Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Alelopatia ţn ecosistemele terestre

medicina


Alelopatia ţn ecosistemele terestre

6.1. Agroecosistemele



Dovezi majore privind interac§iunile alelopatice au fost gňsite ţn sistemel agricole (Narwal, 1994; Rice, 1984). Pe lÔngň competi§ie, o mare parte din reducerea produc§iei pentru multe culturi a fost datoratň alelopatiei. Interac§iunile alelopatice sunt mult mai pronun§at 10510b14k e unde se practicň ţngrň°area naturalň a solului decÔt ţn monoculturi, ţn rota§ia culturilor sau ţn sistemele de culturňmixte (Guenzi °i colaboratorii, 1967). Sursa majorň de substan§e alelochimice ţn sistemele agricole este exuda§ia rňdňcinilor, volatilizarea diferitelor pňr§i ale plantelor °i resturile ţn descompunere (Narwal, 1994). Patru tipuri de interac§iune sunt notate ţn agroecosisteme (Rice, 1984):

1)efectul buruienilor asupra culturilor

2)efectul culturilor asupra buruienilor

3)efectul reciproc a culturilor

4)efectul buruianň-buruianň.

ááááá

Interac§iuni áburuieni- plante de culturň - ╬n condi§ii naturale influen§a buruienilor este o problemň majorň reducÔnd culturile. Popen§ialul alelopatic al buruienilor exudare, volatilizare °i descompunerea rezidurilor sunt prezentate ţn (Tabelul 9-7). ╬n majoritatea situa§iilor efectele toxice ale substan§elor alelochimice sunt exercitate de o inhibi§ie directň a plantelor fixatoare de nitrogen sau un efect indirect asupra microorganismelor fixatoare de azot ca Rhizoloium °i Azotobacter (Alsaadawi °i Rice, 1982; Mallik °i Tesfai, 1988; Wardle °i colaboratorii, 1994; Weston °i Putnam, 1985). Substan§ele alelochimice inhibň absorb§ianutrien§ilor la cereale °i legume (Bansal °i Kalia, 1984; Bhowmik °i Dole, 1984; Buchholtz, 1971). Datoritň persisten§ei lor ţn sol rezidurile buruienilor oferň o sursň majorň de substan§e alelochimice pe lÔngň volatilizare °i exudarea radicularň. Toxicitatea buruienilor este mult mai pronun§atň ţn monoculturi decÔt ţn cazul rota§iei culturilor °i a culturilor mixte. Astfel, o selec§ie adecvatň a speciilor de culturň pentru diferite practici agricole ar trebui efectuatň ţn sensul minimalizňrii pierderilor din culturň. Pe lÔngň Setaria, Agropyron stimuleazň cre°terea °i produc§ia de porumb, Sorghum, soia, grÔu °i secarň (Bhowmik °i Dole, 1982; Chivinge, 1985; Hagiu, 1991).

Interac§iuni plantelor de culturň - buruieni - ╬n compara§ie cu buruienile numai cÔteva plante de culturň au fost evaluate pentru puterea lor de inhibi§ie asupra buruienilor ţn diferite sisteme de culturň. ╬n cele mai multe cazuri efectele alelopatice sunt exercitate fie de cňtre cre°terea plantelor de culturň, fie de cňtre rezidurile lor. Sursa majorň de alelochimicale este transpira§ia rňdňcinilor °i volatilizarea plantelor ţn cre°tere (Einhellig °i Souza, 1992). Poten§ialul alelopatic al unor plante de culturň asupra buruienilor este prezentat ţn (Tabelul 9-8). Plantele ţn cre°tere ca : orz (Putnam °i de Frank, 1983), Sorghum (Weston °i colaboratorii, 1989) °i soia (James °i colaboratorii 1988), inhibň buruienile prin exudatele fitotoxice (Einhellig °i Souza, 1992). Rezidurile de cÔnepň (Abdul Rahman °i Habib, 1989) °i de floarea soarelui (Leather, 1983a) sunt toxice pentru buruieni, inhibÔnd germina§ia semin§elor. Pentru cÔteva plante de culturň ca °i grÔul (Shilling °i colaboratorii, 1985); cerealele (Anaya °i colaboratorii, 1987) °i soia (Parkinson °i colaboratorii, 1987) °i cre°terea lor °i rezidurile au un poten§ial egel de a inhiba buruienile.

CÔteva plante de culturň cum ar fi grÔul, mazňrea (Purvis °i colaboratorii, 1985 a,b) °i floarea soarelui (Leather, 1983 a,b) mňresc germina§ia °i cre°terea buruienilor, sugerÔnd sensibilitň§i diferite ale buruienilor la substan§ele alelochimice. Astfel, tratamentul genetic care regleazň produc§ia de substan§e alelochimice pot fi exploatate pentru a ob§ine noi varietň§i de pesticide naturale.




áInterac§iuni ţntre plante de culturň - Interac§iunile alelopatice ţntre plantele de culturň sunt de o importan§ň considerabilň cÔnd sunt practicate ţnterculturile °i culturile de rota§ie. Efectele pot fi benefice sau distructive, depinzÔnd de cre°terea plantelor de culturň ţntr-un sistem agricol particular (Tabelul 9-9).

Monocultura. ╬n monoculturi a fost remarcatň autotoxicitatea cÔtorva plante datoratň acumulňrii de fitotoxine din rezidurile ţn descompunere. Efectele autotoxice au fost bine observate la orez (Chou °i colaboratorii, 1981), sfecla de zahňr (Wu °i colaboratorii, 1976), Sorghum (Burgos-Leon °i colaboratorii, 1980) °i cÔnepa (Miller °i colaboratorii).

Culturi rotative . Alelopatia a fost implicatň ţn declinul produc§iei cÔnd s-au cultivat plante dupň Sorghum cereale (Wosniak °i colaboratorii, 1981), fasole (Ventura °i colaboratorii, 1984) °i floarea-soarelui (Schon °i Einhellig, 1982). Efectul elelopatiei a fost observat asupra rňsadurilor de grÔu, orz, linte, mazňre, soia, rapi§ň °i mu°tar (Gupta °i colaboratorii, 1987; Narwall, 1994). La cele mai multe culturi ţn rota§ie a fost obsrrvat efectul stimulator °i inhibitor al culturii anterioare. Rota§iile de soia °i porum de exemplu a fost exploatat de fermieri pentru mult timp °i a fost observat efectul stimulator al substan§elor alelopatice ţntr-o astfel de rota§ie (Narwal, 1994). O cre°tere similarň a produc§iei de porum ţn rota§ie cu tutun a fost de asemenea observat (Rizvi °i Rizvi, 1987). ╬n contrast a fost observatň inhibi§ia cre°terii °i produc§iei de orez ţn rota§ie cu tutun (Rizvi °i Rizvi, 1987). O reducere similarň a produc§iei de Sorghum a fost observatň cÔnd s-a fňcut rota§ia cu floare-soarelui (Shon °i Einhellig 1982).

áInterculturile - Interac§iunile alelopatice joacň un rol important ţn determinarea cre°terii °i produc§iei plantelor componente ţn cazul interculturilor °i culturilor mixte. ╬n aceste practici agricole asocierea legumelor este adesea cunoscutň sň creascň produc§ia de cereale prin cre°terea nutrien§ilor disponibili (Lastuvka, 1970), prin schimbul de ioni (Rakhteenko °i colaboratorii, 1973) °i prin controlul par§ial al buruienilor datoritň substan§elor alelochimice (Jimenez-Osornio °i colaboratorii, 1983). Substan§ele alelochimice din exudatul rňdňcinii determinň cre°terea plantelor, mai mult plantele din sistemele agricole nu sunt ţn mod egal sensibil la acestea. De aceea, rota§ia culturilor idealň °i selec§ia potrivitň pentru culturile mixte vor evita efectele negative ale substan§elor alelochimice °i combina§iile potrivite pot fi recomandate pentru multe practici agricole.

áInterac§iuni ţntre buruieni - Efectul buruienilor asupra buruienilor nu a fost studiat exclusiv. Efectele inhibitoare a unor buruieni asupra altora este arňtat ţn Tabelul 9-10, este datorat competi§iei pentru apň °i nutrien§i.

Studiile au arňtat poten§ialul rol al alelopatiilor ţn agroecosisteme ţn mod particular ţn distribu§ia buruienilor ţn culturi. Substan§ele alelochimice ale plantelor de culturň pot fi exploatate pentru controlul cre°terii buruienilor, folosind reziduri fitotoxice prin cre°terea culturilor de rota§ie sau mixte, interculturilor sau prin controlul buruienilor parazite °i ţn sfÔr°it cel mai important prin respira§ia plantelor care are un efect negativ asupra buruienilor. Selec§ia potrivitň a plantelor din culturile de rota§ie °i a interculturilor poate evita efectele negative alwe plantelor °i poate reduce folosirea ierburilor. ╬n ecosistemele de pň°uni cÔteva ierburi ocupň o mare parte din areal °i au puterea sň competi§ioneze cu alte specii prin exercitatea efectului alelopatic (Wardle °i colaboratorii, 1994). Ahmed °i Wardle (1994) au deminstrat capacitatea lui Senecio de a inhiba germina§ia semin§elor °i cre°terea rňsadurilor de specii furajere prin eliberarea de substan§e alelochimice. Diferite specii de plante furajere ţn asocia§ie cu anumite buruiene au arňtat sensibilitň§i diferite la substan§ele alelochimice. ╬n general legumele furajere au o sensibilitate mai mare la ac§iunea substan§elor alelochimice decÔt celelalte plante furajere (Wardle °i colaboratorii, 1993). Astfel, este important din punct de vedere agronomic sň se studieze astfel de interac§iuni ţntre plantele furajere °i rňspunsurile lor la substan§ele alelochimice °i diferite specii de ierburi chiar °i alte plante furajere (Purvis, 1990).


loading...










Document Info


Accesari: 2436
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright ę Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )