Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































EFICACITATEA TRATAMENTULUI IMUNOSTIMULANT ASUPRA PACIENTILOR CU BRONHOPNEUMOPATIE CRONICA OBSTRUCTIVA

medicina


EFICACITATEA TRATAMENTULUI IMUNOSTIMULANT ASUPRA PACIENTILOR CU BRONHOPNEUMOPATIE CRONICA OBSTRUCTIVA

Rezumat



Studiul actual exploreaza contextul aplicarii unor noi terapii medicamentoase in BPOC asociate tratamentului standard, in cazul de fata tratamentul imunostimulant, folosind ca imunomodulator preparatul lizat bacterian liofilizat comercializat sub numele de Broncho-Vaxom. Au fost luati in studiu 100 de pacienti diagnosticati cu BPOC in diverse stadii care au fost impartiti in doua loturi. Lotul martor, care a urmat tratament standard si lotul de studiu care au avut asociat tratament imunostimulant.Rezultatele indica o scadere importanta a numarului de exacerbari la lotul de studiu cu o diminuare importanta a costurilor.Au fost influientate pozitiv unele simptome,tusea si expectoratia in timp ce dispneea a ramas neschimbata.Explorarile functionale au aratat o crestere usoara a VEMS-ului la lotul de studiu si o scadere importanta la lotul martor.

Introducere

Bronhopneumopatia cronica 929b18j obstructiva este caracterizata printr-o limitare a fluxului aerian progresiva si ireversibila. Limitarea fluxului aerian se asociaza cu un raspuns inflamator anormal al plamanilor la diverse noxe care in final va determina obstructia si fibroza cailor aeriene mici cu distructia arhitecturii normale a plamanilor.

Obiectiv

In lucrarea de fata sunt cercetate efectele tratamentului imunostimulant asupra unui lot de pacienti diagnosticati cu BPOC. S-au urmarit efectele tratamentului  cu un preparat lizat bacterian liofilizat comecializat sub denumirea de Broncho-Vaxom asociat tratamentului standard asupra evolutiei simptomelor cardinale ale bolii, a parametrilor respiratori ventilatori,  influienta asupra numarului de exacerbari  si aprecieri asupra amelorarii calitatii vietii.

Material si metoda

S-au luat in Studiu 100 de pacienti diagnosticati conform standardelor si clasificarilor actuale intrnationale cu BPOC in Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea. Fisa de studiu dupa care am initiat urmarirea pacientilor cuprinde date de identificare, antecedente personale, expunere la factori de risc, simptome, examen clinic, explorari functionale ventilatorii, probe biologice inflamatorii, test de calitate a vietii. Criteriile de includere in studiu au fost: varsta sub 75 ani, simptomatologie de peste 3 ani, VEMS sub 60/ , test bronhodilatator negativ. Criterii de excludere au fost: pacienti cu bronsiectazii, TBCpulmonara activa, cancer bronho-pulmonar, insuficiente renala cronica cu creatinina serica peste 3mg/, infarct miocardic acut sau angina pectorala recente, HTA necontrolata, ICC NYHA III. Pacienti au fost repartizati in doua loturi a cate 50 la care a fost urmarita evolutia bolii timp de 12 luni.Lotul martor a cuprins 50 de pacienti diagnosticati cu BPOC de stadiu, II, III, IV si carea u urmat tratament conventional , in timp ce lotul de studiu a cuprins pacienti cu acelasi diagnostic care in plus au primit tratament imunomodulator cu Broncho-Vaxom.

Am folosit metode de evaluare clinica (tuse, expectoratie, dispnee), biologica (VSH, fibrinogen), a parametrilor ventilatori (VEMS, CVF, IPB,MEF50)

Rezultate

- Distributia pe sexe arata o predominenta neta a barbatilor īn raport cu femeile,  raportul barbati/femei fiind de 2, 1:1 īn cazul lotului de studiu si de 2, 5: īn cazul lotului martor. Nu exista diferente semnificative īntre cele doua loturi din punct de vedere al distributiei īn functie de sex .

- Īn ambele loturi frecventa maxima se īnregistreaza īn grupa de vārsta 51-70 ani (76, 0%). Pacientii sub 50 ani reprezinta 18, 0% in lotul de studiu  respectiv 16, 0% in lotul martor,  iar cei peste 70 ani sub 10% (6, 0% īn lotul de studiu si 8, 0% īn lotul martor). Varsta medie a fost de 60 ani in ambele loturi.

-In functie de mediu de provenienta, la ambele loturi raportul  rural/urban a fost de 2:1.

·        - Fumatul

Tabel I. Distributia cazurilor īn functie de fumat

Lot studiu

Lot martor

Nr.

%

Nr.

%

Fumator

20

40, 0

19

38, 0

Exfumator

20

40, 0

17

34, 0

3

            Prevalenta fumatului īn cadrul celor doua loturi a fost īn jur de 40% (40, 0% la lotul de studiu si 38, 0%) la lotul martor,  date concordante cu prevalenta fumatului īn populatia generala. De remarcat  prevalenta aproape egala cu a fumatului,  a exfumatorilor (40, 0% la lotul de studiu si 34, 0% la lotul martor).

·        - Stadiul BPOC

            Din punct de vedere al stadiului BPOC,  remarcam ca īn ambele loturi au predominat stadiile III si IV (78, 0%,  respectiv 76, 0%).

- Din punct de vedere al stadiului BPOC,  remarcam ca īn ambele loturi au predominat stadiile III si IV (78, 0%,  respectiv 76, 0%).

            Īn urma tratamentului,  īn lotul de studiu acest procent a ramas acelasi,  chiar daca un pacient a intrat din stadiul IV īn stadiul III. Īn lotul martor,  doi pacienti (4, 0%) au trecut din stadiul II īn III,  iar un pacient din stadiul III īn stadiul IV.

- Evolutia simptomatologiei

Initial,  toti pacientii lotului de studiu au prezentat tuse (intermitenta 16, 0% si zilnica 84, 0%). Īn urma tratamentului,  la 12 pacienti (24, 0%) tusea a disparut (8 din cei cu tuse intermitenta si 4 din cei cu tuse zilnica),  iar la 12 pacienti aceasta s-a transformat din tuse zilnica īn intermitenta.

si la lotul martor,  initial toti pacientii au prezentat tuse (88, 0% zilnica si 12, 0% intermitenta). Īn urma tratamentului,  din cei 6 pacienti cu tuse intermitenta,  la 3 aceasta a disparut (6, 0%),  iar din 44 pacienti cu tuse zilnica,  la 4 pacienti (8, 0%)   tusea s-a ameliorat,  trecānd īn tuse intermitenta.



            Comparānd cele doua loturi din punct de vedere al tusei,  se remarca o evolutie semnificativ mai buna la lotul de studiu (vindecare 24, 0% versus 6, 0% si ameliorare 24, 0% versus 8, 0%) (p<0, 02).

            Productia de sputa a disparut la 30 pacienti (60, 0%) dintre pacientii lotului de studiu si la 8 pacienti (16, 0%) la lotul martor,  ceea ce īnseamna un efect al tratamentului de 3, 8 ori mai bun la lotul de studiu comparativ cu lotul martor (p<0, 001).

            Cianoza s-a agravat la 2 pacienti (4, 0%) atāt īn lotul de studiu,  cāt si īn lotul martor (p>0, 05),  iar edemele,  prezente la un numar redus de pacienti (12, 0% la lotul de studiu si 16, 0% la lotul martor),  au disparut la 2 pacienti (4, 0%) si la un pacient din lotul martor (2, 0%).

- Evolutia parametrilor explorarilor functionale

Volumul expirator maxim pe secunda (VEMS) a fost sub limita de normalitate (>80%),  si initial si la a doua evaluare,  la ambele loturi,  īncadrāndu-se ca medie īn stadiu III.

Remarcam cresterea VEMS la lotul de studiu (ES=0, 32 - efect bun) si scaderea la lotul martor (ES=-0, 87 - efect puternic,  īn sens negativ).

Capacitatea vitala fortata (CVF) s-a īncadrat de asemenea sub limita de normalitate la ambele loturi (>80%),  la ambele evaluari. Totusi,  remarca efectul pozitiv foarte bun asupra lotului de studiu (ES=0, 93) si efectul negativ foarte puternic asupra lotului martor (ES=-1, 15).

Īn urma tratamentului,  indicele de permeabilitate bronsica (IPB) scade nesemnificativ la lotul de studiu (ES=-0, 19) si creste nesemnificativ la lotul martor (ES=0, 18),  ramānānd īn ambele cazuri sub limita valorilor normale (>80%).

Parametrul ventilator pentru caile bronsice distale (MEF50) īnregistreaza o evolutie negativa,  la ambele loturi,  īn urma tratamentului. Din punct de vedere al efectului,  scaderea este puternica (ES=-1, 05 la lotul de studiu si ES=-1, 00 la lotul martor). Remarcam valorile MEF50 extrem de scazute fata de cele normale (īntre 16, 4-19, 2% īn loturile studiate fata >80% valori normale).

- VSH se reduce semnificativ la ambele loturi,  efectul tratamentului fiind extrem de puternic īn reducerea valorilor initiale ale acestui parametru,  la ambele loturi.

- Fibrinogenul īnregistreaza o scadere semnificativa īn cazul pacientilor lotului de studiu si o crestere nesemnificativa īn cazul lotului martor. Remarcam ramānerea valorilor fibrinogenului la lotul martor peste limita de normalitate,  īn timp ce la lotul de studiu fibrinogenul revine la normal.

- Se remarca īnjumatatirea perioadei medii de spitalizare la pacientii lotului de studiu (de la 42, 1 la 19, 4),  īn timp ce la lotul martor,  perioada de spitalizare a ramas aceeasi.

            Evaluarea numarului de exacerbari este foarte importanta si din punct de vedere economic,  fiecare exacerbare īnsemnānd o internare īn spital,  incluzānd tratament de urgenta.

·        Scorul de calitate a vietii

Tabel I. Evolutia scorului de calitate a vietii

Lot studiu

Lot martor

Evaluare I

Evaluare II

ES

Evaluare I

Evaluare II

ES

Mp±DS

Mp±DS

Mp±DS

Mp±DS

Simptome

81, 3±9, 3

49, 5±5, 7

-3, 42

77, 4±8, 8

78, 4±9, 0

0, 11

Activitate

69, 2±7, 9

44, 7±5, 1

-3, 10

56, 1±6, 4

68, 6±7, 8

1, 95

Impact social




53, 9±6, 2

28, 3±3, 2

-4, 13

40, 4±4, 6

51, 8±5, 9

2, 48

Total

62, 7±7, 2

36, 4±4, 2

-3, 65

50, 6±5, 8

61, 3±7, 0

1, 84

            Indicele de calitate a vietii,  cuprinde 3 domenii: simptome,  activitate si impact social. Cu cāt scorul este mai mic,  cu atāt calitatea vietii este mai buna.

            Simptomele se amelioreaza semnificativ la lotul de studiu,  scorul reducāndu-se de la 81, 3 la 49, 5 (ES=-3, 42),  īn timp la lotul martor ramān la aceleasi valori (ES=0, 11).

Scorul de activitate scade si el semnificativ la lotul de studiu (de la 69, 2 la 44, 7,  ES=-3, 10),  īn timp ce la lotul martor acesta creste puternic (de la 56, 1 la 68, 6,  ES=1, 95).

Scorul pentru impact social īnregistreaza cea mai puternica scadere la lotul de studiu (de la 53, 9 la 28, 3,  ES=-4, 13),  consecinta a evolutiei favorabile a simptomatologiei si a activitatii. La lotul martor,  acest scor creste semnificativ,  avānd īn vedere evolutia nefavorabila a celorlalte doua domenii.

De remarcat ca,  desi initial scorul de calitate a vieti a fost mai bun la pacientii lotului martor decāt la lotul de studiu (50, 6 versus 62, 7),  efectul tratamentului cu bronhodilatatoare a dus la īmbunatatirea marcanta a calitatii vietii.

Concluzii

1.      Īn ambele loturi studiate raportul barbati - femei a fost de 2:1.

2.      Vārsta medie a celor doua loturi a fost 60 de ani.

3.      Pacientii din ambele loturi au provenit preponderent din mediul rural.

4.      Prevalenta fumatului īn cele doua loturi a fost de 40% si reprezinta principalul factor de risc īn producerea bolii.

5.      Pacientilor din lotul de studiu li s-a administrat pe lānga terapia conventionala tratament imunostimulant,  reprezentat de lizat bacterian liofilizat  comercializat sub denumirea de Broncho-Vaxom.

6.      Īn ambele loturi de studiu au predominat stadiile III si IV de boala.

7.      Au fost evaluati parametrii clinici,  biologici si functionali īnainte si dupa tratamentul imunostimulant pe o perioada de 12 luni,  comparativ cu un lot mator,  care a primit tratamentul standard.

8.      Īn urma tratamentului s-au īnregistrat modificari nesemnificative īn stadializarea bolii.

9.       Īn lotul studiat comparativ cu lotul martor s-au īnregistrat īmbunatatiri semnificative la doua simptome principale,  tusea si expectoratia,  īn timp ce dispneea,  un alt simptom principal al bolii,  a ramas neschimbata.

10.  Explorarile functionale ventilatorii arata o crestere usoara a VEMS-ului la lotul de studiu si o scadere importanta īn lotul martor,  aceeasi evolutie avānd si CVF.

11.  Am observat o scadere importanta a MEF50 la ambele loturi.

12.  Tratamentul imunostimulant a determinat o scadere semnificativa a VSH-ului,  fibrinogenului si alfa2-globulinelor.

13.  Se constata o reducere a numarului de exacerbari la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 

14.  Indicele de calitate al vietii pe cele trei coordonate cercetate,  simptome,  activitate,  impact social a īnregistrat o ameliorare neta la pacientii din lotul de studiu comparativ cu lotul martor.

15.  Aplicarea tratamentului imunostimulant,  prin reducerea numarului de exacerbari,  ne arata o diminuare a costurilor cu 45%.

Bibliografie

1.Goodman & Gilman's, Laurence L.Brunton, John S.Lazo, Keith L.Parker: The pharmacological basis of therapeutics, Eleventh Edition, Mc Graw Hill Companies, Inc.2006.Chapter 52: 1405-14031.

2.Dutu, st., Explorarea functionala pulmonara, Ed. Medicala Bucuresti, 1997.

3. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease, update 2006.

4. Ionita, D., Cīlt, C., Testele demers īn pneumolgie, Pneumologia vol. XLIX,pag.291-293, nr.4, 2000.

5. Jones, PW, Quirk, FH, Baveystock, CM, et al A self-complete measure of health status for chronic airflow limitation: the St. George's Respiratory Questionnaire. Am Rev Respir Dis 1992;145,1321-1327

6.Hellermann, G.R., et al.:Mechanism of cigarette smoke condensate-induced acute inflammatory response in human bronchial epithelial cells.Respir.Res.3:22-28, 2002.

7. Charles R.Craig, Robert E.Stitzel: Modern pharmacology with clinical applications, Sixth Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2004, Chapter 57:657-664.

8. Barnes P.J.:New treatments for chronic obstructive pulmonary disease .Curr. Opin. Pharmacol.1:217-222, 2001c

9. Turato G et al.:Pathogenesis and pathology of COPD.Respiration 68, 117-128, 2001.













Document Info


Accesari: 3675
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )