Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA

medicina












ALTE DOCUMENTE

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
PENICILINE NATURALE DE BIOSINTEZĂ
Ce e normal sa simti la o autoexaminare
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A PLAMANULUI
VREMEA si SANATATEA
SINDROMUL DEPRESIV
ANXIETATEA
Visinele
Alelopatia în ecosistemele terestre
5

LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA

Ghid de Diagnostic si Tratament

Autori:

Dr. Dragos  Predescu



Dr. Mihai Iordachescu

Continut:

I. Introducere

II. Obiective

III. Populatie “tinta”

IV. Adresabilitate / utilizatori

V. Aspecte de diagnostic si tratament studiate

VI. Metodologia culegerii dovezilor

VII. Stabilirea nivelului de dovezi

VIII. Sinteza concluziilor rezultate din analiza dovezilor si recomandari

IX. Bibliografie

X. Instructiuni pentru parinti

I Introducere:

Laringita acuta subglotica (LAS) reprezinta o urgenta pediatrica deoarece edemul inflamator de la nivelul mucoasei laringiene poate sa produca asfixie fiind necesara scurt-cicuitarea cailor respiratorii superioare prin intubatie traheala sau traheostomie

De o importanta majora in abordarea copilului cu laringita acuta subglotica (LAS) este urmarirea permanenta a evolutiei bolii de la prima examinare pina la vindecare.

 “Semnul mamei”: anxietatea parintelui nu trebuie minimalizata, chiar cand copilul nu arata chiar atat de grav.

Forme de LAS.Terminologie.

In functie de localizare, procesul inflamator poate afecta preponderent regiunea subglotica  sau cea supraglotica. Inflamatia regiunii supraglotice produce epiglotita. Inflamatia regiunii subglotice produce laringita acuta subglotica (1)

In functie de intensitatea si extinderea inflamatiei se disting urmatoarele forme de LAS:

-laringita acuta simpla , in care lipsesc modificarile clinice de obstructie laringiana; aceasta forma de b 919k1015j oala se manifesta  prin tuse latratoare si raguseala

-laringita edematoasa subglotica, in care exista manifestari clinice de obstructie laringiana: stridor, dispnee inspiratorie;

-laringo-traheo-bronsita, in care procesul inflamator intereseaza laringele, traheea si bronsiile.

Laringita edematoasa subglotica se mai numeste crup viral (2).

Laringita striduloasa sau spasmodica reprezinta o forma evolutiva de laringita acuta subglotica care se caracterizeaza prin debutul brusc al simptomelor de obstructie laringiana (stridor, dispnee inspiratorie), rezolutia rapida (in ore) si posibilitatea unor noi recidive. Aceasta evolutie s-ar datora rolului preponderent al spasmului musculaturi laringiene in realizarea obstructiei lumenului (2,3). Uniii autori (2,3) considera irelevanta abordarea separata a celor 2 forme de boala (LAS si laringita striduloasa) intrucit tratamentul si prognosticul sunt identice.

Laringotraheobronsita bacteriana este o forma de laringita obstructiva severa, de etiologie bacteriana. Debuteaza cu simptome de laringita cu fenomene obstructive, care se agraveaza progresiv datorita extinderii procesului inflamator la trahee si bronsii. Necesita intubatie traheala, interventie care amelioreaza pasager dar nu suprima simptomatologia de obstructie. Evolutia este severa, deseori spre deces.

Etiologie (3,4-9):

Boala este cel mai frecvent de etiologie virala:virusuri paragripale I, II, III (impreuna cca 75%), virusul sincitial respirator (VSR), adenovirusuri, virusurile gripale A si B, herpes, rujeolos, coxsackie A si B, echovirus.

Mycoplasma pneumoniae produce exceptional LAS.

Frecventa (1,4,5,12,13):

            Nu exista date in Rominia despre morbiditatea laringitelor. Diferite studii efctuate in SUA( 1,4,5,12,13) au aratat:

II. Obiectivele ghidului

III. Populatia “tinta”

IV. Adresabilitate / utilizatori

V. Aspecte de diagnostic si tratament studiate (Întrebari / probleme “cheie”)

1. Diagnostic

4. Utilitatea algoritmului decizional in LAS

VI. Metodologia culegerii dovezilor

            Datele din literatura medicala despre diagnostic si tratament au fost cautate pe Medline (Pubmed) accesând cuvintele cheie: “croup”, “laryngitis”, “children”, “epiglottitis”, “bacterial tracheitis”, “treatment of croup”, “antibiotics AND children”, “pulmonary edema in croup”, “pulse oximetry in croup”, “lateral radiograph of the neck”, “severity score”, “croup AND asthma”, “corticosteroids in croup”, “L-epinephrine in croup”, “randomized controlled trial”, “systematic review”, “meta-analysis”.

            Pentru situatiile în care nu erau dovezi sau acestea erau contradictorii recomandarile au fost formulate prin consensul specialistilor.

            Specificarile fara indice bibliografic s-au bazat pe reguli de buna practica medicala general valabile sau pe adevaruri medicale evidente.

VII. Stabilirea nivelului de dovezi

a) Categorii de evidenta

Sinopsis al recomandarilor

Aprecierea severitatii LAS. Utilitatea algoritmului decizional in unitatile de primiri urgente

Recomandari:

1.      Urmatoarele modificari clinice reprezinta criterii de severitate intr-o LAS: cianoza, paloarea marcata instalata in evolutia bolii, agitatia sau senzoriul alterat, stridor si tiraj intens in repaus, variatii ale ritmului respirator si cardiac. Grad C

2.      Scorurile clinice de apreciere a severitatii reprezinta o modalitate acceptabila de cuantificare a obstructiei, de apreciere a raspunsului la tratament si de stabilire a conduitei medicale. Grad D.

3.      Oximetria, masurata cu puls oximetru, este un parametru care se modifica tardiv. Grad C

4.      Algoritmul decizional este un instrument foarte util in unitatile de primiri urgente. Grad B.

Criterii de internare in LAS

Prezenta oricaruia dintre factorii de mai jos (dupa aplicarea tratamentului initial) recomanda internarea:

·        suspiciune de tumora laringiana la Rx

Indicatia antibioticoterapiei in LAS

Recomandari:        

1.In formele usoare si medii de LAS nu se recomanda antibioticoterapie.                     Grad D

2. Formele severe de LAS se diferentiaza cu dificultate de epiglotita. In aceste forme de LAS se indica un antibiotic eficient asupra Haemophilus Influenze (Cefuroxima 150mg/kg/zi div in 3 prize, Ceftriaxona 50mg/kg/zi) pana la infirmarea infectiei bacteriene si/sau stabilirea diagnosticului de LAS.

            Grad D

Indicatia terapiei cu atmosfera umeda in LAS

Recomandari:

Recomandari:

1.      Dexametazona pe cale orala este tratamentul de electie al crupului viral mediu si sever. Grad A

2.      Dozele de dexametazona preferate sunt de 0.15-0.30mg/kg iar intervalul intre doze de 12 ore. Grad D

3.      Alternativa la dexametazona sunt Prednisonul si Prednisolonul in doze de 1-2mg/kg administrate la 12 ore. Grad D

4.      In situatia in care nu se poate utiliza calea orala, pot fi folosite calea inhalatorie sau intramusculara. Grad D

5.      In absenta Budesonidului, se poate utiliza pentru nebulizari dexametazona sulfat de sodiu – sol. injectabila – in doza de 160mg.   Grad D

6.      In forma usoara de crup viral, dexametazona orala in priza unica si doza de 0.6mg/kg s-a dovedit benefica, insa decizia de a o administra este o problema de judecata clinica. Grad D

Nebulizarile cu adrenalina in LAS

Recomandari:

  1. In forma medii si severe de LAS  administrarea de adrenalina amelioreaza detresa/insuficienta respiratorie. Grad A
  2. in timpul administrarii de adrenalina se recomanda monitorizarea cardiorespiratorie. Grad D
  3. Administrarea de adrenalina in forma medie de LAS este o chestiune de judecata clinica. Grad D.
  4. Nu se recomanda administrarea de adrenalina in forma usoara de LAS. Grad D.



Indicatia medicatiei OTC in LAS

Eficienta antitusivelor, antihistaminicelor, decongestionantelor nazale sau a altor remedii.

Nu exista date care sa ateste utilitatea acestor medicamente in crupul viral.

VIII. Sinteza concluziilor rezultate din analiza dovezilor

 Manifestari clinice în LAS (1,3,5,9,10/IV)

Cateva elemente sugestive pentru diagnosticul diferential

Argumente

Afectiune

Istoric, aspect faringe

Abces periamigdalian

Istoric, aspect faringe

Abces retrofaringian

Istoric, funingine perinazala

Arsura inhalatorie

Istoric, Rx, laringoscopie

Corp strain

Istoric (fara febra, deb. brusc, recurent)

Crup spasmodic

Istoric vaccinare, zona, aspect faringe

Difterie

Istoric atopie, eruptie cutanata

Edem angioneurotic (Quincke)

v. tabel 2

Epiglotita

Istoric, leziuni tegumentare, politrauma?

Fractura laringiana

Alte elem. cutaneo-mucoase, laringoscopie

Hemangiom laringian

Simptome cronice, wheezing?, disfagie?

Inel vascular

v. tabel 2

Laringotraheobronsita bacteriana

Simptome cronice

Laringotraheomalacia

Simptome neurologice

Malformatie Arnold-Chiari

Voce bitonala, istoric chirurgie?,

Paralizie de corzi vocale

Contact, eruptie

Rujeola

Simptome neurologice

Sindrom Dandy-Walker

Istoric de intubare traheala indelungata

Stenoza subglotica

Simptome cronice agravate progresiv, laringoscopie

Tumora de laringe

Aspect faringe

Uvulita

Comparatie intre epiglotita, crupul viral si laringotraheobronsita bacteriana

Caracteristica

Epiglotita

Laringita acuta subglotica

LTB bacteriana

Varsta

Sugar, copil, adult

6 luni – 6 ani

3 sapt – 16 ani

Debut

Brusc

Insidios/Brusc*

Insidios, deteriorare brutala

Localizare

Supraglotica

Subglotica

Subglotica, traheo-bronsica

Temperatura

Febra mare, stare “toxica”

Febra mica

Febra mare, stare “toxica”

Disfagie

Severa

Usoara / absenta

Usoara / absenta

Dispnee

Presenta

Presenta

Presenta

Sialoree (Drooling)

Present

Absent

Absent

Tuse

Rara

Presenta, caracteristica

Presenta, caracteristica

Raluri / Wheezing

Nu

Posibil

Presente

Pozitie

Aplecat in fata, cu gura deschisa

Confortabil in diferite pozitii

Confortabil in diferite pozitii

Radiografie

Semnul policelui prezent

Semnul clopotnitei prezent

Semnul clopotnitei prezent

Raspuns la “terapie standard”

Absent

Prezent

Absent

Modificat dupa DeSoto H. Epiglottitis and croup in airway obstruction in children. Anesthesiol Clin North Am 1998;16:855.    

 *Crupul spasmodic

Complicatii in crupul viral

Afectiune

Cauze – Argumente

Deshidratare

Hidratare inadecvata. Mucoase uscate

Edem pulmonar

Inspir fortat cu glota inchisa. Apare la intubatie. Sputa aerata, rozata pe sonda traheala sau imagine radiologica sugestiva.

LTB bacteriana

Suprainfectie. Stare toxica, compromitere brusca a caii aeriene

Otita medie acuta

Suprainfectie. Otalgie, otoree, reaparitia febrei

Pneumonia acuta

Suprainfectie. Febra, exacerbarea tusei

Aspirarea continutului gastric

Detresa respiratorie. Istoric, detereiorare, pneum. de aspiratie

Pneumotorax, pneumomediastin

Complicatiile intubatiei. Compromitere resp. Rx.

Suprainfectie bacteriana

Aparitia starii toxice; reaparitia febrei

 Aprecierea severitatii. Algoritmul decizional (3/IV, 19/IV, 20/IIa, 52/IV, 53/IV, 54/IIa, 67/IV)

Scorul Taussig modificat

0

1

2

3

Stridor

absent

usor

moderat

sever sau absent in obstructiile cvasitotale

Tiraj

absent

usor

moderat

sever

Murmur vezicular

normal

usor diminuat

moderat diminuat

sever diminuat

Coloratie

normala

cenusie

cianotica in aer atm.

cianotic la FiO2 30%

Constienta

normala

agitatie

letargie/deprimata

obnubilat

Modificat după Taussig LM, Castro O, Beaudry PH. Treatment of laryngotracheobronchitis Am J Dis Child. 1975; 129: 790-793.

Tabelul 5. Scorul Westley

0

1

2

3

4

5

Stridor

absent

la agitatie

in repaos

Tiraj

absent

usor

moderat

sever

Murmur




vezicular

normal

diminuat

foarte diminuat

Cianoza (SpO2<92% in atm.)

absenta

la agitatie

in repaos

Senzoriu

normal

alterat

Westley CR, Cotton EK, Brooks JG. Nebulized racemic epinephrine by IPPB for the treatment of croup: a double-blind study. Am J Dis Child 1978; 132:484-7.

            Scorurile clinice au cateva dezavantaje: sunt subiective si greoaie pentru practica zilnica (3).

            In functie de semne si simptome precum si in functie de scorul clinic se descriu 3 forme de severitate:

·         usoara, scor 0-1: copilul are stare generala buna, primeste alimentatia si lichidele, nu are stridor in repaos, nu are tiraj;

·         medie, scor 2-7:stridorul este prezent si in repaus, tiraj moderat, tahipnee, tahicardie, mentine interesul pentru persoane si mediul inconjurator.

-          Daca un copil cu obstructie medie incepe sa devina agitat sau obosit este semn de progresie catre forma severa.

·         severa, scor >7: stridor si tiraj amplu, prezente si in repaus, cianoza, tahicaredie, agitatie sau obnubilare, pierde interesul pentru persoanele din jur, nu se poate alimenta si hidrata, oboseala marcata, epuizare;.

-          Detresa respiratorie poate fi mai putin marcata decat in forma medie din pricina epuizarii.

-          Agitatia, comportamentul irational, paloarea sau cianoza, hipotonia si alterarea senzoriului sunt semne tarzii, ce premerg stopul respirator.

Utilizarea unui algoritmul decizional , bazat printre altele si pe aprecierea cuantificata a severitatii sindromului obstructiv, si-a dovedit eficacitatea clinica prin scaderea internarilor in spital, in sectia de terapie intensiva si prin scurtarea duratei internarii (54/IIa ). In anexa 1 este prezentat un astfel de algoritm

In final, cateva elemente importante in aprecierea severitatii (67):

·        suspiciune de tumora laringiana la Rx

Tratamentul laringitei acute subglotice (crup viral)

 Eficienta antibioticoterapiei

Premise:

·        Etiologia LAS este virala in peste 90% din cazuri (57)

·        Doar formele severe de LAS se preteaza la diagnostic diferential cu epiglotita acuta sau laringotrahobronsita bacteriana (1,3,10,17,18,52,54).

·        Formele severe de LAS pot fi ingrijite ca o epiglotita acuta (1,18,52,57), cu initierea terapiei antiinfectioasa vizind Haemoffilus Influenzae.

·        Copii cu forme usoare sau medii de LAS pot avea infectii bacteriene associate (de ex. otita medie)

·        Suprainfectia bacteriana este rara in LAS, iar antibioticoterapia “profilactica” nu scade riscul de suprainfectie, in schimb selecteaza flora rezistenta

·        Alte surse bibliografice recomanda, nediferentiat, neutilizarea antibioticelor in LAS (54,55,56,58) (grad D).

Recomandari:        

1.In formele usoare si medii de LAS nu se recomanda antibioticoterapie.                     Grad D

2. Formele severe de LAS se diferentiaza cu dificultate de epiglotita. In aceste forme de LAS se poate administra un antibiotic eficace asupra Haemophilus Influenze (Cefuroxima 150mg/kg/zi div in 3 prize, Ceftriaxona 50mg/kg/zi) pana la infirmarea infectiei bacteriene si/sau stabilirea diagnosticului de LAS.

            Grad D

Eficienta nebulizarilor (terapia cu aburi sau atmosfera umeda) – tabel 7

Desi utilizata de multa vreme pe scara larga (52) si mentionata in multe recomandari scrise catre parinti ca masura de tratament la domiciliu, terapia cu ceata nu a fost validata in studii clinice. Doua din cele trei studii randomizate care evalueaza eficacitatea metodei nu au avut putere suficienta pentru concluzii relevante (61/Ib, 62/Ib). Cel de-al treilea studiu, insa, nu constata o ameliorare a scorului de severitate si a oxigenarii in decurs de 2 ore de la administrarea unei doze de dexametazona 0.6mg/kg, la copiii care au facut nebulizari fata de cei care nu au facut (63/Ib).

 Cei care se opun metodei considera ca masura poate prelungi nejustificat timpul de acces la spital. Pe de alta parte este descurajata utilizarea aburilor in tratamentul laringitei acute deoarece poate determina arsuri.

Recomandari:

  1. Nu se recomanda utilizarea terapiei cu atmosfera umeda in tratamentul crupului viral. Grad A
  2. Nu se recomanda utilizarea aburilor in tratamentul crupului viral.           Grad D

Oxigenoterapia in LAS

Oxigenoterapia este indicata oricarui  pacient cu insuficienta respiratorie.. Se instituie inaintea administratri oricarui agent farmacologic (64/IV, 65/IV).

Pana in prezent administrarea oxigenului in laringita acuta nu a fost supusa vreunui studiu randomizat.

In LAS se recomanda administrarea medicatiei inhalatorii impreuna cu oxigenul (53/IV). Vezi tabelul 7

 Eficienta corticoterapiei (v. tabelul 7)

·        ameliorarea scorul Westley de severitate la 6, 12 ore, dar nu la 24 de ore de la initierea tratamentului.

·        Scade numarul de vizite de control si necesitatea  internarii in spital.

·        scade durata de spitalizare si necesarul de nebulizari cu adrenalina.



Recomandari:

1.      Dexametazona pe cale orala este tratamentul de electie al crupului viral mediu si sever. Grad A

2.      Dozele de dexametazona preferate sunt de 0.15-0.30mg/kg iar intervalul intre doze de 12 ore. Grad D

3.      Alternativa la dexametazona sunt Prednisonul si Prednisolonul in doze de 1-2mg/kg administrate la 12 ore. Grad D

4.      In situatia in care nu se poate utiliza calea orala, pot fi folosite calea inhalatorie sau intramusculara. Grad D

5.      In lipsa Budesonidului, se poate utiliza pentru nebulizari dexametazona sulfat de sodiu – sol. injectabila – in doza de 160mg.   Grad D

6.      In forma usoara de crup viral, dexametazona orala in priza unica si doza de 0.6mg/kg s-a dovedit benefica (Ib), insa decizia de a o administra este o problema de judecata clinica. Grad D

 Eficienta adrenalinei (epinefrinei) (v. tabelul 7)

  spital. La acesti copii este uneori necesara intubatia traheala.

Rounded Rectangular Callout: Evidentele sunt pentru forma severa de LAS. Daca adaugam si forma medie la recomandari nu mai putem folosi gr A de recomandare, ci gr D. De aceea, propun sa mai adaugam o recomandare separata pentru forma medie.Recomandari:

  1. In forma severa de LAS  administrarea de adrenalina amelioreaza detresa/insuficienta respiratorie. Grad A
  2. In timpul administrarii de adrenalina se recomanda monitorizarea cardiorespiratorie. Grad D.
  3. Administrarea de adrenalina in forma medie de LAS este o chestiune de judecata clinica. Grad D.
  4. Nu se recomanda administrarea de adrenalina in forma usoara de LAS. Grad D.

 Eficienta antitusivelor, antihistaminicelor, decongestionantelor nazale sau a altor remedii.

Nu exista date care sa ateste utilitatea acestor medicamente in crupul viral.

 Abordarea in functie de severitatea bolii si locul de ingrijire (domiciliu, cabinet medical, spital)

In LAS masurile terapeutice depind de gradul de severitate si de factorii de risc adiacenti (vezi tabelul 8).

Reprezinta elemente de severitate( 67):

            -stridor si tiraj amplu in repaus;

            -agitatie sau stare de oboseala sau obnubilare;

            -cianoza sau paloare marcata.

NB: oximetria, masurata cu pulsoximetru,este un parametru irelevant pentru severitatea LAS deoarece desaturarea survine tardiv( 24,53)

            1.Formele usoare de LAS:

            Tablou clinic: starea generala buna, senzoriu si comportament normale, apetit satisfacator, scor Tausig 0-1.

            Conduita:

-pot fi tratati la domiciliu;

-nu este absolut necesar tratamentul farmacologic; se poate administra un glucocorticoid oral: Prednison 1 mg/Kg sau dexametazona 0,15 – 0,3 mg/Kg, in doza unica

-educatia familiei despre evolutia bolii;

-evaluarea competentei familie in ingrijirea copilului la domiciliu;

-evaluarea posibilitatilor de transport la spital in cazul agravarii.

2.Formele medii de LAS:

Tablou clinic:,stridor in repaus, tiraj, polipnee, senzoriu normal, interesat de mediul si persoanele din jur, scor Tausig 2-7.

Conduita:

-la dispensar sau la camera de garda se incepe tratament cu glucocorticoizi oral si adrenalina in aerosoli;

-ramine in observatie 3-4 ore in departamentul medical unde s-a aplicat tratamentul initial( cu glucocorticoizi si adrenalina);

Posibilitati evolutive in primele 3-4 ore dupa initierea terapiei si conduita ulterioara:

(1)   ameliorare – se poate ingriji la domiciliu( vezi buletin informativ pentru parinti)

(2)   progresie spre o forma severa de boala:

-internare;

-adrenalina in aerosoli la interval de 20-30 minute;

-corticosteroizi oral

-monitorizare pentru a sesiza eventuala agravare care necesita intubatie traheala

  Forma severa de LAS

dispnee, tiraj, murmur vesicular diminuat, tahicardie, senzoriu modificat, copil epuizat sau foarte preocupat, scor Taussig >7. Agitatia, comportamentul irational, cianoza sau paloarea marcata sunt semne tardive, de obstructie amenintatoare de viata.

Conduita:

    -internarea intr-o sectie de spital in care exista personal medical care poate efectua intubatie traheala

    -manipulare minima;

    -oxigenoterapie;

    -adrenalina in aerosoli;

    -glucocorticoizi i.m./i.v.(dexametazona 0.15 – 0.3mg/kg) se vor administra de preferinta dupa controlul caii aeriene. In situatia in care nu exista aceasta posibilitate se vor administra cu orice risc.

    -in functie de raspunsul la tratament se va decide efectuarea intubatiei traheale

Tabelul 8

Tratamentul farmacologic al crupului in departamentul de urgenta

Medicatie                         Indicatie                   Doza                                 Comentarii

Oxigen

Forma severa (SpO<90-92%)

Flux minim 4L/min, masca faciala

Se vor administra de asemenea nebulizari cu adrenalina si corticoizi sistemici

Corticoizi sistemici (oral)

Forma medie, severa

Dexametazona 0,15-0,13 mg/kg SAU prednisone/prednisolone 1-2 mg/kg

Debutul ,actiunii in 1 ora; doza poate fi repetata dupa 12-24 ore; adminstrarea IM poate fi folosita pentru un copil care refuza sa inghita sau varsa.

Corticoizi in nebulizare umeda (cind copilul varsa repetat la adm. de corticoizi oral.)

Forma medie, severa.

Budesonide (Pulmicort), 2mg (4 mL), nediluat

Dexametazona 160mg

Debutul actiunii in 30 minute; doza poate fi repetata 2 zile la interval de 12 ore.

Nebulizari cu adrenalina 1:1000

Forma medie, severa

0,5mL/kg, pina la un maxim de 5mg, per nebulizare

Debutul actiunii in citeva minute; se vor administra si corticoizi; pot fi necesare nebulizari

repetate.

Sunt necesare reevaluari frecvente pentru a monitoriza raspunsul la tratament

4.      Klassen TP. Croup. A current perspective. Pediatr Clin North Am 1999;46:1167-78.

5.      Marx A, Torok TJ, Holman RC, Clarke MJ, Anderson LJ. Pediatric hospitalizations for croup (laryngotracheobronchitis): biennial increases associated with human parainfluenza virus 1 epidemics. J Infect Dis 1997;176:1423-7.

6.      Malhotra A, Krilov LR. Viral croup. Pediatr Rev 2001;22:5-12.

7.      Rittichier KK, Ledwith CA. Outpatient treatment of moderate croup with dexamethasone: intramuscular versus oral dosing. Pediatrics 2000;106:1344-8.

8.      Rosekrans JA. Viral croup: current diagnosis and treatment. Mayo Clin Proc 1998;73:1102-7.

9.      Kaditis AG, Wald ER. Viral croup: current diagnosis and treatment. Pediatr Infect Dis J 1998;17:88-34.

  1. Muniz A. Croup. eMedicine.com Inc. www.emedicine.com
  2. http://www.guideline.gov/summary/summary.aspx?ss=15&doc_id=5366&nbr=3669&string=LARYNGITIS

12. Denny FW, Murphy TF, Clyde WA Jr, Collier AM, Henderson FW. Croup: an 11-year study in a pediatric practice. Pediatrics 1983;71:871-6.

13. Klassen TP. Recent advances in the treatment of bronchiolitis and laryngitis. Pediatr Clin North Am 1997;44:249-61.

14. Orenstein DM. Acute inflammatory upper airway obstruction. In: Behrman RE, Kliegman RM, Jenson HB, eds. Nelson Textbook of pediatrics. 16th ed. Philadelphia: Saunders, 2000:1274-8.

  1. Roosevelt GE. Acute inflammatory upper airway obstruction. In Nelson Textbook of Pediatrics 17th edition (May 2003): by Richard E., Md. Behrman (Editor), Robert M., Md. Kliegman (Editor), Hal B., Md. Jenson (Editor) By W B Saunders

16. Cherry JD. Croup. In: Feigin RD, Cherry JD, eds. Textbook of pediatric infectious diseases. 4th ed. Philadelphia: Saunders, 1998:228-41.

  1. Clark K. Baterial Tracheitis. eMedicine.com Inc. www.emedicine.com
  2. Muniz A.. Epiglottitis. eMedicine.com Inc. www.emedicine.com

19. Westley CR, Cotton EK, Brooks JG. Nebulized racemic epinephrine by IPPB for the treatment of croup: a double-blind study. Am J Dis Child 1978; 132:484-7.

20. Steele DW, Santucci KA, Wright RO, Natarajan R, McQuillen KK, Jay GD. Pulsus paradoxus: an objective measure of severity in croup. Am J Respir Crit Care Med 1998;157:331-4.

  1. Oudjhane K, Bowen A, Oh KS, Young LW. Pulmonary edema complicating upper airway obstruction in infants and children. Can Assoc Radiol J. 1992 Aug;43(4):278-82.
  2. Boykett M. Pulmonary oedema after acute asphyxia in a child. BMJ. 1989 Apr 8;298(6678):928.
  3. Rencken I, Patton WL, Brasch RC. Airway obstruction in pediatric patients. From croup to BOOP. Radiol Clin North Am 1998;36:175-87
  4. Stoney PJ, Chakrabarti MK. Experience of pulse oximetry in children with croup. J Laryngol Otol 1991; 105: 295-298.
  5. Dawson KP, Steinberg A, Capaldi N. The lateral radiograph of neck in laryngo-tracheo-bronchitis (croup). J Qual Clin Pract. 1994 Mar;14(1):39-43.
  6. Russel K, Wiebe N, Saenz A, Ausejo SM, Johnson D, Hartling L, Klassen TP. Glucocorticoids for croup. Cochrane Databse Systematic Review, 2004; (1): CD001955, update of 
  7. Russel K, Wiebe N, Saenz A, Ausejo SM, Johnson D, Hartling L, Klassen TP. Glucocorticoids for croup Cochrane Databse Systematic Review, 2000;(2): CD001955.
  8. Ausejo M, Saenz A, Pham B, Kellner JD, Johnson DW, Moher D, Klassen TP. The effectiveness of glucocorticoids in treating croup: metaanalysis. BMJ. 1999 Sep 4;319 (7210): 595-600.

29. Ausejo M, Saenz A, Pham B, Kellner JD, Johnson DW, Moher D, et al. Glucocorticoids for croup. Cochrane Database Syst Rev 2000;(2):CD001955.

30. Kairys SW, Olmstead EM, O'Connor GT. Steroid treatment of laryngotracheitis: a meta-analysis of the evidence from randomized trials. Pediatrics 1989;83:683-93.

31. Klassen TP, Craig WR, Moher D, Osmond MH, Pasterkamp H, Sutcliffe T, et al. Nebulized budesonide and oral dexamethasone for treatment of croup: a randomized controlled trial. JAMA 1998; 279:1629-32.

  1. Griffin S, Ellis S, Fitzgerald-Barron A, Rose J, Egger M. Nebulised steroids in the treatment of croup: a systematic review of randomized controlled trials. Br J Gen Pract. 2000 Feb; 50(451): 135-41.
  2. Johnson DW, Jacobson S, Edney PC, Hadfield P, Mundy ME, Schuh S. A comparison of nebulised budesonide, intramuscular dexamethasone, and placebo for moderately severe croup. N Eng J Med. 1998 Aug 20;339(8): 498-503. www.content.nejm.org
  3. Godden CV, Campbell MJ, Hussey M, Cogswell JJ. Double blind placebo controlled trial of nebulised budesonide for croup. Arch Dis Child. 1997 Feb; 76(2): 155-8. www.archdischild,com
  4. Geelhoed GC, Macdonald WB. Oral and inhaled steroids in croup: a randomized, placebo controlled trial. Pediatr Pulmonol. 1995 Dec;20(6): 355-61.
  5. Geelhoed GC, Turner J, Macdonald WB. Efficacy of a single dose of oral dexamethasone for outpatient croup: a double blind placebo controlled clinical trial. BMJ. 1996 Jul 20;313(7050): 140-2. www.bmj.com
  6. Tibballs J, Shann FA, Landau LI. Placebo controlled trial of prednisolone in chidren intubated for croup. Lancet. 1992 Sep 26;340(8822): 745-8.
  7. Donaldson D, Poleski D, Knipple E, Filips K, Reetz L, Pascual RG. Intramuscular versus oral dexamethasone for the treatment of moderate to severe croup: a randomized, double blind trial. Acad Emerg Med. 2003 Jan; 10(1): 16-21. www.aemj.org
  8. Gelhoed GC, Macdonald WB. Oral dexamethasone in the treatment of croup: 0,15mg/kg versus 0,3mg/kg versus 0,6mg/kg. Pediatr Pulmonol. 1995 Dec; 20(6): 362-8.
  9. Johnson DW, Schuh S, Koren G, Jaffee DM. Outpatient treatment of croup with nebulized dexamethasone. Arch Pediatr Adolesc Med. 1996 Apr; 150(4): 349-355.
  10. Luria JW, Gonzales-del-Rey JA, DiGiulio GA, McAeneny CM, Olson JJ, Ruddy RM. Effectiveness of oral or nebulized dexamethasone for chidren with mild croup. Arch Pediatr Adolesc Med. 2001 Dec: 155(12): 1340-5.
  11. Klassen TP, Watters LK, Feldman ME, Sutcliffe T, Rowe PC. The efficacy of nebulized budesonide in dexamethasone-treated patients. Pediatrics. 1996 Apr; 97(4): 463-6.
  12. Roorda RJ, Walhof CM. Effects of inhaled fluticasone propionate administered with metered dose inhaler ad spacer in mild to moderate croup: a negative preliminary report. Pediatr Pulmonol. 1998 Feb; 25(2): 114-7.

44. Macdonald WB, Geelhoed GC. Management of childhood croup. Thorax 1997;52:757-9.

45. Castro-Rodriguez JA, Holberg CJ, Morgan WJ, Wright AL, Halonen M, Taussig LM, et al. Relation of two different subtypes of croup before age three to wheezing, atopy, and pulmonary function during childhood: a prospective study. Pediatrics 2001;107:512-8.

46. Litmanovitch M, Kivity S, Soferman R, Topilsky M. Relationship between recurrent croup and airway hyperreactivity. Ann Allergy 1990;65:239-41.

47. Nicolai T, Mutius EV. Risk of asthma in children with a history of croup. Acta Paediatr 1996;85:1295-9.

48. Henry R. Moist air in the treatment of laryngotracheitis. Arch Dis Child 1983;58:577.

49. Waisman Y, Klein BL, Boenning DA, Young GM, Chamberlain JM, O'Donnell R, et al. Prospective randomized double-blind study comparing L-epinephrine and racemic epinephrine aerosols in the treatment of laryngotracheitis (croup). Pediatrics 1992;89:302-6.

50. Bjornson CL, Klassen TP, Williamson J, Brant R, Mitton C, Plint A, Bulloch B, Evered L, Johnson DW. A randomized trial of a single dose of oral dexamethasone for mild croup. N Engl J Med. 2004 Sep 23;351(13):1306-13.

51. ***. Oral dexamethasone led to fewer treatment failures than did nebulized dexamethasone or placebo in children with mild croup. ACP Journal Club. v137(1):p.31, July/August, 2002.

  1. Taussig LM, Castro O, Beaudry PH, Treatment of laryngotracheobronchitis Am J Dis Child. 1975; 129: 790-793
  2. Fitzgerald DA, Kilham HA. Croup: assessment and evidence-based management. MJA 2003; 179 (7): 372-377
  3. Chin R, Browne GJ, Lam LT, McCaskill ME, Fasher B, Hort J. Effectiveness of a croup clinical pathway in the management of children with croup presenting to an emergency department. J Paediatr Child Health. 2002 Aug;38(4):382-7
  4. Skolnik NS. Treatment of croup: a critical review. Am J Dis Child 1989; 143:1045-1049.
  5. Dawson K, Cooper D, Cooper P, Francis P, Henry R, Isles A, Kemp A, Landau L, Martin J, Masters B, et al. The management of acute laryngo-tracheo-bronchitis (croup): a consensus view. J Paediatr Child Health. 1992 Jun;28(3):223-4.
  6. Gandhy A. PEDBASE-1994. http://www.icondata.com/health/pedbase/index.htm
  7. Singapore Ministry of Health. Use of antibiotics in paediatric care. Singapore: Singapore Ministry of Health; 2002 Mar. 109 p.
  8. Fitzgerald DA. Mellis CM. Management of acute upper airways obstruction in children. Mod. Medicine Aust.1995;38:80-88.
  9. Fitzgerald DA, Mellis CM, Johnson M, Cooper PC, Allen HA, Van Asperen PP. Nebulized budesonide as effective as nebulized adrenaline in moderately severe croup. Pediatrics 1996;97:722-725.
  10. Bourchier D, Dawson KP, Fergusson DM. Humidification in viral croup: a controlled trial. Aust Paediatr J 1984; 20: 289-291.
  11. Lenney W, Milner AD. Treatment of acute viral croup. Arch Dis Child 1978; 53: 704-706.
  12. Neto GM, Kentab O, Klassen TP, Osmond MH. A randomized controlled trial of mist in the acute treatment of moderate croup. Acad Emerg Med 2002; 9: 873-879.
  13. Leon Chameides M.D., Mary Fran Hazinski MSN, RN (Editors) – Pediatric Advanced Life Support 1997 ed.
  14. European Resuscitation Council  – Advanced Pediatric Life Support – a practical approach – 1999 ed.
  15. Manish J. Butte, MD; Bac X. Nguyen, MD; Tim J. Hutchison, MD; James W. Wiggins, MD; James W. Ziegler, MD. Pediatric Myocardial Infarction After Racemic Epinephrine Administration. 1999;104;9- Pediatrics
  16. Acute management of infants and children with croup. Clinical practice guidelines. NSW Department of Health 2003. www.health.nsw.gov.au
  17. Sylvia Grotjehann. Clinical Guidelines for Stridor. Emst Jan 2001. www.london.nhs.uk/lempig.
  18. Husby S, Agertoft L, Mortensen S, Pedersen S. Treatment of croup with nebulized steroid (budesonide): a double-blind, placebo controlled study. Arch Dis Child 1993; 68: 352-355.













Document Info


Accesari: 15118
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )