preturilor, evolutia economiilor populatiei si solicitarilor de credite, ratele dobanzilor, evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale etc. Influenta factorilor de mediu economic se oglindeste direct sau indirect in evolutia pietei, mai concret in evolutia nivelului si structurii ofertei de marfuri, in evolutia marimii si structurii cererii, in miscarea preturilor si nivelul concurentei. Aceste variabile economice - pe care specialistii in marketing trebuie sa le urmareasca cu atentie -, analizate in corelatie cu factorii demografici si culturali, pot oferi elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta intreprinderea.

d) Factorii politico-juridici - Factorii economici evidentiati mai sus rezulta, de obicei, din initiativele politice menite sa imbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor, insa influenta guvernului este resimtita si prin legislatia introdusa. Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective: protejarea consumatorilor; protejarea concurentei; protejarea societatii.

     Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa profite de pe urma lor. In esenta, aceasta legislatie are in vedere: asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor; controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele oferite; evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul; condamnarea practicii necinstite.

     Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) ii apara pe consumatori de consecintele propriilor lor decizii nefericite. Astfel, ii protejeaza pe copii de produsele ce le fac rau : droguri, alcool si tutun si nu le permite sa conduca automobilul pana la o anumita varsta (Romania: 18 ani, Canada: 16 ani).

                                                               14

     De asemenea, ii obliga pe conducatorii auto sa fie asigurati pentru eventuale accidente, in scopul compensarii daunelor produse altora.

     O astfel de legislatie creaza, pe de o parte, oportunitati, iar, pe de alta parte, pentru marketing reprezinta amenintari. Cei care respecta cu strictete aceasta legislatie au avantaj asupra concurentei, desi le poate spori costurile.  Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de concurenta. De exemplu, cand pe piata se lanseaza un nou produs (serviciu sau tehnologie), firmele trebuie protejate astfel incat concurentii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe piata, daca nu chiar inainte. Protectia se realizeaza sub forma patentelor, care sunt documente legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. In termeni de marketing acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se teama de concurenta, ceea ce in conditii normale inseamna un profit ridicat pe durata de acordare a patentului. O alta forma de protectie impotriva concurentei este inregistrarea marcilor. O marca de piata care poate include un logo, un cuvant, un simbol, un desen sau o culoare distincta ori forma speciala a literelor, nu poate fi copiata pe teritoriul geografic pentru care a fost inscrisa. Ca si patentul, ea impiedica imitatorii sa profite de un proces indelungat si costisitor, care in fapt inseamna construirea imaginii firmei in cauza.

     In multe tari, companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza afacerile la minimum, deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica, dar si mai costisitoare atunci cand sunt actionate in justitie. De aceea, ele apeleaza la autoreglementare ; prin coduri de conduita voluntara -; luand-o inaintea legislatiei. De exemplu, in Anglia, producatorii de tigarete au stabilit un cod de comportament privind publicitatea, reusind sa evite interzicerea reclamei la tigari care se practica in alte tari.

                            1.6. Analiza mediului de marketing

                             

     Schimbarile mediului de marketing al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile activitatii sale pe piata, pot crea oportunitati de a face noi afaceri cu clientii existenti si de a atrage altii sau, dimpotriva, pot diminua capacitatea firmei de a-si satisface clientii.

Specialistii in marketing trebuie sa adopte un proces sistematic de urmarire a schimbarilor de mediu prin:

  • Observarea continua a starii mediului, astfel incat schimbarile sa fie depistate in stare incipienta, pentru a lua masuri inainte ca schimbarile sa afecteze activitatea firmei, luand-o inaintea concurentilor.

  • Monitorizarea informatiilor despre natura, formele, tendintele si durata schimbarilor pentru a se realiza o imagine cat mai clara si reala asupra lor. In unele cazuri, schimbarile pot fi de scurta durata si nesemnificative, iar in altele, insa, se pot dezvolta pana la stadii care afecteaza activitatea firmei, determinand fie o oportunitate, fie o amenintare.

                                                         15




  • Prognozarea delimitarii ariei, vitezei si intensitatii schimbarilor relevante. Se face in scopul elaborarii unor strategii posibile de adaptare a firmei la respectivele schimbari.

  • Analiza potentialelor influente, a impactului schimbarilor de mediu asupra capacitatii firmei de a-si satisface clientii. In functie de probabilitatea ca schimbarea de mediu sa aiba loc si de efectul probabil al acesteia asupra firmei, se pot intalni patru categorii de impact

      Numai printr-un marketing activ se pot anticipa si uneori, chiar influenta schimbarile mediului, precum si efectele acestora asupra activitatii de piata a firmei, a profitabilitatii ei. De asemenea, marketingul activ permite adoptarea de strategii si programe de adaptare a firmei atunci cand schimbarile au impact semnificativ menite sa valorifice oportunitatile si sa evite, pe cat posibil, primejdiile, efectele negative ale acestora.

                             1.7. Relatiile firmei cu mediul extern

 

    Intrucat in structura mediului la care se raporteaza firma, piata detine locul si rolul principal, relatiile ce se desfasoara intre intreprindere si agenti ai mediului (micromediului) sau de marketing sunt, prin natura si continutul lor, relatii de piata.    Relatiile pe care le are firma in dubla sa calitate de cumparator si vanzator (ofertant) - sunt relatii directe de piata. In cadrul aceluiasi mediu, firma se afla in relatii de concurenta cu firme ce au profil similar, cu care isi disputa aceleasi surse de aprovizionare si piete de desfacere.

  • Relatiile directe de piata ale firmei vizeaza toate cele trei componente ale pietei globale: piata marfurilor (produse si servicii), piata capitalurilor si piata fortei de munca.

      Fiind de o mare diversitate, relatiile directe ale intreprinderii cu piata se pot grupa dupa mai multe criterii:

a) Dupa obiectul relatiilor, fata de care deosebim: relatii de vanzare-cumparare si relatii de transmitere (receptie) de mesaje si informatii

Relatiile de vanzare-cumparare pot face obiectul livrarilor sau achizitionarilor de marfuri, prestarilor de servicii, inchirierilor, intermedierilor, imprumuturilor etc. Ele pot fi precontractuale, contractuale si postcontractuale.

b) Dupa profilul lor, fata de care deosebim: relatii cu furnizorii si prestatorii de servicii (relatii de cumparare), cu clientii (relatii de vanzare) si cu institutii si organisme de stat.

c) Dupa frecventa lor, fata de care deosebim: relatii permanente, relatii periodice si relatii ocazionale. Aceste caractere ale relatiilor sunt generate de particularitatile pe care le prezinta cererea si oferta, de profilul si obiectivele intreprinderii in cadrul pietei.

d) Dupa gradul de concentrare al lor, fata de care deosebim: relatii concentrate (dimensional, spatial sau temporal) si relatii dispersate (dimensional, spatial sau temporal).

                                                                16

Concentrarea dimensionala se refera la marimea partizilor de marfuri ce fac obiectul vanzarii-cumpararii. Concentrarea spatiala se refera la marimea ariei de desfasurare a tranzactiilor firmei, iar cea temporala la timpul (luna, trimestru, semestru, an etc) in care acestea au loc etc.

  • Relatiile de concurenta- Pe piata, firmele concurente isi disputa, pe de o parte, furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, creditele, forta de munca s.a., si, pe de alta parte, clientii, fiecare din ele cautand sa-si asigure inputurile necesare si plasarea produselor proprii in conditii cat mai avantajoase. Ca urmare, relatiile de concurenta pot fi definite ca ansmblul raporturilor de piata in care intra firmele in lupta pentru asigurarea inputurilor necesare obtinerii productiei si a pietelor de desfacere.

Atunci cand pe piata unui produs sau serviciu exista un singur ofertant si o masa mare de cumparatori avem de-a face cu o situatie de monopol. In acest caz, clientii potentiali ai produsului nu-l pot cumpara decat de la acea firma; nu au unde sa caute nici un pret mai bun si nici o calitate mai buna a produsului respectiv, nefiind concurenta. Acest lucru permite firmei sa-si exercite puterea asupra consumatorilor printr-un pret ridicat. Singurele monopoluri care mai supravietuiesc in tarile dezvoltate sunt in serviciile publice, dar si aici sunt reglementari, mai ales in privinta preturilor, care le impiedica sa abuzeze de puterea lor.

    Intre ofertanti se pot intalni urmatoarele forme de concurenta:

a) Concurenta pura. Este specifica pietei cerealelor, pietei minereurilor, pietei combustibililor s.a., unde diferentierile nesemnificative dintre produse si dintre conditiile de comercializare impun alinierea preturilor, avand la baza raportul dintre cerere si oferta.

b) Concurenta monopolista. Pentru a face fata cat mai bine concurentei, unele firme diferentiaza produsele lor fata de cele ale altor firme, creandu-le caracteristici ce le confera monopolizarea relativa a unui anumit segment de piata; aceasta explica denumirea oarecum contradictorie a acestei forme de concurenta.

c) Concurenta oligopolista. Se intalneste atunci cand pe o piata exista doar cativa competitori. Ea se datoreaza alierii acestor competitori in scopul blocarii intrarii pe piata respectiva a altor firme. In ramuri caracterizate prin mari investitii de capital (cum este industria chimica) sau in cele care cheltuiesc mari sume de bani pentru publicitate (cum sunt industria automobilelor si industria tigaretelor) intrarea oricarui potential concurent este foarte scumpa si grea. In concurenta oligopolista pretul este instrumentul de lupta cel mai utilizat. Daca una din firme reduce pretul, celelalte - daca nu vor sa-si piarda clientii - trebuie sa-l reduca si ele. Sunt situatii insa cand, daca o firma ridica preturile, celelalte nu o urmeaza, incercand sa profite de avantajul pretului scazut. In aceste conditii, firma care si-a ridicat preturile este obligata sa revina asupra deciziei, pentru a nu-si pierde clientii.

  Rezultatul unor astfel de jocuri de piata poate fi fie o spirala a preturilor in jos (firmele subminandu-si profitabilitatea), fie o spirala a preturilor in sus (firmele pierzandu-si in mod treptat clientela). Solutia evidenta este un acord al firmelor de a nu se angaja intr-un razboi al preturilor si de a utiliza ca arme ale concurentei calitatea serviciilor sau promovarea.

                                                               17

                1.8. Analiza responsabilitatii etice si sociale ale firmei

    Succesul firmei si satisfacerea clientului depinde de implementarea si respectarea unor standarde de inalta conduita in afaceri. Cele mai admirate firme din lume sunt fidele respectarii unui anumit cod de de servire si nu actioneaza numai pentru a-si satisface propriile interese.

   Practicile de afaceri sunt adesea tinta unor atacuri, deoarece afacerile ridica probleme dure referitoare la ceea ce este sau nu este drept si corect. Putem face referire la clasicele intrebari ale lui Bowen cu privire la responsabilitatile omului de afaceri.

    Ridicarea nivelului de responsabilitate sociala a activitatii de marketing necesita masuri din urmatoarele directii :

  • Legislatia trebuie sa prevada cat mai clar posibil, care sunt acele practici care sunt ilegale, antisociale sau anticoncurentiale
  • Firmele trebuie sa adopte un cod de norme etice, sa-si creeze o traditie cu privire la comportamentul etic si sa-si responsabiliteze angajatii pentru recuperarea principiilor etice si legale.
  • Specialistii in marketing trebuie sa adopte o conduita bazata pe constiinta sociala in relatiile cu clientii si cu alti factori ai pietei.

       Numeroase asociatii si organizatii profesionale au propus adoptarea unor coduri etice, iar firmele participa la un program de « educatie etica », in cadrul carora managerii iau cunostiinta de problemele etice importante si de solutiile optime corespunzatoare.

      Pe masura ce societatea evolueaza, firmele abordeaza noi posibilitati. Progresele tehnologice in domeniul calculatoarelor, al medicinei, al energiei solare, al comunicatiilor vor schimba lumea si viitorul acesteia. In contextul in care factorii socio-economici, culturali, si naturali vor impune noi limite pentru practicile de marketing, se vor evidentia si vor avea succes doar firmele care vor fi capabile sa ofere solutii noi.

      Deoarece nu toti managerii au simtul moralitatii, firmele trebuie sa adopte politici de etica a marketingului. O astfel de politica va cuprinde principiile dupa care trebuie sa se calauzeasca angajatii firmei in sfera relatiilor cu distribuitorii, standardele de publicitate, servirea clientului, stabilirea preturilor, dezvoltarea produselor si standardele de etica generala.

     Organizatiile de protectie a consumatorului sustin ca marketingul dauneaza consumatorilor prin preturile mari care se practica, prin practicile inselatoare, prin vanzarea sub presiune a bunurilor, prin produse nesigure, prin servirea necorespunzatoare a consumatorilor.

    

                                                              18

                                                     CAPITOLUL II

 

                                                          STUDIU DE CAZ

               MEDIUL DE AFACERI AL AGENTIEI "TRAVEL GROUP"

                                               2.1. Rezumat

    Desi este agentie tanara pe piata turismului romanesc, Travel Group are ca obiectiv primordial satisfacerea deplina a clientilor prin servicii de calitate, oferind astfel o gama larga de produse turistice, pachete standard sau programe la cerere atat pentru turisti individuali cat si pentru grupuri:
- Bilete de avion pe toate Companiile, toate destinatiile, rute interne si internationale, la preturi competitive
- Bilete de autocar pentru toate destinatiile
- Transferuri aeroport - hotel - aeroport
- Carte verde, asigurari medicale de calatorie
- Rent a car
- Cazari in hoteluri , intre 2-5 stele, din intreaga lume
- Asigurarea serviciilor de cazare in cele mai bune hoteluri din Bucuresti si din tara
- Organizarea de conferinte, seminarii, simpozioane
- Organizarea deplasarilor la targuri si expozitii in tara si strainatate
- Organizarea de excursii externe si interne pentru grupuri si turisti individuali
- Vacante exotice, croaziere
- Programe de week -end
- Rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni montane
- Inscrieri pentru cursuri de limbi straine organizate in strainatate
- Consilierea turistilor
Echipa Travel Group se afla permanent la dispozitia Dumneavoastra

                                    2.2. Analiza mediului intern si extern

Prestatorii de servicii:
Firma noastra a incheiat o serie de contracte cu diversi prestatori de servii: incepand de la agentii de transport, hoteluri intre2-5 stele in diverse zone pana la diverse cluburi de vacanta cu anumit specific.
Clienti
Pubicul tinta al firmei noastre este alcatuit din doua categorii in primul rand din tineri de 16-23 de ani care solicita o gama ceva mai diversificata de servicii si in al doilea rand de persoane ce se incadreaza in categoria de varsta 35-45 de ani care poseda venituri relativ mari si timp liber mai putin. Primii aleg excursiile lungi in care nu opteza pentru pachetul complet de servicii, preferand sa ramana mai mult in vacanta cu conditii nepretentioase.

                                                               19

A doua categorie de varsta persoanele care deja au copii mari prefera un sejur de durata medie dar sunt clientii cei mai pretentiosi pentru ca ei prefera sa petreaca mai putin timp intr-un concediu dar sa beneficieze de conditiile cele mai bune.
Concurenta
Peste 2000 de firme romanesti detin licente de turism, iar dintre acestea functioneaza aproximativ 1200.In Bucuresti numarul agentiilor de turism este mai mare decat in celelalte orase din tara existand deja agentii ce s-au impus pe piata si si-au format o clientela fidela.
Mediul economic
Analizand piata turistica autohtona remarcam o tendinta de specializare a turoperatorilor, specializare datorata scaderii nivelului de trai populatiei si accentuarea diferentelor clase sociale , turoperatori isi indreapta atentia spre "clientii de lux" .

                                                2.3. Analiza SWOT

Puncte forte
Firma noastra se bazeaza pe anumite calitati constitutive pe care nici una dintre firmele concurente nu le prezinta in totalitate. Atuurile pe care firma mizeaza sunt cele stabilite de studiile de piata si sunt astfel concepute incat sa raspunda nevoilor si asteptarilor clientilor.
In primul rand agentia ofera o gama variata de servicii pentru toti clientii sai. Incepand din momentul in care a intrat in contact cu agentia o persoana este afutata sa aleaga tipul de serviciu pe care o intereseaza. Fie ca este vorba de o excursie in strainatate, la mare sau la munte sau doar de un week-end unui client i-se pot oferi mai multe variante. Promisiunile pe care firma le face nu sunt niciodata incalcate indiferent de situatie, pentru ca agentia noastra este cel mai serios partener.
Mai mult de atat toate preturile sunt negociabile, in anumite conditii ele putand fi reduse cu pana la 45% din pretul initial. Oferim de asemenea cientilor nostri posibilitatea de a plati in rate cu multiplele avantaje pe care le ofea aceasta varianta
Slabiciuni
Totusi in prima faza de dezvoltare a firmei exista un punct nevralgic si anume lipsa unor birouri de reprezentanta oficiala a firmei in tara, dar acest aspect al problemei va fi remediat pe parcursul primelor 18 luni.
Oportunitati
Exista anumite conditii care fac mai usoara lansarea firmei pe piata. In primul rand sezonul de ski este in plin si se poate exploata acest moment la maxim avand in vedere faptul ca partiile de ski sunt in buna stare. In al doilea rand se apropie momentul Zilei indragostitilor in care se pot obtine profite mari prin propunerea unor variante mai ieftine pentru tinerii romani care au adoptat aceasta sarbatoare. Nu in ultimul rand exista timp suficient pentru valorificarea momentului de 1 mai in care toti tinerii merg la mare pentru a face prima baie din an.
Cu toate acestea exista anumite riscuri si amenintari pentru o afacere in turism. Printre acestea se numara scaderea nivelului de trai, schimbarea legilor cu privire la accize, inflatia, turismul ilicit si concurenta ilicita.

                                                                 20

                                                  2.4. Ipoteze

Concepte de baza ce privesc filozofia calitatii:
- planificarea atenta pe termen lung si scurt
- orientarea catre client
- implicarea angajatilor in luarea deciziilor
- lucrul in echipa pentru imbunatatirea serviciilor

                                                 2.5. Obiective propuse

1 Pentru primele sase luni
. Deschiderea a trei birouri teritoriale in Cluj Timisoara si Brasov
. Dublarea numarului de colaboratori
. Amortizarea investitiei
. Mediatizarea agentiei
. Obtinerea unei cote de piata ridicata
. Analizarea activitatii

2 Pentru primele douasprezece luni
. Deschiderea a inca doua birouri teritoriala le Constanta si Iasi
. Dublarea numarului de colaboratori
. Obtinerea de profit si reinvestirea lui
. Mediatizarea noilor campanii ale firmei
. Cresterea cotei de piata
. Analiza activitatii si a imaginii firmei

3 Pentru urmatoarele sase luni
. Reimprospatarea imaginii firmei
. Analiza activitatii
. Eficientizarea muncii colaboratorilor
. Extinderea la nivel international

6 Strategii de marketing
Politica firmei este aceea de a permanentiza legaturile cu clientii sai astfel incat acestea sa devina legaturi permanente cu niste "clienti fideli". Acesta este cuvantul cheie al reusitei intregii afceri, multumirea unui client astfel incat el sa revina la aceeasi agentie si cu un nou client.
Dupa cum am aratat mai sus firma noastra se distinge de concurenta sa prin serviciile oferite, serviciile gratuite, bonusurile pentru fidelitate, profesionalismul si competenta angajatilor.
Campania de promovare a agentiei va fi axata pe urmatorea idee "compania noastra este una populara". Desi acesta nu este un slogan consideram ca este o tema de campanie potrivita pentru ca lumea tinde sa aibe impresia ca o agentie de turism este exclusiv pentru oamenii cei mai bogati; iar prin aceasta tema inlaturam indoielile cu privinta la accesibitatea preturilor.

                                                                21

    Firma noastra are un contract de exclusivitate la domeniul publicitate cu firma Young&Roubicam care stipuleaza ca resppectiva firma se va ocupa de tot ce tine de domeniul imagine generata prin publicitate.

Se vor realiza spoturi video si audio care vor fi difuzate pe principalele canale media ale tarii.
     In afara de acestea departamentul de publicitate al companiei noastre va monitoriza in permanenta reactia publicului si va adapta serviciile firmei la cerintele clientilor pentru a-si respecta promisiunile.
     Preturile firmei vor fi variabile in functie de serviciile oferite si se va tine cont ca mereu clientul sa fie multumit de raportul pret -; calitate. Plata se ca putea face si in rate fara a-i pretinde clientului un imprumut bancar. Negocierea preturilor se va face direct cu reprezentantull firmei care va asigura clientului cea mai buna obtiune posibila.
Vanzarea serviciilor noastre se va face fie prin inernet, fie direct de la sediul firmei fie prin agentii de vanzari. Agentii de vanzari, vor urma un curs intensiv de pregatire, dupa care vor fi examitati, iar cei selectati vor semna un contract de colaborare. Plata acestora se va face prin comision la vanzare.
      Dupa primele sase luni firma va deschide treptat birouri teritoriale in principalele orase ale tarii. Pana atunci spatiul acesta va fi asigurat de catre agentii de vanzare care vor vinde prin metoda "party-presentation" Strategia de lansare si relatiile publice
     Cu prilejul lansarii se va introduce si linia de produse promotionale care isi propun sa familiarizeze publicul cu ideea unei companii de turism accesibila tuturor
Dupa momentul lansarii si cel al inceperii activitatii departamentul de relatii publice se va ocupa mentinerea unei legaturi permanente cu clientii agentiei. Scrisori de felicitare cu prilejul sarbatorilor, scrisori de multumire pentru incredere si altele vor pastra relatia dintre vanzator si cumparator. In plus de aceasta fiecare client va avea desemnat un colaborator al firmei care se va ocupa de informarea contina a clientului.
      La intervale stabilite se vor organiza seminare pe teme de turism cu accesul liber, in care cei interesati pot afla toate informatiile de care au nevoie. De asemenea firma noastra va participa la toate manifestarile cu caracter similar pentru a se pune la curent cu ultimele tendinte in turism, si asta in interesul clientilor nostri.
Pentru cei care se bucura de facilitatile Internetului firma noastra a deschis o pagina de Web in care se pot accesa toate informatiile momentului. In afara de preturi, conditii si trasee pe pagina oficiala se pot gasi informatii despre zonele propuse, fotografii, traditii ale locurilor si multe alte lucruri pe care multi le gasesc interesante

                                          2.6. Programul de marketing

Principalul indicator pe care l-am avut in vedere la stabilirea serviciilor pe care am decis sa le oferim a fost clientul. Studiile de piata pe care le-am avut la dispozitie au aratat ca printre lucrurile pe care publicul le asteapta de la o agentie de turism sunt si urmatoarele:
Preturi cat mai mici. De aceea noi oferim clientilor nostri posibilitatea de a negocia preturile pentru serviciile oferite. Fiecare client este deosebit si de aceea agentia noastra a inteles ca la cerinte diferite trebuie oferite alternative diferite.

                                                                22

    Un client fericit aduce profit pe cand unul nesatisfacut nu face decat sa aduca pierderi, de aceea specialistii nostri trateaza fiecare client in mod diferit pentru ca oamenii sunt diferiti.
Redescoperirea tarii: Romanii au fost binecuvantati cu poate una dintre cele mai frumoase tari din lume si nimic nu poate fi mai incantator decat sa redescoperim impreuna locurile cele mai frumoase din tara. Acum este vremea pentru a vedea partea frumoasa a lucrurilor. Sa ne bucuram si sa fim mandri ca avem manastirile din nordul Moldovei, statiunile de pe valea Prahovei, Cheile Bicazului, lacurile vulcanice, pesterile din muntii Apuseni s.a.m.d.
Conditii deosebite: Sfarsitul mileniului ne face pe toti sa ne dorim un viitor mai bun.       Conditiile pe care o agentie de turism trebuie sa le ofere sunt foarte ridicate, noi putem satisface cele mai variate si mai exigente asteptari ale clientilor. Asiguram clientilor nostri serviciile unor companii care respecta cele mai inalte standarde. Tot odata angajatii firmei noastre va vor asigura asistenta dorita pentru alegerea variantei cea mai potrivita pentru vacanta dumneavoastra
 Bonusuri pentru fidelitate: Satisfacerea clientilor este un proces de lunga durata care presupune multa atentie si efort iar pentru aceasta lucreaza intreaga echipa a agentiei noastre. "Cine pune astazi o samanta maine va culege un fir de orez" spune un intelept proverb japonez iar noi ne ocupam de fiecare client in parte, pentru ca odata revenit la agentia noastra sa beneficieze de reduceri si facilitati care sa-i demonstreze cat de importanta este fiecare persoana in parte.
.Termene si modalitati de plata a pachetului de servicii sunt:
- avans de minimum 50 % la data confirmarii serviciilor cand se semneaza contractul, pentru serviciile la cerere si a celor din oferta standard si 10 % pentru biletele de odihna/tratament ,
- restul de plata de 50 % se achita cu minimum 15 zile inainte de data plecarii cand se elibereaza si voucher-ul
- in cazul in care inscrierile se fac cu 5 zile inainte de plecare, indiferent de destinatie plata trebuie facuta intergral la data inscrierii si semnarii contractului. Intarzierea la plata se penalizeaza cu 0,5 % din valoarea sumei neplatite pentru fiecare zi de intarziere.
REZERVAREA devine ferma de la data achitarii avansului de 50 %, iar neachitarea inseamna anularea cererii de comanda si retinerea avansului achitat.

                                                  

                                                                23

                                                      2.7  Bugetul

Firma Travel Group s-a infiintat in aprilie2004, avand un capital social de 10.000 euro.
Sediul firmei de afla In zona Bucur Obor intr-un apartament de 75 mp achizitionat la infiintarea firmei.
In firma lucreza 12 angajati printre care 7 agenti de vanzari.

Bilantul contabil Mai 2004
Active imobilizate 760.000.000
Active circulante 110.000.000
Active Totale 870.000.000
Capital social 410.000.000
Capitaluri Proprii 440.000.000
Datorii 20.000.000
Pasive Totale 870.000.000

Previziuni pentru - mai 2005
Contul de Profit si Pierdere 2005
Cifra de afaceri 580.000.000
Venituri din exploatare 765.000.000
Cheltuieli de exploatare 650.000.000
Rezultatul din exploatare 115.000.000
Venituri financiare 75.000.000
Cheltuieli financiare 45.000.000
Venituri totale 840.000.000
Cheltuieli totale 695.000.000
Profit brut 145.000.000
Profit net 110.000.000

 

                                                               24

                                                      ANEXE

Anexa nr. 1 - Factorii macro-economici de influenta a mediului extern al agentiilor de turism

Politici (inclusiv legislativi)

Economici

Sociali

Tehnologici

Reglementari privind protectia mediului

Cresterea economica

Distributia venitului

Cheltuieli guvernamentale

Politici fiscale

Rata profitului si politica monetara

Rate de crestere demografica, indicatori ai populatiei, distributia varstei.



Concentrarea industriei pentru efortul tehnologic

Reglementari si restrictii privind comertul international

Nivelul cheltuielilor guvernamentale

Mobilitatea sociala si a fortei de munca

Inventii si domenii de dezvoltare

Legea aplicabila contractelor si protectia consumatorului

Politica in domeniul somajului

Schimbarile in stilul si nivelul de viata

Rata de transfer tehnologic

Legile privind ocuparea fortei de munca

Impozitarea

Atitudinea fata de munca, cariera si recreere; spiritul antreprenorial

Ciclul de viata si viteza de imbatranire tehnologica

Atitudinea si organizarea guvernamentala

Ratele de schimb

Educatia

Utilizarea si costul energiei

Reglementarile privind concurenta

Ratele inflatiei

Moda si obiceiurile

Schimbari in tehnologia informatiei

Stabilitatea politica

Faza din ciclul de viata al afacerii

Constientizarea starii de sanatate, bunastarea, sentimentul sigurantei

Internetul - accesibilitate si schimbari

Reglementari privind securitatea

Siguranta consumului

Conditiile de viata

Schimbari in tehnologia telecomunicarii mobile

                                                               25

Anexa nr. 2 - Principalele tendinte ale evolutiei marketingului

Anexa nr 3. - Principalele tendinte ale evolutiei marketingului

                      

                                                               26

Anexa nr. 4 - Mediul intern si mediul extern, caracterizate prin elemente specifice si modalitati proprii de actiune în cadrul întreprinderii

Anexa nr. 5- Micromediul si macromediul firmei

                                                                27

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu I, Ionascu V, Popescu M,-Economia întreprinderii de turism si comert, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

2.Kotler P.-Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2002

Kotler P.-Armstrong G., Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2003

3. Afrodita Iorgulescu- Planificarea afacerii. Ghid de start, Editura All, Bucuresti 2006

4. Drayton Bird- Marketing direct pe intelesul tuturor. Editura TREI, 2007

5. Zig Ziglar- Arta Vanzarii , Editura Amaltea 2006

6. Blanca Garcia Henche- Marketing in turismul rural, Editura Irecson 2006

7.Valentina Capota, Florica Popa, Cristina Ghinescu- Marketingul afacerii/Manual, Editura Akademos Art, 2006

8. ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/secretariat/12-3.htm - 42k

9. facultate.regielive.ro/referate/economie/mediul_de_afaceri_din_romania-2451.html - 38k

10. www.studentie.ro/Referat_NATURA_ETICII_IN_MEDIUL_AFACERILOR-nr13004-1.html - 52k

                                                                             28

                                            Argument

                        Evolutia ascendenta si rapida pe plan mondial a stiintei si tehnologiei masinilor este impusa de imperativale vremurilor pe care le traim.

            Pe piata mondiala invinge acela care poate face intr-un timp cat mai scurt posibil, cu cheltuieli minime, produse noi, superioare din toate punctele de vedere, similare celor existente cu preturi de vanzare reduse.

             Prezenta lucrare ,,....................................................................................................................................." urmareste sa abordeze problema ...................................................

            Abordarea temei de proiect este benefica pentru absolventii profilului tehnic deoarece conduce la o mai buna insusire, intelegere a conceptului de ...............................................................................................

                        Notiunile despre ............................................................................ , si de sanatate si securitate in munca  fac parte din bagajul de cunostinte indispensabile fiecarui absolvent, constituind o conditie de baza in vederea integrarii rapide si cu  succes in sectorul productiv.

            Pentru intocmirea lucrarii s-a folosit un limbaj tehnic adecvat, spre intelesul tuturor celor ce vor parcurge, cat si indicatiile profesorului indrumator de proiect. S-au folosit cunostinte pe care elevii le-au insusit la orele de........................................, precum si deprinderi si cunostinte dobandite la ''Instruire practica ''.

            Lucrarea este adresata tuturor elevilor de la licee cu profil tehnic,  specializarea "Tehnician operator telematica " care doresc sa-si imbogateasca cunostintele referitoare la tema sus mentionata.

                                                    CAP

                         SECURITATEA SI SANATATEA  IN MUNCA

            Legea 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca

Domeniu de aplicare

            Prezenta lege se aplica în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât si private.

            Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.

Obligatii generale ale angajatorilor

Art. 7. - (1) În cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale;

c) informarea si instruirea lucratorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca.

(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinând seama de modificarea conditiilor, si pentru îmbunatatirea situatiilor existente.

(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;

e) adaptarea la progresul tehnic;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;

h) adoptarea, în mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;

i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca.

i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;

j) sa angajeze numai persoane care, în urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);

Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor,
pericol grav si iminent

Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente;

b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.

(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice întreprinderii si/sau unitatii.

Art. 11. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;

b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent;

c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent, în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.

(2) Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia.

(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.

(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor în care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.

Instruirea lucratorilor

Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata în domeniul securitatii si sanatatii în munca, în special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:

a) la angajare;

b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;

c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

e) la executarea unor lucrari speciale.

(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:

a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;

b) periodica si ori de câte ori este necesar.

(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din întreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati în întreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate în munca, pe durata desfasurarii activitatilor.

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca au dreptul la instruire corespunzatoare.

Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.

(2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru.

(3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii si/sau unitatii.

Obligatiile lucratorilor

Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa îsi desfasoare activitatea, în conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala atât propria persoana, cât si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.

Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau înlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atât timp cât este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, în domeniul sau de activitate;

h) sa îsi însuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii în munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfas

Hotarârea nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea îmbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.



                                             












Document Info


Accesari: 11047
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )