Anatomia sanului

ANATOMIA SANULUI

Modificari ale sanului in cursul vietii:

Embriogeneza

↓

Dezvoltare (pubertate)

↓

Modificari ciclice ↔Diferentiere (sarcina apoi lactatie)

↓

Involutie

↓

Atrofie

EMBRIOGENEZA SANULUI

Tesutul mamar este provenit din ectoderm si dezvoltarea sanului se deruleaza in mai multe stadii:

• Intre saptamana 4-6 de viata embrionara apare o ingrosare a ectodermului

• Intre a 6-a si a 7-a saptamana de dezvoltare apare creasta mamara - schita corpului mamar primitiv.

• Incepand din saptamana a 13-a apar intre 15 si 25 de cordoane mezenchimatoase pline - viitoarele canale galactofore principale.

• In cursul celui de al 2-lea trimestru, cordoanele mezenchimatoase se transforma in canale, apar schitele canalelor galactofore secundare, se diferentiaza celulele mioepiteliale

SANUL NORMAL

LA NASTERE

Clasic, dupa criza genitala, se admite ca sanul intra intr-o perioada de repaus pana la pubertate, dar de fapt se pare ca diferentierea glandei mamare se continua : ramificarea canalelor galactofore secundare si structurarea lobilor

La nou-nascutul la termen, glanda mamara e un disc cu un diametru de 1cm. cu 3mm. grosime. Aceasta glanda prezinta o secretie lactata tranzitorie („lapte de vrajitoare”) datorita scaderii hormonilor steroizi placentari si materni.

SANUL LA PUBERTATE

Dezvoltarea sanului  apare la pubertate; ea precede menarha.

Cele 5 stadii ale lui Tanner explica aceasta dezvoltare :

Std. 1 : infantil

Std. 2 : proeminenta mamelonului, largirea areolei

Std. 3 : proeminenta sanului, areola si sanul fiind in acelasi plan

Std. 4 : aspect piriform al sanilor, areola este in afara planului sanului

Std. 5 : aparitia santului submamar, areola se regaseste in planul sanului

Sub influienta FSH, LH si a estrogenilor, canalele galactofore se multiplica, apare o hipervascularizatie a tesutului conjunctiv.

Dupa instalarea ciclurilor, aparitia progesteronului permite formarea de acini si oprirea proliferarii canalelor galactofore.

SANUL LA MENOPAUZA

Mamelele se atrofiaza treptat

involutia afecteaza atat componenta glandulara cat si pe cea stromala  - sani mai mici, duri si cu pielea zbarcita

MAMELA LA BARBAT

are consistenta fibroasa fiind formata din t. conjunctiv dens

corpul are aceleasi elemente structurale ca la femeie dar reduse ca numar si dimensiuni

la pubertate sau in conditii patologice, sub influente hormonale, poate aparea ginecomastia

REGIUNEA MAMARA - simetric de-o parte si de alta a regiunii sternale

LIMITE - sus coasta a lll

- jos coasta VI, VII

- lateral linia axilara anterioara

- medial marginea sternului

- in profunzime - fascia pectoralului mare

- superior se continua cu regiunea subclaviculara

- inferior se delimiteaza santul submamar

- intre cele doua mamele se gaseste o depresiune verticala, santul mamar intern

FORMA - hemisferica sau con turtit; in centrul fetei convexe - mamelonul

variaza in functie de varsta, rasa, constitutie, stari fiziologice sau patologice

DIMENSIUNI - 12cm transversal, 10cm vertical si 5cm antero-post. Sunt mici la nastere ( toate de 1 cm ), se dezvolta brusc la pubertate si involueaza de la menopauza.

GREUTATE - 0,5g la nastere, 200g la femeia adulta, 500g la lehuza; nu au greutate egala.

CONSISTENTA - ferma, rezistenta si elastica la femei tinere, nulipare apoi, moale, elastica si flasca

NUMAR - 2

q    amastia - lipsa uni sau bilateral a sanilor

q    atelia - lipsa mamelonului

q    hipermastia ( polimastia ) - mamele accesorii - de-alungul crestelor mamare

VASCULARIZATIE

Ele formeaza o retea premamara din care se raspandesc ramuri la lobi, lobuli si acini. In jurul acinilor se formeaza o retea periacinoasa.

ARTERELE PROVIN DIN:

A. toracica interna cu ramuri perforante, ramuri mamare

A. toracica laterala

A. toracica suprema

A. intercostale posterioare II, III si IV

Venele iau nastere din reteaua capilara periacinoasa, se aduna in reteaua superficiala care devine foarte vizibila in lactatie ( reteaua Haller ). De aici, venele urmaresc traiectul arterelor si se varsa fie in vena axilara fie in toracica interna; comunica larg cu venele superficiale ale gatului si ale peretelui anterior al abdomenului.

Limfaticele se impart, dupa originea lor, in:

1. superficiale - colecteaza limfa din piele, areola, mamelon
2. profunde - iau nastere dintr-o retea perilobulara

Intre cele doua retele sunt anastomoze largi. Drenajul urmeaza 3 cai:

1. calea axilara - principala - prin ggl.marginii inf. a pactoralului mare

( Sorgius ), la ggl. axilari

2. calea parasternala urmeaza colectoarele limfatice care insotesc vasele toracice interne si se varsa in ggl. supraclaviculari sau, direct, in trunchiul jugular. Limfaticele parasternale se anastomozeaza cu caile limfatice profunde ( intercostale si mediastinale, parasternale contralaterale ) - meta bronho-pulmonare, pleurale, mediastinale, in coloana vertebrala
3. calea transpectorala - vase care perforeaza fie numai pectoralul mare, fie ambii pectorali si se varsa in ggl. axilari sau supraclaviculari

NERVII

Ramurile supraclaviculare ale plexului cervical, ramuri toracice ale plexului brahial si fibre simpatice de pe traiectul arterelor

FIZIOLOGIA SANULUI

Sanul femeii are urmatoarele functii:

1.     este glanda lactatiei - caracter sexual primar

2.     este organul plastic al feminitatii - caracter sexual secundar

3.     este un receptor neurohormonal sub influenta variatiilor hormonale si psihismul subiectului purtator

SECRETIA LACTATA prezinta mai multe etape:

1. lactogeneza - sub dependenta h. hipofizari; dozele mici de estrogeni sunt lactogene, dozele mari inhiba lactatia
2. galactopoeza - presupune integritatea hipofizei - prolactina, STH; ACTH, axul hipotalamo-tiroidian
3. galactogeneza - se datoreste contractiei retelei mioepiteliale. Reflexul de expulsie depinde de factori umorali, nervosi, psihici, mecanici; suptul sau mulsul influenteaza galactogeneza prin reflex asupra secretiei hipofizare.

Mamogeneza este sub dependenta hormonala:

1. hormonii ovarieni - estrogenii cresc sistemul canalicular

- progesteronul dezvolta alveolele

2. hormonii hipofizari anteriori: FSH dezvolta foliculii, LH produce ovulatia si formarea corpului galben cu secretie de progesteron;

3. corticosuprarenala - dezoxicorticosteronul actioneaza ca estrogenii