Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Fiziologie: Sangele

medicina




Fiziologie: S ngele


Functiile sângelui




7-8% din greutatea corpului (5,6 L/individ de 70kg & 25 ani)

Ht venos=45%

În functie de sex- volemia > la barbati pt ca volumul globular este mai mare, masa musculara este mai mare, mecanismele de oxigenare sunt mai intense, secreta eritropoietina; hormonii androgeni stimuleaza eritropoieza.

digestia - creste usor volemia datorita balantei abdomino periferice

modificari ale acceleratiei gravitationale (g) - la aviatori, cosmonauti - determina modificari ale volemiei

în imponderabilitate - lipsa solicitarii aparatului cardiovascular prin g determina efecte asemanatoare cu clinostatismul prelungit & scaderea volemiei


Ht/volemia

Normovolemie

Hipovolemie

Hipervolemie

Normocitemica Ht= 45%

normal

Posthemoragic imediat

Transfuzii exagerate

Policitemica Ht>45%

altitudine

Arsuri; plasmoragie (exsudeaza plasma); deshidratare+hipoxemie

Policitemia vera = proliferare maligna a liniei rosii (crestere necontrolata a nr eritrocitelor)=>sânge vâscos

Oligocitemica Ht<45%

Posthemoragic rapid; rapid postcompensator - refacerea V plasmatic cu lichid din lichidul interstitial;sânge diluat;nu în hemoragii mari!

Anemii cronice severe

Ultimul trimestru de sarcina

Ajustari rapide ce încep la cateva secunde de la modificarea volemiei si dureaza câteva minute

  Mecanisme rapide:

- Reflexe voloreceptoare, baroreceptoare

- Chemoreflexe


  1. Mecanisme lente

rosu deschis datorita HbO2 - saturarea aproape integrala a Hb cu O2

carausi pt majoritatea substantelor

-prin ultracentrifugare în conditii saline se izoleaza   3 fractiuni lipoproteice (Chl+AG+proteine+PL) importante: LDL (rau!)(16% proteine), HDL (bun)(45% proteine), VLDL (8% proteine)

LDL - transporta lipidele de la ficat spre tesuturi;

e factor proinflamator pt macrofage (atractant) - macrofagul transformat în macrofag gros = celula spumoasa - determina descarcarea de factori proinflamatori => proliferarea musculaturii netede vasculare cu aparitia aterosclerozei!Locul I ca mortalitate în lume!(boala inflamatorie); primele leziuni de ateroscleroza apar în copilarie!placa se dezvolta o perioada extraluminal, apoi în lumen. Un lumen vascular liber nu inseamna absenta placii de aterom!

patrunde prin plasma, traverseaza endoteliul vascular, ajunge în spatiul subendotelial;

e oxidat de radicalii liberi ai O2

- postprandial, lipidele sunt transportate prin Chilomicroni (CM) = au aceeasi compozitie cu LP dar un continut proteic mai mic (1%) => stabilitate mai mica în suspensie

12.Indici eritrocitari

Indici de explorare morfofunctionala a eritrocitelor

- volum eritrocitar mediu (V.E.M) = 80μ3

VEM = Ht.10/N; N=nr total de hematii/mm3

VEM>80 => macrocitoza

VEM<80=> microcitoza

Din VEM se pot deduce diametrul (D)& grosimea medie (G) a eritrocitului

- hemoglobina eritrocitara medie= cantitatea de Hb dintr-un eritrocit.

H.E.M = 26-32 (30) μg

HEM - valoare normala în anemii normocrome

HEM scade în anemii hipocrome

- concentratia eritrocitara medie a hemoglobinei (C.H.E.M) = ?% din continutul eritrocitar reprezinta Hb

CHEM = (Hb (g)/1000 ml)/Ht

C.H.E.M

Valoarea CHEM se modifica   în anemii normocrome sau hipocrome

- grosimea corpusculara medie (C.C.M) - element structural antihemolitic

- suprafata eritrocitara medie (SEM) = D2/2 + 4 VEM/D

SEM = 130μ3

- indicele de sfericitate (IS) = D/G

IS=3,4;

IS < 3,4 în sferocitoza

15. Sediile eritropoiezei

1. etapa intravasculara

Luna 2 - etapa mezoblastica

- în vasele de sânge primitive

- în ins. Wolf Pander

2. etapa hepato-splenica

- Luna 3 - sediu în splina + ficat

3. etapa medulara

- Lunile 5 - 6 - pâna la nastere si dupa nastere

- Comuna cu cea a tuturor elementelor figurate ale sângelui

- în anemii severe pot aparea focare secundare de eritropoieza extramedulara prin reactivarea eritropiezei hepato-splenice

- Exista 3 compartimente:

cel al precursorilor unici - celulele stem pluripotente (nu se stie cum arata, dar se stie ca exista) - capabile de multiplicare

compartimentul diviziunii & multiplicarii - în maduva hematogena => limfoformatoare - pt limfocite

mieloformatoare - pentru seria alba, seria rosie, plachete

compartimentul functional: sânge periferic - locul unde îsi exercita functia

Pentru eritrocite - timp de 10 saptamâni au loc modificari :

1. dispar nucleul + organitele

2. încarcare cu Hb

- în prezenta eritropoietinei (E.P.O) - directioneaza celula stem pluripotenta spre:

proeritroblast

  • eritroblast bazofil
  • eritroblast policromatofil
  • eritroblast oxifil
  • reticulocit
  • eritrocit

16. Reglarea eritropoiezei

Conditii de reglare :

1. Existenta de substante reglatoare

2. Prezenta unor sisteme enzimatice, vitamine, coenzime

3. Prezenta unor materii prime indispensabile

1. a)Stimulatoare

  • specifice - eritropoietina (EPO) - se sintetizeaza în special în rinichi(curs)

- rinichiul de fapt secreta eritrogenina = proteaza care activeaza prin proteoliza partiala un precursor inactiv al eritropoietinei (eritropoietinogenul) prezent în plasma si sintetizat probabil de ficat (Groza)

- celulele - tinta ale eritropoietinei apartin maduvei hematogene & stimuleaza eritropoieza prin:

    • formarea proeritroblastilor din celulele "suse" prediferentiale
    • controleaza ritmul mitozelor în evolutia eritroblastilor
    • stimuleaza sinteza de Hb
    • accelereaza ritmul eritrodiabazei (=trecerea reticulocitelor în circulatie)

- stimulul pt producerea eritropoietinei e hipoxia tisulara:

  • hipoxia hipobara - expunere la mare altitudine; dupa hemoragii
  • orice crestere a consumului de O2 : efort fizic intens & de durata
  • scaderea pO2 poate actiona direct asupra mecanismelor renale & extrarenale de producere a eritropoietinei.
  • stimuleaza mecanismul nervos de reglare a eritropoiezei =>producere a eritropoietinei
  • nespecifice

- factori de crestere (GF)

- factori hormonali (STH, h.androgeni, T4, insulina)

- IL1, IL3

b) Inhibitoare

  • nespecifice:

- T.G.F ( factor de crestere cu transformare) - cu efecte negative atât asupra hematopoiezei cât si asupra eritropoiezei

- estrogeni

  • specifice

- lactoferine

- prostaglandine G

- izoferitina

2. Vitamine - carenta de vitamina B12 ( la bolnav cu anemie megaloblastica)

- carenta de vitamina B6, vitamina C, acid folic

3. Sursa de fier : 1 mg% ( normal)

4. Reglarea nervoasa

- hipoxia actioneaza prin excitarea unor centri nervosi din hipotalamusul posterior

- scaderea pO2 în sângele care iriga centrii + excitarea reflexa cu punct de plecare în chemoreceptorii glomusului carotic determina impulsuri efectoare=> de la hipotalamus spre trunchi cerebral & maduva =>determina activare simpatico-adrenala - efecte:

    • stimularea directa a eritropoiezei în maduva hematogena
    • accelerarea descarcarii de eritropoietina
    • mobilizarea masei eritrocitare din organele de depozit

- nr eritrocitelor circulante creste & asigura pO2 crescuta   - corecteaza hipoxia & actioneaza prin feed-back negativ asupra centrilor reglatori

17. Hemoliza fiziologica

= eritroliza (hematoliza) extravasculara

- prin alterarea membranei eritrocitelor - markeri de senescenta:

  • tendinta de sfericitate
  • cresterea cantitatii de amino-fosfolipid în structura externa membranara
  • cresterea cantitatii de Chl esterificat
  • încarcarea membranei cu Ig+ fractiuni ale complementului
  • încarcare cu apa =>sferocit

- sunt retinute în macrofage din: splina, ficat, ggl limfatici, maduva hematogena

Intereseaza 90% din hematiile senescente

- se elibereaza Hb = > biliverdina (BLV) + bilirubina (BLB)

- BLB - e legata de albumine - ajunge în ficat - se combina cu ligandinele Y, Z -   are loc conjugarea - excretia prin bila => BLB libera ajunge în circulatie

- BLB totala = 1mg/dl = BLB libera (0,1 mg/dl)+ BLB legata (0,9 mg/dl)

- daca BLB > 3 mg/dl => icter!

- se elibereaza Hb în plasma => hemoglobinemie! (urina este roz)

- haptoglobina (Hag) leaga Hb libera => se consuma, nivelul ei scade => e marker al hemolizei intravasculare!

- daca Hag nu capteaza toata Hb => Hb se elimina prin urina => hemoglobinurie (urina rosie tulbure)

- hemopexina - leaga specific hem-ul - nivelul ei scade în hemolizele intravasculare

scaderea nr. în anemii - scad si: valoarea Ht, cantitatea de Hb cu 2g sub valoarea corespunzatoare vârstei & sexului (Hb normala = 12-14g/dl - femei; 14-16 g/dl la barbati)

  • anemii prin deficit de sinteza
    • carentiale = lipsa materialului de constructie

feripriva

megaloblastica = deficit de B12, acid folic

    • boli medulare

aplastica = aplazia medulara datorata foarte frecvent intoxicatiei cu solventi organici (benzen, toluen) = anemie aplazica refractara

  • anemii prin distrugere exagerata - anemii hemolitice

cauze corpusculare

deficit de membrana   - lipsa spectrinei => sferocitoza ereditara; lipsa enzimelor (G-6-PDH= glucozo-6-P- dehidrogenaza)

deficit de globina - cantitativ - inechivalenta între lanturi => talasemie

- calitativ- mutatii punctiforme => hemoglobinopatii

deficit de hem => porfirii

cauze extracorpuscuare

factori fizici

termici: frig, caldura exagerata

radiatii ionizante (accidente nucleare)

mecanici: la purtatorii de valve cardiace mecanice (cu usa, cusca cu bile) - cresc schizocitele; la luptatorii de karate

factori chimici

- solventi organici: benzen, tetraclorura de carbon, medicamente, droguri

factori biologici

Ac antieritrocitari - hemolizine; anticardiolipine => boli autoimune:

- Lupus eritematos diseminat

Veninuri serpi

21. Barierele naturale de aparare ale organismului

integritatea tegumentului & mucoaselor
  • secretia gl. sebacee, sudoripare
  • mucus, cerumen
  • secretia HCl - Campilobacter pylori - microorganism adaptat Helicobacter pylori - determina aparitia ulcerului)
  • lizozim
  • flora comensala (nepatogena)
  • temperatura normala a corpului (37°C)
  • eliminare mecanica prin: sputa, tuse, stranut, mictiune, defecatie
  • functia de aparare a sângelui - sistemul imun (SI)= al 3-lea sistem de integrare & reglare alaturi de SN & S. Endocrin (SE)
  • asigura & mentine identitatea fiecarui organism

    permite individualizarea fiecarei fiinte prin operarea cu notiunile self & nonself

    armonizarea functiilor nervoase & endocrine

    raspunsul imun (RI)= totalitatea mijloacelor & mecanismelor utilizate de SI în depistarea & înlaturarea non-selfului

    RI se adreseaza Ag (= tot ce este strain de organism sau care a fost înstrainat prin modificare)

    Pt a recunoaste ca o subst e straina, SI trebuie sa recunoasca ce e propriu

    22. Lizozimul

    descoperit în saliva în 1922 de Fleming

    secretat de PMN & macrofage

    - enzima nespecifica cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidica (depolimerizeaza mucopolizaharidele din membrana unor microorganisme)a microbilor - eficient în special asupra celor gram+

    asigura protectie permanenta antibacteriana la nivelul conjunctivelor & mucoaselor care functioneaza ca bariere naturale ale organismului împotriva microorganismelor

    Macrofagul sintetizează si secretă lizozim (spre deosebire de granulocite care contin lizozim dar nu-l sintetizează, iar limfocitele nici nu contin si nici nu-l sintetizează).

    Nivelul seric al lizozimului este o reflectare a activitătii fagocitelor mononucleare.

    Concentratia serică si urinară a lizozimului creste în stările infectioase.

    Lizozimul are efect antineoplazic prin actiunea sa directă asupra membranei celulelor tumorale.

    prezent si în: sucul gastric, lapte, lichid placentar, lacrimi, albus de ou, alte umori

    structura e diferita în produse biologice diferite

    actioneaza asupra proteinei C reactive (PCR)- constituie o componenta înnascuta a sistemului imun ce are ca functie majora legarea fosfolipidelor din membranele agentilor patogeni si a celulelor alterate.

    PCR - induce o serie de citokine si chemokine proinflamatorii

    PCR constituie în prezent un marker în diagnosticul si monitorizarea tratamentului din unele boli reumatismale.

    23. Opsoninele

    fagocitostimulinele

    - proteine serice care învelesc germenii, facându-i mai " apetisanti" pt fagocite

    - opsein, grec = a aduce de mâncare

    - accelereaza fagocitoza

    - activeaza procesul de acumulare focala

    semnifică o categorie diversă de molecule care au rolul de a usura ingestia particulelor străine, functionând ca punti de legătură între fagocit si particula nonself

    - Opsonina majoră termostabilă este IgG, iar cea termolabilă este reprezentată de proteinele complementului.

    - Cele mai importante opsonine sunt anticorpii specifici ai sublaselor IgG1 si IgG3, deoarece se leagă cu cea mai mare afinitate de receptorii pentru Fc γ.

    - Legarea anticorpului pe particula nonself este mediată de fragmentul Fab al moleculei IgG, iar regiunea Fc interactionează cu receptorii Fc γ ai membranei fagocitului

    - Fagocitele umane pot exprima 3 clase de receptori Fc γ: FcRI, FcRII si FcRIII

    - Pentru interactiunea dintre IgG si receptorul sau este esential ca IgG să fie localizat pe suprafata externă a particulei, pentru ca Fc să fie accesibil receptorului pentru Fc.

    Componentele opsonizante ale complementului sunt: C1q, C4b, C3b, iC3b (produsul de degradare al lui C3b)

    - Fragmentele derivate din C3 sunt cele mai importante opsonine, generate prin activarea complementului pe calea clasică sau alternă

    - Produsul major al clivării lui C3 (C3b) se leagă covalent pe suprafata particulelor

    (e mai mult decât în curs)

    24. Chemotaxinele

    - implicate în RI nespecific

    - atrag PMN, macrofagele, monocitele catre focarul de infectie

    - produse prin degranularea neutrofilelor sau de catre limfocite

    Substante chimiotactice pozitive

    - Ca2+ eliberat de tesututrile distruse

    - leucotoxinele tisulare (datorate agentilor mecanici, termici, chimici)

    - ATP

    - ADP

    - bradikinina (BK)

    - toxine bacteriene

    - opsonine

    - Ac specifici la Ag tisulare => complexele Ag-Ac atrag granulocitele

    - Sist. complement - > chimiotactism apropiat:

    C5a (din fractiunea C5 a complementului) - atractant pt macrofage (Mf)

    Ba (din factorul B => pe calea alterna de activare a complementului)

    C5b

    C3 - se fixeaza simultan pe complexul Ag-Ac & pe neutrofil

    C3&C5 - rol în: deplasarea neutrofilelor, eliberarea de histamina de catre bazofile

    C5, C5, C7 - atrag eozinofilele

    - IL1, IL8, PAF (factorul de activare plachetar)

    - LTB4 (leucotriena B4 - derivat al acidului arahidonic)

    - fMLP (formil-metionil-leucil-phenilalanina) & anafilatoxina C5a - atractanti pt PMN & Mf

    Substante chimiotactice negative

    - leucocidinele (toxine microbiene)

    - anestezicele

    - blocantii glicolizei anaerobe

    - hormoni: hidrocortizol, prednisolon

    Chemochinele

    - familie omogena de molecule cu actiune chemotactica

    - 2 subfamilii

    CC- chemokine (între lanturi exista o legatura Cys-Cys) - atrag Mf

    CXC - chemokine (între lanturi exista o legatura Cys-X-Cys; X=aminoacid) - atrag PMN

    25. Interferonii

    tipuri:

    • (secretat de PMN, macrofage)
    • (secretat de macrofage)

    - implicati în apararea nespecifica antivirala, anticanceroasa (anti hepatita C)

    - proteine serice sintetizate la patrunderea unui virus în celulele organismului

    - au acces rapid în intimitatea citoplasmei virusului unde blocheaza decodificarea mesajului purtat de ARNm & sintezele proteice virale, împiedicând multiplicarea virusului

    - produse de diferite celule (inclusiv leucocite - macrofage)

    - eliberate în circulatie asigura protectia antivirala a altor tesuturi aflate la distanta fata de poarta de intrare initiala a virusului

    - în stare nativa majoritatea componentelor sunt inactive în absenta unui stimul

    complexul Ag-Ac activeaza→C1→C1qrs (fragment activ) ataca C4 → C4a+C4b (activa -   se lipeste pe C1qrs)→ actioneaza asupra C2→C2b +C2a (activ - se ataseaza lantului anterior)=>complexul C1qrsC4bC2a= convertaza lui C3C3a + C3b(partea activa)=>complexul C1qrsC4bC2aC3b=convertaza lui C5→C5a+C5b (activ)→activeaza: C6,C7, C8, C9 => C5bC6,7,8,9 = MAC (complexul de atac membranar)

    - antrenata de prezenta unor suprafete activatoare (SA):

    • Proteina C reactiva
    • Endotoxine bacteriene
    • Agregate de Ig (IgG, IgM) = ghemuri de Ac
    • Tripsina
    • Plasmina
    • Factorul X activat
    • Properdina
    • Factorul XII
    • Bradikinina (BK) => în procese de inflamatie
    • Venin de cobra

    - exista o strânsa legatura între procesele: inflamatie - infectie - coagulare

    - prin disocierea C3 nativ => cantitati mici de C3b

    - C3 poate disocia si spontan=> C3a+C3b

    - daca C3 întâlneste o SA, declanseaza activarea complementului pe cale alterna:

    SA+C3b ataca (în prezenta Mg2+) factorul B (proteina)→Ba+Bbcomplexul C3bBb = convertaza C3 ataca→nC3→nC3a+nC3bcomplexul C3bBbnC3b= convertaza C5C5a+C5b→activare C6, C7, C8, C9=> C5bC6,7,8,9 = MAC



    28. C3 convertazele

    în activarea complementului pe cale clasica se formeaza complexul C1qrsC4bC2a= convertaza lui C3

    - convertaza lui C3 transforma C3C3a + C3b(partea activa)

    - complexul C1qrsC4bC2a se formeaza din: complexul Ag-Ac activeaza→C1→C1qrs (fragment activ) ataca C4 → C4a+C4b (activa - se lipeste pe C1qrs)→ actioneaza asupra C2→C2b +C2a (activ - se ataseaza lantului anterior)=>complexul C1qrsC4bC2a

    în activarea complementului pe cale alterna se formeaza complexul C3bBb = convertaza C3 care ataca→nC3→nC3a+nC3b

    - complexul C3bBb = convertaza C3 se formeza prin: SA+C3b ataca (în prezenta Mg2+) factorul B (proteina)→Ba+Bbcomplexul C3bBb

    29. C5 convertazele

    în activarea complementului pe cale clasica se formeaza complexul C1qrsC4bC2aC3b=convertaza lui C5

    - convertaza lui C5 transforma C5→C5a+C5b (activ)→activeaza: C6,C7, C8, C9 => C5bC6,7,8,9 = MAC (complexul de atac membranar)

    - C1qrsC4bC2aC3b se formeaza prin: complexul Ag-Ac activeaza→C1→C1qrs (fragment activ) ataca C4 → C4a+C4b (activa -   se lipeste pe C1qrs)→ actioneaza asupra C2→C2b +C2a (activ - se ataseaza lantului anterior)=>complexul C1qrsC4bC2a= convertaza lui C3C3a + C3b(partea activa)=>complexul C1qrsC4bC2aC3b=convertaza lui C5

    - în activarea complementului pe cale alterna se formeaza   complexul C3bBbnC3b= convertaza C5

    - convertaza C5 transforma C5C5a+C5b→activare C6, C7, C8, C9=> C5bC6,7,8,9 = MAC

    - complexul C3bBbnC3b se formeza prin: SA+C3b ataca (în prezenta Mg2+) factorul B (proteina)→Ba+Bbcomplexul C3bBb = complexul C3bBb = convertaza C3 ataca→nC3→nC3a+nC3bcomplexul C3bBbnC3b= convertaza C5

    intrinseci: labilitatea activitatii C1, C3, C5 convertazelor (durata de viata scurta)

    extrinseci: inhibitori C1-inh, C3b-inh, DAF

    2. Reglatorii caii alterne:

    intrinseci - stabilitatea C3 convertazei (5 min)

    extrinseci:

    o       factorul H

    plasmina inhiba C1 &C3

    nesegmentate (ns)(tinere) = 5-10 %

    eozinofile = 2-4%

    - cresc în boli parazitare & alergice

    Stimulatori

    - actioneaza pe cale umorala : direct & indirect prin glandele endocrine (hipofiza,

    suprarenale)

    • nespecifici:

    - granulopoetina - secretata de macrofage & monocite

    - IL1, IL3, IL6 - multi CSF (colony stimulating factor)- activeaza cresterea tuturor coloniilor

    • specifici:

    - sistemul factorilor granulocitari (granulocite mature) - CSF-GM (granulocit/monocit), CSF-G (granulocit), CSF-M (monocit), CSF-Eo(eozinofil), CSF-bazo (bazofil)

    Inhibitori

    o       nespecifici

    prostaglandine (PG)

    proteine formate în situatii de stres, soc

    necesita energie (ATP)

    selectine, integrine = proteine de adeziune specifice

    2. diapedeza   - traverseaza peretele vascular

    - emit pseudopode - microtubulii & miofilamentele contractile permit modificarea formei

    3. chemotactism - orientare în focarul microbian

    sunt atrase de un gradient de substante chemotactice:

    IL1, IL8, PAF (factorul de activare plachetar), LTB4(leucotriena B4 - derivat al acidului arahidonic), C5b

    4. migrare - sunt primele care intervin în invazia microbiana

    5. opsonizare

    - recunoastere semnal la aparitia non-self-ului datorita: IgG, C5a, (rol de opsonine) LTB4, fibronectinei, tuftsinei

    - activarea receptorilor pt substante chemotactice => orientare în sensul gradientului de concentratie

    - activarea PG determina activarea PLC (fosfolipaza C) => scindeaza PI (fosfatidil-inozitolul) în DAG + IP3 (inozitol - 3-fosfat); IP3 creste concentratia de Ca2+ intracelular = > contractie fb. musc netede => exocitoza

    6. distrugere

    - bactericidie = neutralizarea microorganismelor prin:

    - mecanisme O2 independente: proteaze, hidrolaze

    - mecanisme O2 dependente - activarea DAG - cresterea metabolismului oxidativ

    NADPH + H+ + 2 O2 → NADP+ + 2H+ + 2O2 (= anion superoxid foarte nociv; oxideaza neselectiv - si PMN!)

    superoxid-dismutaza transforma O2- în HO*

    HO* + Cl-HOCl (= acid hipocloros - cel mai puternic oxidant al membranelor microbiene)

    Focar de infectie = PMN moarte + microbi morti (detritus/ puroi)

    7. secretie  

    o       Leucotriene, tromboxani

    o       Radicali liberi ai O2

    o       TNF (casexina)

    o       IFN (interferon) α

    o       IL1

    o       C1-C5

    o       Factori chemotactici pt PMN, plachete (PAF - de activare a plachetelor)

    o       Transcobalamina

    o       lizozim

    o       kalikreina

    o       fagocitina

    o       tromboplastina neutrofilica (factor procoagulant)

    35. Variatia nr de leucocite

    = 4000-8000/mm3

      1. variatii fiziologice

    vârsta;

    efort

    altitudine

      1. variatii patologice

    o       cresterea nr = leucocitoza în:

    infectii acute & cronice

    inflamatii

    sindroame proliferative

    o       scaderea nr = leucopenie în:

    intoxicatii cu solventi organici

    aplazie medulara

    infectie cu germeni foarte agresivi

    o       agranulocitoza - deloc granulocite!

    componente ale complementului

    factori de coagulare & fibrinoliza

    radicali liberi ai O2

    PGE, PGF2α, PGI2

    Tromboxan A2 (Tx A2)

    Leucotriene (LT)

    Factori: CSF-GM (colony-stimulating-factor for granulocytes&Monocites); PDGF (platelet derived growth factor)

    FGF (fibroblasts growth factor)

    Factori angiogenetici - pot însoti proliferarea vaselor: angiogenina

    Hidrolaze acide & neutre

    IL1 - favorizeaza diferentierea limfocitelor B în plasmocite

    IL2 & IL1 - rol în limbajul macrofag -limfocite (Mf-Lf) - cooperare SI nespecific - SI specific

    IL4, IL6

    Interferoni: IFNα, IFNβ

    TNF (tumour necrosis factor)

    Lizozim - actiune bactericida

    Factori autoreglatori: MAF (macrofag activating factor); MCF (macrofag chemotactic factors); MIF(macrofag inhibiting factors);

    Granulopoietina - secretata de monocit

    complexe Ag-Ac=fagocitoza imuna

    plasmoblast - prolifereaza rapid => nr mare de plasmocite => prodic Ac specifici

    Lf B cu memorie imunitara - trec în circulatie, ajung în organele limfoide=> creste populatia de Lf B ale clonei respective

    - e pasager & putin specific





























    IL2 - (+) formarea de Lf B & LT activate; (+) puterea fagocitara a Mf => rol în RI celular

    digerarea Ag în Mf

    LT8ct activate => secreta citokine - nu sunt eliberate direct în plasma , ci injectate direct în celula (RI primar)

    Mf - rol de APC - prezinta Ag asociat cu HLA II Lf B

    IgM are idiotip apropiat de structura Ag inductor

    IgM - pentamer

    prezenta unei cantitati mari de IgE (ac sensibilizanti)

    sist ABO

    Ag stem = AgH

    oligozaharid cu capacitate antigenica extrem de slaba (aproape nula)

    caracteristic - 3 monozaharide terminale:

    Ag Rh

    - în membr eritrocitara a 85% din populatie - sunt Rh+

    - 3 Ag Rh:

    0 I

    grupa 0: anti A (α) ; anti B (β)

    grupa A: anti B (β)

    grupa B: anti A (α)

    grupa AB - nu are!

    - un stimul antigenic extern (alimentatia, produsi rezultati din degradarea glucidelor alimentare) stimuleaza formarea aglutininelor

    - nu secretam aglutinine împotriva Ag eritrocitare proprii => SI instruit în viata intrauterina pt recunoasterea selfului.

    - imediat dupa nastere titrul aglutininelor e aproape de 0

    - în prima luna de viata postnatala începe sinteza de aglutinine => devin net detectabile la 6 luni

    - titrul aglutininelor serice creste pâna la 8-10 ani, apoi scade treptat; ajunge la valori minime la batrânete

    - sunt γ-globuline = izohemaglutinine - aglutineaza sângele (eritrocitele de la aceeasi specie)

    - în transfuzii cu sânge incompatibil în sist. AB0 apare reactie de aglutinare => Ac antieritrocitari straini se fixeaza pe Ag eritrocitare

    izolate prin imunoelectroforeza - fac parte din IgM & IgG

    53. Regulile transfuziei

    54. Accidente si incidente posttransfuzionale

    Accidente posttransfuzionale imediate

    - dupa hemaglutinare => hemoliza => soc hemolitic!

    Complicatii tardive

    - renale => insuficienta renala acuta cu obstructia tubilor datorita precipitarii în mediu acid a Hb rezultate din hemoliza

    55. Sistemul sanguin Rh

    - diferente majore fata de AB0

    - nu exista Ac preformati (aglutinine anti Rh)

    - Ag Rh

    Subgrupele Rh

    56. Izoimunizarea

    = mecanism de imunizare împotriva unor elemente figurate ce provin de la aceeasi specie

    - apare la contactul sângelui unui primitor Rh- cu globule Rh+ => SI al primitorului sintetizeaza aglutinine anti Rh capabile sa aglutineze & sa hemolizeze eritrocitele purtatoare de Ag (Rh+)

    - reactia Ag-Ac dintre factorul Rh eritrocitar & aglutinina anti Rh plasmatica = izohemaglutinare

    - la primul contact al unei pers Rh- cu sânge Rh+ nu apar accidente, manifestari patologice, dar SI e sensibilizat, produce clone de LT cu memorie

    la al II-lea contact cu Ag Rh+ => RI umoral e exploziv! => hemoliza! Reactie violenta!

    Izoimunizare prin sarcina

    la gravidele Rh- cu soti Rh+ => fat Rh+

    Profilaxia bolii hemolitice

    57. Plachetele sanguine. Structura, rol

    trombocitele = fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite; capacitate unica de a adera la peretii vaselor lezate & de a forma agregate celulare cu rol în: hemostaza primara & în celelalte faze ale coagularii

    structura - forma discoida, diametru (D)= 3-4μ, grosime = 1μ

    membr. celulara

    sist. tubular

    sist. dens tubular

    granule

    sist. canalicular de comunicare

    1. membr. celulara

    bilipidica - cu gp (glicoproteine) importante - rol de receptori de suprafata

    au loc procese de interactiune cu coagularea

    GP1bIX = proteina transmembranara intrinseca cu Gm=140 kDal; leaga Factorul von Willebrand (FvW) necesar pt adeziunea plachetelor

    GPII b-III a = complex proteic dependent de Ca2+; receptor pt fibrinogen (fbn) => necesar în coagulare (agregare)

    2. sist. tubular

    microtubuli + microfilamente

    microtubulii - contin tubulina - participa la formarea citoscheletului & la contractia celulelor stimulate

    microfilamentele - contin actina - participa la formarea pseudopodelor

    3. sist. dens tubular

    prezenta unui material amorf electrono-dens (e-dens)

    rol:

    leaga selectiv cationii divalenti

    rezervor de Ca2+

    locul de sinteza al ciclooxigenazei (COX), prostaglandinelor (PG)

    4. granulele

    în zona centrala

    rol - secretor

    tipuri:

    dense (δ)- particule e-dense; contin conc. mare de: ATP, Ca2+, serotonina, ADP, alte nucleotide; initiaza agregarea

    - înmagazineaza o varietate de proteine secretate de trombocitul activat:

    factorul 4 plachetar (F4)

    β-tromboglobulina

    58. Trombopoieza

    - are loc în maduva rosie hematogena din celule stem

    compartimentul medular uman contine 1% din celulele seriei megalocitare aflate în diverse stadii

    prin transformare blastica se genereaza celule stem megacariopoietice poliploide din care în 4-5 zile =>

    megacarioblastul - 1-5%

    promegacariocitul - 22%

    megacariocitul granular - 60-70%

    megacariocitul trombocitar - 3-17%

    megacariocitii eliberati în circulatie emit numeroase prelungiri citoplasmatice care se angajeaza în lumenul sinusoidelor medulare => cu ocazia unui flux de sânge intens + soc mecanic/chimic =>det. fragmentarea prelungirilor => elimina plachetele (2000-7000)

    maturizarea plachetelor are loc în sânge

    durata de viata = 8 -13 zile

    se produc 4000/mm3/zi

    Reglarea trombocitopoiezei

    exista un echilibru producere - distrugere - det. un nr adecvat de plachete în sângele periferic

    mecanisme de feed-back

    reglare rapida - prin mobilizarea rezervelor intrasplenice - unde sunt depozitate 1/3 din plachetele circulante; cele tinere - active în hemostaza

    la individul normal - 2/3 plachete - în circulatia generala

    la cei cu splenectomie - 100% plachete în circulatia generala

    la cei cu splenomegalie - 90% plachete în splina!

    cât timp exista în circulatie marimea & D placutelor scad datorita pierderii de membr, celule, granule α prin cicluri repetate de agregare reversibila în circulatie

    prezenta în circulatie de fragmente mici de plachete sugereaza proces de autodistrugere => praf plachetar

    Factori stimulatori (+)

    Factori inhibitori (-)

    IL1, IL3 - pt coloniile granulo-monocitare (CSF-GM)

    TGFβ - factor de crestere transformant

    Factorul plachetar 4 (F4)

    F4 & TGFβ - în granulele α; (-) formarea coloniilor megacariocitare

    IFN , IL4 - (-) megacariocitopoieza


    59. Rolul functional al plachetelor sanguine

    intervin în mentinerea integritatii endoteliului vascular

    creste fragilitatea vasculara când nr plachete scade

    nr mai < plachete în sângele venos decât în cel arterial dem. retinerea lor în teritoriul microcirculatiei

    plachetele au aceeasi antigenicitate cu celulele endoteliale

    2. functie de transport - captarea & vehicularea unor constituenti plasmatici cu rol în aglutinare: serotonina, catecolamine

    functie de aparare

    60. Factori trombocitari

    61. Receptori trombocitari

    GP1bIX - proteina transmembranara intrinseca cu Gm=140 kDal; leaga Factorul von Willebrand (FvW) necesar pt adeziunea plachetelor

    GPII b-III a = complex proteic dependent de Ca2+; receptor pt fibrinogen (fbn) => necesar în coagulare (agregare)

    GPIb - leaga FvW - adezivitate

    62. Timpul vascular

    - postlezional, la nivelul vaselor mici au loc 2 mecanisme:

    1. vasoconstrictia reflexa a vasului prin:

    mecanism nervos - se (+) receptori durerosi - fb algoreceptoare tip IV (reflex de axon) efectorii sunt fb musc netede vasculare

    mecanism umoral - contractia miogena directa a fb musc netede; mecanism reflex simpatic întretinut umoral de subst cu   actiune vasoconstrictoare:

    serotonina

    catecolamine

    Ach (acetilcolina)

    TxA2

    Histamina

    -scop:

    scade debitul sanguin

    scade viteza (v) sângelui

    marginatia placutelor

    permite dezvoltarea reactiilor enzimatice locale

    2. vasodilatatia - în tesuturile învecinate

    prin: NO, PCI2

    - scop - devierea sângelui din zona lezata spre vasele dilatate

    - în: sindr hemoragipare; vasopatie; avitaminoze; hepatite A, B, C, E

    63. Timpul plachetar

    Aderarea

    prin receptori specifici comuni de suprafata, clasa integrine

    receptorii recunosc ligandul de pe alte celule & fb de colagen denudate

    ADP eliberat din celulele lezate favorizeaza aderarea

    FvW - macromolecula plasmatica secretata de celulele endoteliale & megacariocit

    2 situsuri de legare: pt fb de colagen & pt receptori GPIb

    permite ca trombocitul sa fie atasat de perete

    lipsa lui => lipsa de GPIb => lipsa de adezivitate =Sindr. Bernard Soulier

    în plasma se cupleaza cu FVIII al coagularii

    Alti receptori plachetari implicati în adeziunea la subendoteliu:

    GPIIa-IIIa - leaga fb de colagen

    GPVI - legarea fb de colagen det interactiunea cu receptorul FCRD => e fosforilat => transmite semnale de activare la alte plachete

    GPIc-IIa - pt fbronectine

    R IIIb - pt trombospondina

    Activarea

    interactiunea ligand-receptor

    activatori puternici:

    fb de colagen

    trombina

    complexul Ag-Ac

    trombospondina

    fibronectina

    subst eliberate la locul leziunii: ADP, ATP, adrenalina (A), noradrenalina (NA), serotonina

    Activarea poate fi:

    extrinseca (startul)

    autoactivarea

    Agregarea

    asociere intercelulara

    plachetele au capacitatea de a adera între ele => pe suprafata lezata se ataseaza un alt strat de placute

    înainte de agregare pe suprafata plachetei trebuie sa se ataseze fbn (proteina adeziva)

    placutele elibereaza din garnulele α trombospondina - se fixeaza pe receptorii GPIIb-IIIa & de fbn

    în trombastenie (boala Glonzmann) receptorii GPIIb & GPIIIa lipsesc sau au defecte functionale

    agregarea initiala

    e reversibila

    se petrece tot timpul în organism

    produce deseori accident ischemic tranzitoriu

    poate fi det de scaderea vitezei sângelui

    - plachetele sanguine aglutinate pot deveni nucleu de aglutinare pt altele; pot sa se separe spontan sub forte mecanice

    Purpura trombocitopenica (Boala Werlhot)

    nu se prod aglutinarea => nr de trombocite scade

    Aglutinarea

    metamorfoza vâscoasa plachetara

    trombii dispar ca entitati distincte => formeaza un conglomerat = cheagul alb hemostatic - impermeabil - asigura oprirea temporara a hemoragiei; declanseaza procesele coagularii

    modificari morfologice

    din forma discoidala trombocitul devine sferic

    se umfla cu apa, creste cu 25% fata de normal

    pseudopodele dispar (fuzioneaza)

    membr = masa vâscoasa neomogena

    - degranularea plachetara = eliberare de:

    FV

    FI

    Ca2+

    NA

    Serotonina

    ADP

    PGE2

    modif biochimice:

    fbn

    Factorul

    sinteza

    consum

    Localizare/alte caracteristici

    concentratie

    rol

    FI (fibrinogenul)

    gp de faza acuta; factor preformat; în: ficat, Mf. megacariocit

    Se consuma în timpul coagularii

    În Sdr fibrinolitice acute (CID=coagulare intravasculara diseminata) fibrinolizina îl consuma în totalitate

    Plasma; nu strabate endoteliul decât în cant mica; Gm mare; nu coaguleaza în spatiul interstitial, ci doar când creste permeabilitatea capilara

    mg/dl; creste cu    cea a FvW & a FVIII;

    < 50 mg/dl => tuburari hemoragice

    Sub actiunea enzimatica a trombinei (acilare) FI se transf în Arg-Gly-acil    elibereaza fibrinopeptide A&B = monomeri izolati - genereaza fibrina - rol vasoconstrictor

    FII & FIIa (protrombina & trombina)

    FII - gp, factor preformat; prod în ficat în prezenta vitaminei K - cofactor al carboxilazei - rol în construirea unor receptori pt Ca2+

    Se consuma în totalitate

    Fara receptori pt Ca2+ nu se poate transf în trombina

    FII -instabila - în prezenta Ca2+& alti (+) ai FII=> FIIa (cu Gm mai mica)

    FIIa    - în circulatie în cant mici; e (-) de antitrombina

    Câstiga actv biologica prin carboxilarea resturilor glutamice din molecula => grupari γ- COO glutamice => permite fixarea Ca2+

    În ser max 10% FII reziduala = 15mg/dl

    Trombina = enzima centrala a coagularii; proprietati autocatalitice; (+) ei cu viteza max la suprafata plachetelor => expune la supraf ext. a membr fosfolipide acide (fosfatidil-serina) care în mod normal se afla pe fata int a membr; pe supraf membr plachetare se prinde FV(+)    care câstiga propr de a fixa FIIa & FXa prin Ca2+; FVa + factorii de pe membr FXa scindeaza rapid FIIa în

    cele 2 fragm purtatoare ale zonelor de legare cu fosfolipidele membr & FVa

    Se poate folosi ca hemostatic local- act

    coagulanta - oprirea

    sângerarii (1 mg coagul /100ml sânge)

    FIII (tromboplastina tisulara)

    Sintetizata în: endoteliul vascular, fractia microzomiala a: creierului, plamânului, placentei;

    Ambele tromboplastine sunt agregate proteice, fosfolipide


    se construieste în timpul coagularii prin 2 sist de formare:

    Intrinsec = plasmatic - rezulta din (+) unor factori plasmatici preexistenti (4-9 sec) care se (+) doar în coagulare => generare extemporanee - necesita f3 plachetar

    Extrinsec - tisular (10-15 sec); exista în tesut preformata, inactiva; expusa prin leziune celulara



    FIV = Ca2+



    Nu exista sindr hemoragipare prin deficit de Ca2+


    Indispensabil pt coagulare - exceptii:

    - faza initiala de (+) a FXII, FXI

    - aderarea plachetara

    FV & FVa

    (proaccelerina & accelerina)

    β-globulina;

    sinteza în ficat independent de vitamina K

    Se consuma în coagulare

    E degradat de proteina C

    e (+) de trombina

    deficit = parahemofilie Owen

    C= 0,7mg/dl

    Fara actv proteazica

    Cofactor - (+) alte proteaze

    Implicati în calea intrinseca a coagularii; antihemofilici

    FVII (proconvertina)

    autoprotrombina1

    gp sintetizata în ficat în prezenta vitaminei K

    Nu se consuma! se gaseste în serul din cheag dupa 24 h

    Deficitul de FVII creste timpul Quick (TQ) = test ce exploreaza calea extrinseca a coagularii

    TP = timp de protrombina - test ce masoara actv individuala a protrombinei; c nd TQ creste => deficit de: FVII, FX, FII, FI

    Deficitul = Sdr Alexander = pseudohemofilie => în hemofilie TQ = N (normal), TS (timp de s ngerare) = N; TC (timp de coagulare) e crescut


    Participa la (+) FX pe cale extrinseca

    FVIII (antihemofilic A)

    Globulina antihemofilica

    gp labila; sintetizata de endoteliul vascular

    Se degradeaza prin conservare se consuma în coagulare!

    Câstiga actv biologica prin carboxilarea resturilor glutamice din molecula => grupari γ- COO glutamice => permite fixarea Ca2+

    Lipsa lui => hemofilia A - gena bolnava legata de cromozomul X manifestata la ♂, transmisa de ♀; manifestari clinice: hemoragii spontane în articulatii, muschi, retroperitoneal;

    TC & TH (timp Howell) sunt crescute => corectare prin admin de plasma proaspata


    Actv biologica depinde de cuplarea cu FvW prin leg necovalente;    e cofactor enzimatic al (+) FX; orice leziune duce la fixarea complexului FvW-FVIII la substraturile subenditeliale - prin intermediul complexului plachetele adera la structuri

    FIX (globulina antihemofilica b = factorul Christmas )

    Sinteza în ficat în prezenta vitaminei K



    Nu se consuma în timpul coagularii; stabil - prezent în ser

    Câstiga actv biologica prin carboxilarea resturilor glutamice din molecula => grupari γ- COO glutamice => permite fixarea Ca2+

    Se (+) prin scindare proteolitica

    Lipsa lui = hemofilia B => beneficiaza de tratam cu ser conservat (nu poate corecta & hemofilia A)

    C= 0,5-0,7 mg/dl

    Antihemofilic

    Daca se amesteca plasma hemofilic A + hemofilic B => corectare reciproca

    FX (Stuart-Prower = autoprotrombina C)

    gp sintetizata în ficat în prezenta vitaminei K

    Nu se consuma în timpul coagularii; stabil

    Câstiga actv biologica prin carboxilarea resturilor glutamice din molecula => grupari γ- COO glutamice => permite fixarea Ca2+

    Se (+) prin scindare proteolitica

    Serul, plasma corecteaza deficitul de FX & TQ crescut



    FXI (Rosenthal)

    gp sintetizata în ficat în prezenta vitaminei K

    grupul protrombinazelor

    Nu se consuma în timpul coagularii; stabil

    Câstiga actv biologica prin carboxilarea resturilor glutamice din molecula => grupari γ- COO glutamice => permite fixarea Ca2+


    Participa în faza activarii de contact

    FXII (Hageman = de contact)

    gp sintetizata în ficat


    Lipsa FXII nu prod sdr hemoragipare! Dar Prelungeste TC


    Portiunea amino terminala - rol de fixare pe suprafata încarcata (-)

    Portiunea carboxi terminala    - rol enzimatic

    (+) FXIII => declanseaza lantul de reactii ce duce la coagulare

    FXIIa - declanseaza si fibrinoliza;

    (+) C1 a complementului

    (+) sist kininoformator

    FXIII (stablilizator al fibrinei = Laki-Lorand)

    În plasma & plachete (F9)



    În plasma & plachete (F9)

    În plasma - 2 lanturi polipeptidice a & b cu Gm mare; b rol de protectie a lantului a;

    Numai lant a în: plachete; placenta; uter; prostata; ficat

    fixarea Ca2+ de lantul a det detasarea lui de lantul b & modif conformationale ce elibereaza zona activa


    Rol de transglutaminaza; deficitul det cresterea TS;

    e (+) de trombina

    act pe cheagul de fibrina proaspat & instabil consolidându-l

    Prekalikreina (Factorul Fletcher)

    Sinteza în: ficat, plasma

    Asociat cu HMWK

    Transf în kalikreina de FXIIa



    - kininogenul cu Gm mica nu participa la coagulare

    Kalikreina (+) FXII (feed-back)

    HMWK + F. Fitzgerald =>nu are functie enzimatica; rol de caraus - fixeaza prekalikreina & FXI în vecinatatea FXII adsorbit pe supraf (-)

    au durata de viata scurta

    nu se afla în mod normal în plasma

    când iau nastere intra într-un sist de reactii în care: fie se consuma, fie sunt inactivati

    PAC (prod activarii de contact)

    când FXII -> FXIIa - îl (+) lent & progresiv

    - PiI (prod intermediar I)

    (+) FXII e lenta pâna la (+) prekalikreinei (PKK) - apoi procesul devine rapid & exploziv

    nu necesita Ca2+!

    FXIIa (+) FXI ((+) e intensificata de HMWK) => FXIa = molec centrala a PAC

    PAC se prod la supraf plachetelor

    FXIa act asupra FIX => FIXa

    2. - PiI intrinsec se formeaza în urma act FIXa asupra FVIII => FVIIIa - formeaza împreuna un ansamblu plurimolecular (FIXa+FVIIIa) la supraf placutelor agregate

    - agregatul absoarbe F3 plachetar

    - PiI intrinsec = FIXa+FVIIIa+F3+Ca2+

    3. - PiI intrinsec (+) FX => FXa - din acest moment treptele cascadei intrinseci devin identice cu cele ale caii extrinseci


    FXII


      - calea comuna = FXa+fractiuni de PL = PiII; PiII + FVa = formeaza protrombinaza




















    FVII nu poate declansa cascada coagularii

    Intervine în mecanisme de control ce initiaza coagularea

    Când se prod o leziune, vasul se rupe => se elibereaza FIII - det (+) FVII => FVIIa - det formarea PiIe

    2. - FIII+FVII+Ca2+ = PiIe

    - proces rapid (10-15 sec) datorita existentei FVII preformat

    - calea FVII e (+) permanent - rol major în coagulare => în conditii bazale - principalul mod de initiere a coagularii

    3. - PiIe (+) FX => FXa - prin polimerizare formeaza un complex macromolecular împreuna cu un inhibitor al caii extrinseci (EPI = extrinsec inhibitor pathway)

    exista în plasma proteine (-) ale coagularii

    FXa + EPI (-) puternic PiIe => prin EPI se blocheaza calea extrinseca & se elimina caile intrinseci dominante pt generarea de trombina

    FIIIa +FVIIa = PiIe - (+) FIX => FIXa & (+) FX => FXa; permite leg dintre coagularea pe calea intrinseca & extrinseca

    FXa = molec singulara;

    FXa - poate elibera trombina numai dupa leg ambelor brate cu FVa & Ca2+

    70. Formarea fibrinei

    - 3 etape:

    1. proteolitica
    2. polimerizare
    3. stabilizare

    1. - fbn (sub act proteolitica a trombinei) => fibrinopeptide A + B (încarcate (-) respingere electrostatica - nu permit polimerizarea)+ monomeri de fibrina

    2. - polimerizarea spontana a monomerilor de fibrina (1-2 sec) => leg laxe de H (retea instabila)

    3. - transf fibrinei solubile, dezintegrabila în fibrina insolubila sub act:

    71. Timpul trombodinamic

    - 2 procese - se elibereaza ser:

    1. sinereza
    2. retractia cheagului

    1. - reorganizare spontana fara consum de energie

    volumul cheagului scade cu 15-20%

    se declanseaza în: min, ore de la declansarea coagularii

    nu duce la contractie puternica a cheagului

    cheagul gelatinos din momentul coagularii în urma retractiei se separa în: o parte solida + un lichd (ser) = plasma fara: fbn & o parte din factorii coagularii

    rol important în acest proces îl au plachetele => emit pseudopode & elibereaza F7 pt contractie

    2. - proces activ - necesita ATP - furnizat de plachete

    filamentele de trombostenina (F7) sunt ancorate de cele de fibrina

    F7 se contracta, prod miscare în sens longitudinal a fibrinei => creste densitatea cheagului

    volumul scade cu înca 60%

    procesul începe la 30 min dupa coagulare

    dureaza 24 h

    cheagul e protejat de fibrinoliza precoce prin F8

    72. Controlul coagularii. Enumerati factorii, rol

    Factori plasamatici

    FI - FIa (fbn - fibrina) => fibrina insolubila = cheagul

    FII - FIIa (protrombina - trombina) - FIIa transf FI - în FIa; FIIa = enzima centrala a coagularii => (+) feed-back: FX, FVII, FV, F3, proteina C, FXIII

    FIII - tromboplastina tisulara - rol: (+) FVII => FVIIa; formeaza cu FVIIa+Ca2+ = PiIe - (+) FIX & FX

    - FIV = Ca2+ - indispensabil pt coagulare; exceptii:

    faza initiala de (+) a FXII, FXI

    aderarea plachetara

    - FV - FVa - proaccelerina & accelerina - rol în calea intrinseca a coagularii & în calea comuna; PiII + FVa = complexul activator al protrombinazei - transf FII => FIIa

    - FVII - proconvertina - (+) FX => FXa (cale extrinseca)

    FVIIa + FIII + Ca2+ => PiIe - (+) FX & FIX

    - FVIII - antihemofilic A - cofactor enzimatic al (+) FX

    formeaza cu FvW complex de aderare la struct subendoteliala

    FVIIIa+FIXa+Ca2++F3 = PiIi - (+) FX => FXa

    - FIX - FIXa - F. Christmas - globulina antihemofilica B;

    rol - cu FVIIIa + Ca2+ + F3= PiIi - (+) FX

    (+) FVIII => FVIIIa

    - FX - FXa - Stuart = autoprotrombina C

    rol - FXa+PL= PiII - cu FVa => complex (+) al protrombinazei

    + FXI => PAC => faza activarii de contact

    - FXI - Rosenthal - cu FX => PAC - faza activarii de contact

    (+) FIX => FIXa

    - FXII - Hageman - de contact

    rol - (+) FXI => FXIa

    (+) PKK => KK ((+) sist kininoformator)

    (+) fractiunea C1 a complementului

    declanseaza & procesul de fibrinoliza

    - FXIII - FXIIIa - stabilizator al fibrinei

    rol - transglutaminaza

    consolideaza cheagul de fibrina instabil, proaspat

    controleaza legarea fibronectinei de fibrina

    - PKK (prekalikreina) - KK (kalikreina)

    KK (+) FXII => FXIIa (feed-back (+))

    - HMWK - rol de caraus - fixeaza PKK & FXI

    (+) FXI => FXIa

    Factori plachetari

    fbn (F6) - amplifica agregarea plachetelor

    FvW - rol - adeziunea plachetelor

    HMWK

    F3 rol - cu FVIIIa+FIXa+Ca2+ = PiIi - (+) FX

    transf fibrina solubila în fibrina insolubila

    F2 - accelereaza reactia trombinei

    F7 - trombostenina => retractia cheagului

    F8 - antifibrinolizina plachetara - rol de antiplasmina

    F9 - factor stabilizator al fibrinei; consolideaza cheagul de fibrina

    Factori tisulari

    Fluxul sanguin - contribuie prin efecte mecanice la fragmentarea fibrinei - e ulterior distrusa

    îndepartarea factorilor activati din zona lezata => contribuie la limitarea procesului

    factorii activati în circulatie sunt inhibati&metabolizati în: ficat, plamâni, sist reticuloendotelial

    netezimea endoteliului vascular

    stratul macromolecular de proteine încarcate (-) absorbite pe supraf endoteliului - resping plachetele & sunt factori importanti de preventie a act sist extrinsec

    subst inhibitoare naturale:

    74. Antitrombina III

    AT III - α2 globulina - reactioneaza lent cu :

    trombina

    FXIa

    FXa

    FIXa

    FVIIIa

    Plasmina

    KK;

    sintetizata în ficat => conc mica în:

    afectiuni hepatice

    timpul tratam cu estrogeni

    perioada graviditatii

    terapia cu cortizol creste sinteza de AT III

    în prezenta heparinei - cofactor =>reactia AT III + trombina devine exploziva, instantanee => se accelereaza de 1000 ori!

    AT III + heparina creste capacitatea de a lega   & (-) serinproteazele

    Heparina se fixeaza pe o molec de Lys a AT III & induce modif conformationale => ramâne liber un rest de Arg pt legarea zonei active serinice (Ser) a trombinei









    Rol:

    75. Sistemul anticoagulant al proteinei C

    - include:

    2 proteine plasmatice: c & s - sintetizate în ficat dependent de vit K

    trombomodulina = proteina din membr celulei endot vascular

    nu se consuma în coagulare

    Proteina C

    - (+) sub act trombinei (+) de trombomodulina (- e eliberata de endoteliul lezat & accelereaza reactia de (+) a proteinei C)

    - pt a-si exercita act anticoagulanta necesita:

    76. Explorarea coagularii globale si a etapelor

    Sist intrinsec

    - se det în ansamblu prin det:

    CID

    Fibrinoliza

    Lipsa de anticoagulant

    mare

    normal

    - deficit pe calea intrinseca - boala von Willebrand

    normal

    mare

    - deficit de: FVII, vit K; insuficienta hepatica

    normal

    normal

    - posibil - deficit de FXIII; cheaguri friabile

    Transf fbn în fibrina

    se exploreaza prin timpul de trombina (TT)= 20-30 sec

    TT e foarte mic în hipercoagulabilitate

    TT>40 sec în deficit de FI - hipofibrinogenemie

    Faza de precoagulare

    - timpul de consum al protrombinei (CP) >=45 sec

    - la hemofilici - formarea protrombinei e defectuoasa, în ser cant mari de fbn; TS normal

    - CP mic, PTT normal - în tulburare plachetara

    - CP mic, PTT mare - în deficit pe calea intrinseca

    77. Fibrinoliza - definitie, rol

    = liza cheagului

    dependent de hemostaza

    desfacerea enzimatica a fibrinei în fragmente ce nu mai sunt capabile sa mentina o retea (peptide cu molec mica eliminate de sist Mo-Mf)

    enzima = plasmina

    procesul începe în centrul cheagului

    la periferie sunt inhibitori ai fibrinolizei => repermeabilizarea vasului sanguin

    Roluri:

    mentine permeabilitatea vaselor & tubilor renali

    curata focarele postinflamatorii

    controleaza conc plasmatica a factorilor coagularii => distruge: fibrina, FV, FVIII, protrombina în cant mari

    în cant mici regleaza conc factorilor coagularii & fractiunilor complementului

    eliberare de ACTH

    78. Caile de activare a plasminogenului

    plasminogenul e sintetizat în ficat & tesuturi cu risc embolic crescut (plamân, uter, rinichi)

    Lys este zona din plasminogen care se ataseaza de filamentele de fibrina

    (+) plasminogenului (fara Ca2+) => plasmina - pe 2 cai:

    intrinseca - plasmatica, indirecta

    tisulara - directa

    intrinseca

    de initiere - sub act lizokinazelor - (+) un cuplu de proteine plasmatice (FXII, FXI, catecolamine) = proactivatori => activatori - (+) plasminogenul => plasmina

    79. Activatorul tisular al plasminogenului (tPA)

    sub act plasminei & dupa fixarea de fibrina => e scindat în 2 portiuni active legate prin -S-S-

    pt a-si manifesta efectul tPA necesita prezenta fibrinei

    eliberarea în circulatie sub influenta:

    80. Reglarea fibrinolizei

    - dupa degradarea fibrinei, plasmina din circulatie se combina cu inhibitori naturali (PAI = (-) ai (+) plasminogenului) & sintetici

    1. PAI

    (-) tPA

    (-) urokinaza

    PAI 1 (permanent), PAI 2 - produsi de: granulele α plachetare, endoteliu, glandele exocrine

    2. inhibitori sintetici ai (+) plasminogenului

    - EAC (ε-amino caproic)

    - AMCHA (acidul transamino-metil-ciclohexan carbazolic)

    3. inhibitorii plasminei

    - α2-antiplasmina

    blocheaza situsurile de (+) ale plasminei & adsorbtia plasminogenului pe fibrina

    în ciroza scade & creste fibrinoliza => tendinta de hemoragii

    α2-macroglobulina - intervine când s-a epuizat antiplasmina

    α2-antitripsina

    α1-antitripsina

    F8 (antifibrinolizina)

    81. Fibrinoliza patologica

    se exacerbeaza tot sist litic prin (+) plasminogenului în circulatie => hiperplasminemie - depaseste posibilitatile de neutralizare ale sist antifibrinolitic

    det hemoragie prin fibrinoliza acuta

    (+) sist fibrinolitic ca urmare a CID => det:

    traumatisme tisulare cu eliberare de cant mari de tromboplastina => (+) calea extrinseca

    soc septicemic - bacterii + toxine (+) mecanismele extrinseci ale coagularii => trombi în vasele mici periferice cu astuparea lor => det hipoxie

    - factorii coagularii & plachetele scad în circulatie => sdr fibrinolitic patologic:

    obstreticale

    chirurgicale

    medicale: ciroze hepatice; veninul de sarpe; leucemii










    loading...










    Document Info


    Accesari: 9291
    Apreciat:

    Comenteaza documentul:

    Nu esti inregistrat
    Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


    Creaza cont nou

    A fost util?

    Daca documentul a fost util si crezi ca merita
    sa adaugi un link catre el la tine in site

    Copiaza codul
    in pagina web a site-ului tau.




    eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

    Politica de confidentialitate

    Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )