1. Pregatirea preoperatorie
2
Preanestezia
Examinarea pre-anestezica a gravidei in vederea administrarii anesteziei are urmatoarele obiective:
3. Anestezia in operatia cezariana
Capacitatea gravidei si a fatului de a tolera urmarile nefavorabile ale cezarienei si anesteziei este in functie de starea sistemului circulator, de starea functiei respiratorii, de starea celulelor hepatice, a rinichilor si metabolismului hormonal - aparate si sisteme modificate adaptativ in sarcina.
Orice tip de anestezie reprezinta un factor de risc, mai mult sau mai putin important, atat pentru mama cat si pentru fat. Riscul anestezic se exprima prin gradul de morbiditate si mortalitate materno-fetala asociat tipului de anestezie folosit.
Riscul anestezic in obstetrica este frecvent asociat cu cel operator si are in vedere cativa factori primordiali:
rahianestezia sau anestezia spinala
anestezia peridurala sau epidurala
anestezie favorabila in mare parte fatului, dar care poate mentine un oarecare grad de disconfort in privinta mamei, in timpul actului operator - anestezia locala.
Anestezia locala – Indicatiile acestui tip de anestezie, in ceea ce priveste obstetrica, au fot formulate de catre E. Aburel si Dobrovici; gasindu-si locul atat in interventiile asociate nasterii pe cale vaginala (epizio- perineo-tomii, aplicatie de vidextractor sau forceps), cat si in operatia cezariana abdominala. Acest tip de anestezie ocupa si astazi un loc important in practica obstetricala, datorita lipsei de nocivitate atat in ceea ce priveste gravida cat si fatul.
Anestezia peridurala – Este mai frecvent folosita pentru pacientele care au debutat cu nastere pe cale naturala (la care s-a tentat o astfel de nastere), si la care se decide terminarea nasterii prin operatie cezariana. Se continua cu anestezia peridurala – concentratia substantei anestezice se creste (0,5% in loc de 0,25% cat se administreaza pentru nasterea pe cale naturala). Exista si cezariene la care gravida solicita anestezia peridurala pentru operatie, medicul anestezist fiind cel care va lua decizia finala in privinta modalitatii anestezice folosite.
În cazul uzarii acestui tip de anestezie se poate mari confortul parturientei cu o anestezie intravenoasa suplimentara – (hipnotic de tipul dormicum sau diazepam) – fiind pastrata ventilatia spontana a parturientei.
Rahianestezia – prezinta doua inconveniente majore:
hipotensiunea marcata ce poate sa apara mai ales la decubitul dorsal (daca acest decubit se asociaza cu sindromul de vena cava).
cefaleea postoperatorie – ce poate apare la aprox. 36-48h de la interventie.
Din aceste motive procentul de rahianestezii pentru operatia cezariana ramane destul de scazut in comparatie cu anestezia generala.
Anestezia generala – asigura:
hipnoza
relaxare musculara
analgezie
stabilitate hemodinamica.
Analgezicul de tip opioid se injecteaza dupa extragerea fatului, pentru a evita depresia respiratorie.
Tipurile de anestezie folosite in cazul nasterii prin cezariana le voi detalia in partea speciala, unde voi face o corelatie intre avantajele si dezavantajele fiecarei proceduri in parte, corelate cu datele statistice.
|
