Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

BOLILE ENDOCRINE - Bolile glandei tiroide










ALTE DOCUMENTE

BULETIN DE ANLIZE MEDICALE
Personalul Clinicii Juridice
14 idei pentru un orgasm reusit
Absorbtie,distributie si excretie
Stomacul
CATEGORIILE PROFESIONALE CARE PRACTICA PSIHOTERAPIA
Regimul vegetarian
AFECŢIUNILE GLANDELOR SUPRARENALE
TRATAMENTUL FIZICAL KINETIC ĪN COTUL POSTTRAUMATIC
VOLBURA. Convolvulus arvensis. Fam. Convolvulaceae.


7. BOLILE ENDOCRINE

Ultima linie de aparare a organismului este reprezentata de glandele endocrine. Aici vom face cāteva precizari, mai ales asupra glandelor la care ne-am referit deja sau o vom face ulterior.

Astfel glandele suprarenale, plasate īn i 23523n135x mediata vecinatate a rinichilor, pentru a sustine activitatea de purificare a acestora, sunt cele mai responsabile de oxidarile din toate celulele si controleaza printre altele: tonusul muscular, cantitatea de globule din sānge, capacitatea de coagulare a sāngelui m colaborare cu glandele paratiroide, nivelul de sedimentare a globulelor rosu, gradul de imunizare a corpului etc.

Glanda hipofiza, plasata īn cutia craniana, la baza creierului (īn "saua tur­ceasca") influenteaza, prin hormonul ei, si talia si volumul corpului, gradul de inteligenta, functiile sexuale.                                                        

Glanda hipofiza īsi manifesta influentele si īn: reproducerea celulara, reactiile de oxidare din tesuturi, refacerea tesuturilor, asimilarea zaharului, controlul ritmului cardiac, activitatea cerebrala si senzuala, evolutia normala a celulelor. Glandele endocrine sunt formatiuni anatomice care īsi varsa produsii de secretie (hormonii) direct īn sānge, stimulānd sau inhibānd activitatea organelor respective, a tesuturilor asupra carora actioneaza si reprezentānd ultima "arma de aparare a corpului īmpotriva agresorilor interni sau externi. Secretia fiecarei glande este proportionala cu volumul de sānge care o alimenteaza.

Aparatul glandular aferent corpului uman este extrem de complex, preocu­parile noastre vizānd doar cāteva dintre afectiunile unor componente, afectiuni care s-au dovedit tratabile si prin reflexoterapie.

Precizam ca nu se cunosc īnca toate functiile glandelor din organismul uman. Urmatoarele afectiuni ale glandei tiroide constituie exemple concrete īn care aplicarea reflexoterapiei a indus efecte benefice.

7.1. Bolile glandei tiroide

7.1.1. Hipertiroidism                                 

Este o hiperfunctie a glandei tiroide, constānd īn cresterea, peste limitele normale, a hormonilor tiroidieni īn plasma.

Simptome clinice semnificative:

.   tulburari psihice - labilitate afectiva, accentuate procese de excitatie psihica;

.   tulburari neuropsihice - tremuraturi hipertiroidiene, accentuate la emotii si oboseala, mai frecvente la extremitati;

.   tulburari de somn - somn nelinistit, insomnii, cosmaruri;

.   tulburari cardiovasculare - tahicardie, manifestata prin puls cu frecvente de 100-140 batai/minut. Pot aparea extrasistole sau fibrilatii atriale (confundate uneori cu afectiuni cardiace);

.   tulburari digestive - tranzit intestinal accelerat (3-15 scaune/zi);

.   tulburari vegetative - pielea calda, de culoare roz, fiind tot timpul transpirata. Unghii friabile, chelire precoce.

.   tulburari ale celorlalte glande endocrine :

   - insuficienta gonadica (la femei hipotrofie mamara, la barbati hipotrofie testiculara cu impotenta);

   - insuficienta paratiroidiana (avānd influenta asupra calciului īn organism).

Se vor elimina din consum alcoolul, cafeaua, condimentele, bolnavii consu­mānd alimente bogate īn vitaminele A, B, C, precum si un regim hipercaloric bazat pe glucide si proteine.

Tratamentul prin masaj reflexoterapeutic va viza redresarea circulatiei tiroidiene, conducānd atāt la normalizarea cantitativa si calitativa hormonala cāt si la normalizarea structurilor tiroidiene.

7.1.2. Hipotiroidism

Este o afectiune provocata de insuficienta secretiei tiroidiene. Mixedemul este unul din cele mai caracteristice simptome ale insuficientei tiroidiene.

Cauze determinante:

-   infectii acute (gripa, scarlatina, rujeola, reumatismul poliarticular acut etc.);

-   infectii cronice (tuberculoza, sifilisul).

Semne clinice:  fata rotunda, ca o luna plina, cu pleoapele umflate, ochii mici īnfundati īn orbite, nasul latit, buzele īngrosate. Pielea este aspra, īngro­sata, uscata, rece si cianotica la extremitati. Unghiile sunt sfarāmicioase, par rar, chelie frecventa. Bolnavii prezinta stari depresive, au atentia scazuta si memoria slaba. Influentānd si alte glande cu secretie interna, īn astfel de cazuri se poate constata si insuficienta gonadica, cu infantilism genital si sterilitate la barbati, amenoree, menoree si metroragii la femei. Hipotiroidienii au rezistenta scazuta la infectii si la factorii nefavorabili din mediu (frig, umezeala, poluare). Ca si īn hipertiroidism,

7.2. Bolile glandelor paratiroide

7.2.1. Hipoparatiroidism (lipsa de calciu)

Insuficienta parathomonului influenteaza īndeosebi metabolismul fosfo-calcic, determinānd cresterea fosforului seric si scaderea calciului din serul sangvin. Principala consecinta a hipocalcemiei este tetania sau "spasmofilia". Tetania se īntālneste frecvent la persoanele tinere de sex feminin.

Cauze determinante : traumatisme chirurgicale īn zona glandelor paratiroide, iradieri, hemoragii sau infectii localizate la nivelul glandelor paratiroide.

    Cauze favorizante: vārsta (tānara), sexul (feminin), sarcina, nasterea, alaptarea, frigul, oboseala, emotiile, consumul excesiv de cafea.

    Semne clinice:

.   contractii tonice ale musculaturii somatice (mai rar viscerale), denumite si contractii tetanice sau spasme musculare. Cel mai frecvent contractiile apar la membrele superioare, generānd "māna de mamos", iar contractiile buzelor determina transformarea gurii īn "bot de stiuca" ;

.   bolnavii cu lipsa de calciu sunt usor iritabili;

.   parul este friabil si īsi pierde luciul;

.   unghiile sunt subtiri, se īndoaie si se rup cu usurinta.

Examenele de laborator ne indica o calcemie de 7-8 mg% fata de 10% cāt este normal.

7.3. Bolile glandelor genitale feminine

7.3.1. Hiperfoliculinemia

Este o afectiune glandulara īn care secretia de foliculina este mult crescuta peste normal. Foliculina este unul din hormonii glandelor genitale feminine si are influenta īn dezvoltarea organelor genitale, a glandelor mamare si a comporta­mentului feminin.

7.4.  Bolile glandelor suprarenale

7.4.1. Insuficienta corticosuprarenala

Pentru a mentine un organism sanatos si rezistent la boli, trebuie ca glandele suprarenale sa fie īntr-o stare cel putin buna de functionare, caci potentialul de vitalitate si rezistenta al organismului īmpotriva īmbolnavirilor este dat, pe lānga sistemul limfatic, si de glandele suprarenale cu rol central īn procesele de oxidare din organism. Astfel, tulburarile renale, diareile, obezitatea si chiar cancerul sunt, nu rareori, consecinte imediate ale activitatii anormale a supra­renalelor. Stimulāndu-le prin reflexoterapie, acceleram detoxifierea sāngelui prin intermediul rinichilor.

Portiunea corticala a glandelor suprarenale secreta trei grupe de hormoni:

-   mineralocorticoizii (cu rol īn metabolismul apei si electrolitilor);

-   glucocorticoizii (cu rol īn metabolismul glucozei si cu efect antiinflamator, antisclerogen si anticicatrizant);

-    sexoizii (cu rol īn procesul de sexualizare si secundar īn metabolismul protidic).

7.7. Hipoovaria puberala (eunucoidism feminin)

Este un sindrom de insuficienta ovariana ce apare la pubertate.

Cauze: leziuni tumorale sau inflamatorii ale ovarelor, traume psihice sau leziuni ovariene de natura genetica.

Semne clinice: tulburari de maturizare sexuala si de crestere. Organele genitale externe si interne nu se dezvolta, vulva si vaginul ramān cu aspect infantil, uterul este atrofie. Menstruatia lipseste sau este rara si īn cantitate foarte mica. Sānii nu sunt dezvoltati, parul pubian este rar, libidoul scazut, frigiditatea si sterilitatea constante. Tendinta de obezitate concentrata īn partea

inferioara a corpului.

7.8. Sterilitatea endocrina feminina

Cuplurile care īntr-o perioada de 2-3 ani de convietuire nu au copii, fara a folosi procedee anticonceptionale, sunt apreciate ca sterile, īn aceste cazuri este necesar un consult medical de specialitate al ambilor parteneri. Sterilitatea endocrina la femei se poate instala datorita afectiunilor ovariene si/sau ale unor glande cu secretie interna (tiroida, pancreas endocrin, suprarenala). Ovulele distrofice duc la sterilitate si sunt mai frecvente īn avitaminoze (A, C, E) si la femeile toxicomane (morfinomane, alcoolice). Tulburarile hipofizare pot genera sterilitate ovariana. Alte cauze extraovariene: diabetul, hipotiroidismul etc. Existenta menstruatiei normale nu implica neaparat fecunditate.


Document Info


Accesari: 24372
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )