Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Alladin

medicina












ALTE DOCUMENTE

PSIHOTERAPIA DINAMICA POST-FREUDIANĂ
RINENCEFALUL
Produse naturale si bolile tratabile
Gripa Aviara - Informatii si Recomandari - Gripa aviara: origine, riscuri, protectie...
VASCUL, BRADUL si TAMAIA
Astm
Virusi si Antivirusi
Glicemia - un echilibru delicat
DUODEN - boli la radiologie
Acordare primului ajutor in hemoragiile externe

Interventia propriu zisa, propusa de Alladin (1994) se extinde pe parcursul a 12 sedinte terapeutice, carora li se adauga una sau mai multe sedinte de urmarire (follow-up). Īn cele ce urmeaza prezentam pe scurt continutul acestor douasprezece sedinte.

sedinta 1: Evaluarea clinica




Sunt investigate īn cadrul acestei secvente aspecte care tin de patternurile    functionale si disfunctionale de gāndire, emotionale, comportamentale, sau fiziologice. Masuratorile psihometrice, respectiv cele care vizeaza susceptibilitatea hipnotica īsi gasesc locul de asemenea īn cadrul acestei sedinte. Atentia este īndreptata īn egala masura asupra aspectelor globale, precum si a celor specifice ale functionarii personalitatii, pentru a oferi ulterior, īn diferite momente ale tratamentului, respectiv dupa īncheierea acestuia, termene de comparatie. Pentru cazurile īn care clientul prezinta susceptibilitate hipnotica redusa, autorul recomanda substituirea interventiei hipnotice prin relaxare.

sedinta 2: Primul ajuto 535l1122f r pentru depresie

Ideea acordīrii unei asistente de tipul primului ajutor provine din recunoasterea faptului, ca eliberarea persoanelor coplesite de dispozitia depresiva, de deznadejde si de pesimism de povara apasatoare a acestor stari, chiar īn conditiile īn care efectul este doar de moment, poate sperante, facilitānd totodata dezvoltarea relatiei terapeutice si favorizānd formularea unor expectante pozitive fata de tratament. Aceasta interventie, care constituie de fapt o de extindere a interventiei elaborata initial de Overlade. Īn varianta propusa de Alladin, acordarea primului ajutor se realizeaza īn sapte trepte: (1) clientul este īncurajat sa-si exprime (ventileze) emotiile suparatoare; (2) se ofera o explicatie plauzibila si totodata acceptabila pentru dezvoltarea si mentinerea depresiei (autorul propune recursul la un model biologic - de exemplu ca reprezentānd un "reflex    de pliere" īn fata unor adversitati ale vietii - dar oricare alt model psihologic se poate dovedi la fel de eficient), cu scopul eliberarii clientului de sentimentele de culpa, rezultate din faptul ca ar fi deprimat ca rezultat al propriei sale slabiciuni sau ineptii; (3) clientul este ajutat sa modifice postura depresiva, rezultata din reactia de pliere; (4) clientul este īncurajat sa faca eforturi deliberate pentru a reusi sa zāmbeasca; (5) clientul este invitat sa-si imagineze o "mutra nostima"; (6) clientul este īncurajat sa deruleze īn imaginatie o "videocaseta mentala fericita"; si (7) clientul este conditionat pentru un cuvānt-stimul pozitiv, la auzul sau evocarea caruia sa-si poat[ genera o stare emotionala agreabila (sau macar tolerabila).

sedintele 3-4: Terapia cognitiva

Recursul la terapia cognitiva īsi fixeaza ca obiectiv identificare convingerilor disfunctionale, examinarea acestor si - daca acest lucru este posibil - chiar corectarea lor. La baza includerii acestei secvente se afla prezumtia, ca starile afective ar putea fi declansate si mentinute de cognitiile irationale ale persoanei si ca prin urmare combaterea acestora ar putea exercita efecte benefice asupra tulburarilor de dispozitie. Aceasta interventie valorifica īn primul rānd tehnicile elaborate si prezentate de Beck si colab. (2000), dar nu exclude nici utilizarea unor elemente descrise de alti exponenti ai terapiilor cognitiv-comportamentale..

sedinta 5: Introducerea hipnozei

Īn mod obisnuit hipnoza este introdusa īn cadrul acestei a cincea sedinte, prin recursul la aceasta interventie urmarindu-se urmatoarele obiective: inducerea relaxarii, reducerea distragerii atentiei, ameliorarea capacitatii de concentrare, facilitarea gāndirii divergente, amplificarea trairilor si facilitarea accesului la procesele psihologice inconstiente. Autorul recomanda pentru inducerea transei hipnotice si aprofundarea acesteia metoda numararii, propusa de Gibbons, dar este de la sine īnteles, ca oricare alta metoda suficient de simpla pentru a putea fi folosita sub o forma īnregistrata pe o caseta audio.. Dupa ce s-a atins un nivel satisfacator al prfunzimii transei, sunt formulate sugestii care vizeaza īntarirea eului. Dupa cum am mai aratat, aceasta prima sedinta hipnotica este īnregistrata, astfel īncāt clientul sa poata asigura cu ajutorul casetei continuitatea tratamentului si sa poata īnvata autohipnoza. Scopul ultim al acestui antrenament este familiarizarea clientului cu hipnoza, astfel īncāt sa ajunga la la o stapānire satisfacatoare a metodei, pentru a o putea utiliza eficient īn etapele ulterioare ale tratamentului.

sedintele 6-8: Restructurarea cognitiva īn hipnoza

Fiecare dintre cele trei sedinte de interventie prin hipnoza din cadrul acestui grupaj de trei īntrevederi īsi propune realizarea unor obiective partiale, subordonate scopului general al restructurarii cognitive.

Restructurarea cognitiva propriu zisa - este efectuata dupa ce s-a indus o transa hipnotica suficient de profunda clientului. Īn aceasta stare i se sugereaza acestuia sa-si imagineze o situatie care īn mod normal i-ar induce o dispozitie impregnata de tristete si sa se concentreze asupra cognitiilor disfunctionale, respectiv a reactiilor emotionale, fiziologice si comportamentale care sunt asociate acestor gānduri. Ceea ce se urmareste practic īn aceasta etapa este identificare structurilor de tip ABC descrise de Ellis. Conform teoriei expusa de Ellis si Dryden (1998), din confruntarea unor evenimente activatoare ("activating events" = A) cu convingerile relavante ale persoanei ("beliefs" = B) rezulta o serie de consecinte ("consequences" = C) de ordin emotional, fiziologic si comportamental. Īn cazul īn care un anumit eveniment este filtrat prin convingeri irationale īmbratisate de catre persoana (iB), consecintele rezultate vor fi si ele - īn mod firesc irationale (iC). Depresia este considerata de catre Ellis una dintre formele posibile care pot fi īmbracate de aceste convingeri irationale. Asa numita "terapie comportamentala rational emotionala", elaborata de catre Ellis, īsi propune sa trateze persoanele care se confrunta cu depresia tocmai prin identificarea si combaterea acestor convingeri irationale care se afla la baza tulburarilor dispozitiei.



Īn vederea identificarii convingerilor irationale implicate īn geneza depresiei acuzata de catre client, acesta este invitat sa evoce situatia generatoare de dispozitie proasta secventa cu secventa, asemeni cliseelor unui film si sa-si analizeze gāndurile, convingerile, imaginile si fanteziile legate de aceste secvente "īnghetate". Odata ce aceste cognitii eronate au fost descoperite, sarcina clientului este de a le īnlocui cu judecati sau imagini mai adecvate si de a urmari raspunsul rezultat. Precesul este continuat pāna cānd clientul poate restructura cu siguranta setul de cognitii eronate legat de un eveniment sau de o situatie particulara.

Largirea cāmpului constientei si amplificarea trairilor - este vizata practic de oricare forma a tratamentului hipnotic. Noutatea abordari propuse de Alladin consta īn faptul, ca autorul propune - pe baza observatiei lui Tost si Baisden - conceptualizarea experientelor umane nu doar pe axa constient-inconstient, ci luānd īn consideratie si axa temporara, īntr-un cadru prezentat īn figura . Prin urmare, reactiile emotionale si comportamentale pot constitui raspunsuri nu doar la situatii si evenimente actuale, a caror interpretare este constientizata sau nu, ci si la īntāmplari din trecut sau care sunt anticipate. Practic acest lucru īnseamna, ca oricare secventa ABC poate fi plasata undeva īn cadrul cāmpurilor delimitate de sistemul de axe prezentat īn figura . Deci o reactie cu tenta depresiva poate avea la origine confruntarea cu un eveniment din trecut sau din viitor, impactul cognitiv, afectiv, comportamental, respectiv fiziologic al acestuia putānd fi constientizat īntru-totul sau doar partial. Una dintre consecintele acestei amplasari a raspunsului persoanei pe axa care reprezinta gradul constientizarii consta īn recunoasterea faptului, ca unele procese cognitive disfunctionale care contribuie la geneza si la mentinerea depresiei se situeaza sub pragul constientei si din aceasta cauza clientul prezinta dificultati īn a le identifica. Aceasta pozitie exprimata de Alladin este īn acord deplin cu cea īmratisata si de catre reprezentanti contemporani ai terapiilor cognitive si cognitiv-comportamentale, care recunosc implicarea proceselor cognitive implicite - si chiar aportul superior al acestora - īn geneza problemelor emotionale (Leahy, 1997; Dowd, 1997).

Īn acest context, hipnoza reprezinta un vehicul adecvat pentru abordarea cognitiilor care īn mod obisnuit nu depasesc pragul constientei, indiferent de locaizarea temporara a evenimentelor de care se leaga.

.Construirea circuitelor antidepresive - este un demers menit sa contracareze efectul produs de dezvoltarea circuitelor depresive. Acestea din urma sunt elaborate ca o consecinta a focusarii negative si ideea care sta la baza acestui exercitiu este ca putem sa ne folosim de acest mecanism, invitānd clientul sa se concentreze asupra unor imagini pozitive, a caror capacitate de a induce stari emotiopnale pozitive a fost amplu documentata īn litaratura de specialitate. Īn vederea realizarii acestui obiectiv, este de maxima importanta identificarea unor imagini sau scene pe care clientul le poate aprecia ca fiind īn egala masura pozitive si realiste. Sugerarea unor reverii pe care clientul le-ar putea aprecia ca facānd parte din domeniul irealizabilului sau al visului rupt de realitate, n-ar avea decāt darul de a accentua īn si mai mare masura trairile negative ale persoanei, amplificānd sentimentul desnadejdei. Ideal este, ca imaginile utilizate sa fie cele descoperite chiar de catre client. Evocarea sau reprezentarea mentala a acestor imagini, īnsotita de trairea cāt mai deplina a emotiilor ce i se asociaza, este completata de sugestii posthipnotice care se refera la "focusarea pozitiva" sau, ori de cīte ori acest lucru este posibil, la derularea acelei "videocasete mentale fericite", de care am pomenit deja cu ocazia prezentarii "primului ajutor pentru depresie".

sedinta 9: Comutarea atentiei si inducerea dispozitiei emotionale pozitive

Sensul acestei interventii este dat de predispozitia persoanelor depresive de a rumega - nu rareori chiar cu o tenta obsesiva - gāndurile negative sau imaginile ce reprezinta scene de a dreptul catastrofale pentru "beneficiar". Aceste imersiuni nesfārsite īn negativ joaca un rol de importanta majora īn ancorarea īn "sentimentele albastre", reprezentānd unul dintre impedimentele cele mai greu de depasit īn tratamentul persoanelor cu depresie. Recunoasterea acestui lucru justifica pe deplin eforturile mobilizate īn vederea sistarii framāntarilor cu continut negativ.




Īn vederea īntreruperii ciclului ruminativ negativ, clientul este antrenat sa-si poata comuta atentia dinspre cognitiile negative, īn directia unor trairi pozitive. Prima sarcina a clientului angrenat īn realizarea acestui obiectiv, consta īn īntocmirea unei liste ce cuprinde un numar de 10-15 evenimente placute din propria viata si sa practice focalizarea atentiei aproximativ cāte 30 de secunde asupra fiecareia dintre aceste īntāmplari. Īn continuare, clientul este īncurajat (1) sa practice evocarea evenimentelor de pe lista - īn conditiile specificate anterior - de 4-5 ori īn fiecare zi si (2) sa comute de pe gāndurile negative sau neplacute, ori de cāte ori se trezeste ca atentia īi este monopolizata de acestea, pe unul dintre itemii pozitivi aflati pe lista pe care a īntocmit-o. Atunci cānd īi sugeram clientului acest lucru, accentuam faptul, ca prin comutarea atentiei, cognitiile negative sunt īnlaturate din sfera preocuparilor sale si īnlocuite cu cele legate de evenimentele a caror evocare este īn masura sa genereze trairi mult mai placute. Acesta tehnica a comutarii este īnrudita cu cea utilizata īn NLP, constituindu-se īntr-o alta modalitate de dezactivare a "circuitelor depresive" si de īntarire a celor "fericite". Avem de a face īn fapt, cu o interventie care vizeaza practic anularea efectelor autohipnozei negative (depresogene), prin recursul la autohipnoza pozitiva.

sedinta 10: Antrenamentul activ-interactiv

Aceasta secventa a terapiei este orientata īnspre dislocarea "deprinderilor disociative", respectiv īnlocuirea acestora cu atitudini de "asociere" cu mediul relevant pentru persoana. Alladin defineste prin "disociere pasiva" acea raportare tipica a persoanelor afectate de depresie - asemanatoare de altfel cu cea īntālnita si la nevrotici - prin care acestea īsi reduc la minimumul necesar interactiunile cu mediul exterior, dar si cu cel interior. Consecinta disocierii pasive o reprezinta tendinta unei ancorari stabile īn "realitatea inerioara", reprezentata de schemele negative si de sentimentele sincretice asociate. Tocmai datorita disocierii poate ramāne persoana depresiva impenetrabila fata de acele informatii - fie ele din exterior sau din interior - care i-ar putea invalida prezumtiile disfunctionale. Obiectivul terapeutic consta īn substituirea acestei atitudini cu una care poate fi caracterizata ca "interactiune activa" cu informatiile relevante din mediul intern si extern, ceea ce implica receptivitate optima fata de stimuli si capacitatea de a fi racordat la "realitatea conceptuala", adica aceea, care prinde contur nu din schemele distorsionate ci pe baza datelor furnizate neīntrerupt de interactiunea cu mediile interior si exterior. Disocierea pasiva inhiba procesele care ar permite o confruntare cu proba realitatii ("reality testing"), īn timp ce interactiunea activa favorizeaza corectarea neīntrerupta a imaginii pe care o formam despre lume si noi īnsine.

Masurile care vizeaza prevenirea sau diminuarea disocierii pasive include urmatoarele: (1) constientizarea functionarii acestui mecanism; (2) mobilizarea activa īn vederea inhibarii fenomenului, prin comutarea atentiei alocata cognitiilor negative (asa numitelor "ancore negative"); si (3) īndreptarea activa a atentiei asupra elementelor relevante ale realitatii conceptuale. Demersurile pot fi definite si ca un proces de angajare activa a emisferului stāng, impunānd persoanei sa gāndeasca analitic, logic, realist si sintactic.

sedinta 11: Antrenamentul abilitatilor sociale

Implicarea unui deficit al abilitatilor sociale īn dezvoltarea si mentinerea depresiei a fost sustinuta īn primul rānd de Lewinsohn si colaboratorii sai, īnca de la īnceputul anilor 1970. Mai recent, Joiner (1997) si-a propus verificarea ipotezei conform careia timiditatea ar constitui un factor generator de vulnerabilitate fata de depresie īn absenta suportului social. Īn conformitate cu aceeasi ipoteza, singuratatea ar media relatia dintre timiditate si accentuarea depresiei. Studiul efectuat de Joiner confirma aceasta ipoteza. S-a demonstrat, totodata, ca efectul este specific simptomelor depresive, deci nu se face simtit īn cazul afectelor negative īn general. Actualitatea tezei ce afirma contributia deficitului interpersonal la geneza depresiei este ilustrata si de relativ recenta lucrare a lui Dill si Anderson (1999). Autorii citati prezinta depresia ca fiind un important mediator interpersonal īntre factorii cauzali si depresie. Multi dintre factorii de risc interpersonali, ca de exemplu reducerea la tacere, subordonarea involuntara, timiditatea, precum si absenta schemei de relatie, ar putea contribui la dezvoltarea singuratatii, care la rāndul ei ar atrage dupa sine cresterea vulnerabilitatii fata de depresie. Astfel, singuratatea ar functiona ca mediator īntre toti acesti factori de risc si simptomele depresive. Chiar daca ipoteza emisa initial de catre Lewinsohn si colaboratorii a stārnit multe controverse - de exmplu este dificil sa se demonstreze ca deficitul abilitatilor sociale cauzeaza īntr-adevar depresia si nu este doar un grup de simptome asociat acesteia - corelatia puternic semnificativa dintre cele doua variabile este atestata de un numar impresionant de cercetari empirice. Williams (1992, p. 19) sumarizeaza rezultatele mai multor studii efectuate īn acest domeniu, concluzionānd urmatoarele:



-persoanele depresive alieneaza interlocutorii cu care interactioneaza;

-respingerea generata este mai puternica īn cazul interactiunii cu persoane de sex

opus;   

-cel putin o parte a acestui efect ar putea fi mediata prin emotiile negative induse īn interlocutor;

-aparent, elementele generatoare de tulburari emotionale si alienare la interlocutor ar fi mentionarea unor probleme personale īn contextul blamarii propriei persoane si a deznadejdei.

Prin prisma constatarilor de mai sus, credem ca eforturile depuse īn vederea ameliorarii abilitatilor de relationare ale persoanelor afectate de depresie sunt pe deplin justificate, cel putin īn cazul acelor clienti, care īn mod evident se confrunta cu dificultati de integrare īn relatiile interpersonale sau care sunt lipsiti de suportul social atāt de necesar mai ales īn acele perioade ale existentei umane, care favorizeaza dezvoltarea starilor de criza si a depresiei. Atragem īnsa atentia asupra faptului - sesizat de altfel īntr-o paranteza chiar de catre Alladin - ca este foarte probabil ca o singura sedinta dedicata dezvoltarii acestor abilitati s-ar putea dovedi insuficienta, īn aceste cazuri impunāndu-se alocarea unui timp mai consistent pentru realizarea acestui obiectiv terapeutic sau chiar includerea clientului īntr-un program structurat de antrenament al abilitatilor sociale si/sau de comunicare. O alta solutie - propusa de autor - ar consta īn recomandarea unor surse bibliografice, pe baza carora clientul sa-si poata dezvolta de unul singur deprinderile sociale. Īn ceea ce ne priveste, suntem relativ sceptici īn ceea ce priveste sortii de izbānda ai unui astfel de demers īn cazul persoanelor afectate de depresie, justificate doar de īncadrarea cu orice pret īn limita celor 12 sedinte prestabilite, chiar cu pretul nerezolvarii uneia dintre cele mai importante probleme ale clientului. Credem mai degraba, ca unica solutie cu adevarat viabila - si deci terapeutica - consta īn aceste cazuri īn alocarea unui numar suplimentar de sedinte, pāna la atingerea unui nivel satisfacator al abilitatilor īn cauza.

sedinta 12: Vizualizarea scopului ideal si antrenamentul pentru

Constituie īn mod efectiv ultima secventa a a programului hipnoterapeutic propus de Alladin, care urmareste īn egala masura ameliorarea stimei de sine a clientului, īntarirea achizitiilor terapeutice si motivarea clientului pentru transferul acestor achizitii īn viata sa de zi cu zi. Īn acest scop, clientul este invitat sa-si imagineze obiective atragatoare dar īn acelasi timp realiste, sa se reprezinte recurgānd la strategii adecvate si angrenāndu-se īn actiuni concrete pentru realizarea acestora. Aceasta proiectie īn viitor cu repetitie se realizeaza cu maximum de eficienta īn cadrul unei transe usoare.

sedintele de urmarire

Sunt menite sa asiste clientul atāt īn eforturile depuse pentru rezolvarea problemelor īntr-un context extraterapeutic, cāt si īn cele necesare pentru desprinderea treptata de mediul protector oferit de relatia terapeutica. Obiectul acestor sedinte, dintre care cea dintāi este fixata de regula la o luna (sau la trei luni) dupa ultima sedinta terapeutica, īl constituie discutarea progreselor īnregistrate de client, īntarirea acestora, analizarea dificultatilor īntāmpinate si examinarea posibilelor solutii pentru surmontarea acestora, respectiv - poate cel mai important dintre obiectivele propuse - īntarirea sentimentului de competenta al persoanei.

Autorul subliniaza faptul, ca desi programul este proiectat pentru 12 sedinte, īn cazurile īn care clientul īsi exprima preferinta - sau nevoia - de a beneficia de un numar fie mai mic, fie mai mare de īntālniri, este recomandabil ca terapeutul sa tina seama de aceste doleante si sa-si modifice planul terapeutic pentru a se putea conforma.




loading...











Document Info


Accesari: 1726
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )