Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Alelopatia ţn ecosistemele terestre

medicina


Alelopatia ţn ecosistemele terestre

6.1. Agroecosistemele




Dovezi majore privind interac§iunile alelopatice au fost gňsite ţn sistemel agricole (Narwal, 1994; Rice, 1984). Pe lÔngň competi§ie, o mare parte din reducerea produc§iei pentru multe culturi a fost datoratň alelopatiei. Interac§iunile alelopatice sunt mult mai pronun§at 10510b14k e unde se practicň ţngrň°area naturalň a solului decÔt ţn monoculturi, ţn rota§ia culturilor sau ţn sistemele de culturňmixte (Guenzi °i colaboratorii, 1967). Sursa majorň de substan§e alelochimice ţn sistemele agricole este exuda§ia rňdňcinilor, volatilizarea diferitelor pňr§i ale plantelor °i resturile ţn descompunere (Narwal, 1994). Patru tipuri de interac§iune sunt notate ţn agroecosisteme (Rice, 1984):

1)efectul buruienilor asupra culturilor

2)efectul culturilor asupra buruienilor

3)efectul reciproc a culturilor

4)efectul buruianň-buruianň.

ááááá

Interac§iuni áburuieni- plante de culturň - ╬n condi§ii naturale influen§a buruienilor este o problemň majorň reducÔnd culturile. Popen§ialul alelopatic al buruienilor exudare, volatilizare °i descompunerea rezidurilor sunt prezentate ţn (Tabelul 9-7). ╬n majoritatea situa§iilor efectele toxice ale substan§elor alelochimice sunt exercitate de o inhibi§ie directň a plantelor fixatoare de nitrogen sau un efect indirect asupra microorganismelor fixatoare de azot ca Rhizoloium °i Azotobacter (Alsaadawi °i Rice, 1982; Mallik °i Tesfai, 1988; Wardle °i colaboratorii, 1994; Weston °i Putnam, 1985). Substan§ele alelochimice inhibň absorb§ianutrien§ilor la cereale °i legume (Bansal °i Kalia, 1984; Bhowmik °i Dole, 1984; Buchholtz, 1971). Datoritň persisten§ei lor ţn sol rezidurile buruienilor oferň o sursň majorň de substan§e alelochimice pe lÔngň volatilizare °i exudarea radicularň. Toxicitatea buruienilor este mult mai pronun§atň ţn monoculturi decÔt ţn cazul rota§iei culturilor °i a culturilor mixte. Astfel, o selec§ie adecvatň a speciilor de culturň pentru diferite practici agricole ar trebui efectuatň ţn sensul minimalizňrii pierderilor din culturň. Pe lÔngň Setaria, Agropyron stimuleazň cre°terea °i produc§ia de porumb, Sorghum, soia, grÔu °i secarň (Bhowmik °i Dole, 1982; Chivinge, 1985; Hagiu, 1991).

Interac§iuni plantelor de culturň - buruieni - ╬n compara§ie cu buruienile numai cÔteva plante de culturň au fost evaluate pentru puterea lor de inhibi§ie asupra buruienilor ţn diferite sisteme de culturň. ╬n cele mai multe cazuri efectele alelopatice sunt exercitate fie de cňtre cre°terea plantelor de culturň, fie de cňtre rezidurile lor. Sursa majorň de alelochimicale este transpira§ia rňdňcinilor °i volatilizarea plantelor ţn cre°tere (Einhellig °i Souza, 1992). Poten§ialul alelopatic al unor plante de culturň asupra buruienilor este prezentat ţn (Tabelul 9-8). Plantele ţn cre°tere ca : orz (Putnam °i de Frank, 1983), Sorghum (Weston °i colaboratorii, 1989) °i soia (James °i colaboratorii 1988), inhibň buruienile prin exudatele fitotoxice (Einhellig °i Souza, 1992). Rezidurile de cÔnepň (Abdul Rahman °i Habib, 1989) °i de floarea soarelui (Leather, 1983a) sunt toxice pentru buruieni, inhibÔnd germina§ia semin§elor. Pentru cÔteva plante de culturň ca °i grÔul (Shilling °i colaboratorii, 1985); cerealele (Anaya °i colaboratorii, 1987) °i soia (Parkinson °i colaboratorii, 1987) °i cre°terea lor °i rezidurile au un poten§ial egel de a inhiba buruienile.

CÔteva plante de culturň cum ar fi grÔul, mazňrea (Purvis °i colaboratorii, 1985 a,b) °i floarea soarelui (Leather, 1983 a,b) mňresc germina§ia °i cre°terea buruienilor, sugerÔnd sensibilitň§i diferite ale buruienilor la substan§ele alelochimice. Astfel, tratamentul genetic care regleazň produc§ia de substan§e alelochimice pot fi exploatate pentru a ob§ine noi varietň§i de pesticide naturale.




áInterac§iuni ţntre plante de culturň - Interac§iunile alelopatice ţntre plantele de culturň sunt de o importan§ň considerabilň cÔnd sunt practicate ţnterculturile °i culturile de rota§ie. Efectele pot fi benefice sau distructive, depinzÔnd de cre°terea plantelor de culturň ţntr-un sistem agricol particular (Tabelul 9-9).

Monocultura. ╬n monoculturi a fost remarcatň autotoxicitatea cÔtorva plante datoratň acumulňrii de fitotoxine din rezidurile ţn descompunere. Efectele autotoxice au fost bine observate la orez (Chou °i colaboratorii, 1981), sfecla de zahňr (Wu °i colaboratorii, 1976), Sorghum (Burgos-Leon °i colaboratorii, 1980) °i cÔnepa (Miller °i colaboratorii).

Culturi rotative . Alelopatia a fost implicatň ţn declinul produc§iei cÔnd s-au cultivat plante dupň Sorghum cereale (Wosniak °i colaboratorii, 1981), fasole (Ventura °i colaboratorii, 1984) °i floarea-soarelui (Schon °i Einhellig, 1982). Efectul elelopatiei a fost observat asupra rňsadurilor de grÔu, orz, linte, mazňre, soia, rapi§ň °i mu°tar (Gupta °i colaboratorii, 1987; Narwall, 1994). La cele mai multe culturi ţn rota§ie a fost obsrrvat efectul stimulator °i inhibitor al culturii anterioare. Rota§iile de soia °i porum de exemplu a fost exploatat de fermieri pentru mult timp °i a fost observat efectul stimulator al substan§elor alelopatice ţntr-o astfel de rota§ie (Narwal, 1994). O cre°tere similarň a produc§iei de porum ţn rota§ie cu tutun a fost de asemenea observat (Rizvi °i Rizvi, 1987). ╬n contrast a fost observatň inhibi§ia cre°terii °i produc§iei de orez ţn rota§ie cu tutun (Rizvi °i Rizvi, 1987). O reducere similarň a produc§iei de Sorghum a fost observatň cÔnd s-a fňcut rota§ia cu floare-soarelui (Shon °i Einhellig 1982).

áInterculturile - Interac§iunile alelopatice joacň un rol important ţn determinarea cre°terii °i produc§iei plantelor componente ţn cazul interculturilor °i culturilor mixte. ╬n aceste practici agricole asocierea legumelor este adesea cunoscutň sň creascň produc§ia de cereale prin cre°terea nutrien§ilor disponibili (Lastuvka, 1970), prin schimbul de ioni (Rakhteenko °i colaboratorii, 1973) °i prin controlul par§ial al buruienilor datoritň substan§elor alelochimice (Jimenez-Osornio °i colaboratorii, 1983). Substan§ele alelochimice din exudatul rňdňcinii determinň cre°terea plantelor, mai mult plantele din sistemele agricole nu sunt ţn mod egal sensibil la acestea. De aceea, rota§ia culturilor idealň °i selec§ia potrivitň pentru culturile mixte vor evita efectele negative ale substan§elor alelochimice °i combina§iile potrivite pot fi recomandate pentru multe practici agricole.

áInterac§iuni ţntre buruieni - Efectul buruienilor asupra buruienilor nu a fost studiat exclusiv. Efectele inhibitoare a unor buruieni asupra altora este arňtat ţn Tabelul 9-10, este datorat competi§iei pentru apň °i nutrien§i.

Studiile au arňtat poten§ialul rol al alelopatiilor ţn agroecosisteme ţn mod particular ţn distribu§ia buruienilor ţn culturi. Substan§ele alelochimice ale plantelor de culturň pot fi exploatate pentru controlul cre°terii buruienilor, folosind reziduri fitotoxice prin cre°terea culturilor de rota§ie sau mixte, interculturilor sau prin controlul buruienilor parazite °i ţn sfÔr°it cel mai important prin respira§ia plantelor care are un efect negativ asupra buruienilor. Selec§ia potrivitň a plantelor din culturile de rota§ie °i a interculturilor poate evita efectele negative alwe plantelor °i poate reduce folosirea ierburilor. ╬n ecosistemele de pň°uni cÔteva ierburi ocupň o mare parte din areal °i au puterea sň competi§ioneze cu alte specii prin exercitatea efectului alelopatic (Wardle °i colaboratorii, 1994). Ahmed °i Wardle (1994) au deminstrat capacitatea lui Senecio de a inhiba germina§ia semin§elor °i cre°terea rňsadurilor de specii furajere prin eliberarea de substan§e alelochimice. Diferite specii de plante furajere ţn asocia§ie cu anumite buruiene au arňtat sensibilitň§i diferite la substan§ele alelochimice. ╬n general legumele furajere au o sensibilitate mai mare la ac§iunea substan§elor alelochimice decÔt celelalte plante furajere (Wardle °i colaboratorii, 1993). Astfel, este important din punct de vedere agronomic sň se studieze astfel de interac§iuni ţntre plantele furajere °i rňspunsurile lor la substan§ele alelochimice °i diferite specii de ierburi chiar °i alte plante furajere (Purvis, 1990).












Document Info


Accesari: 2547
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright ę Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )