Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Modul de actiune a substantelor alelochimice ţn plante

medicina












ALTE DOCUMENTE

╬NT┬RZIERI ╬N DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
BOLI DERMATOLOGICE
ANTIFUNGOL, solutie sub forma de spray
Ce e normal sa simti la o autoexaminare
ADEVERINTA MEDICALA
YUMEIHO
Medicina legala
SUBIECT 6 - SUBSTANŢE DE CONTRAST ╬N RADIOLOGIE
VIsIN. Cerasus vulgaris. Fam. Rosaceae.
Departamente de oncologie, chemoterapie

Modul de actiune a substantelor alelochimice ţn plante



5.1. Procesele fiziologice

De°i s-au fňcut cercetňri amňnun§ite asupra inhibi§iei cre°terii de cňtre alelochimicale (tabel), mecanismele fiziologice °i moleculare cere duc la aceastň inhibi§ie nu au fost studiate ţndeajuns. Cel mai important motiv ţn lipsa ţn§elegerii acestui mecanism de ac§iune este cň cele mai mari efecte alelopatice ţn condi§ii naturale sunt fie sinergetice, fie aditive °i este dificil de studiat, modul de ac§iune al fiecňruei substan§e ţn parte. Pragul de concentra§ie al compu°ilor ce afecteazň procesele plantei variazň cu tipul de compus, specie °i concentra§ie (Rice 1987).

5.1.1. Cre°terea plantelor

Efectul alelochimicalelor asupra cre°terii plantelor de culturň °i asupra buruienilor au fost studiate timp ţndelungat. S-a constatat cň multe alelochimicale reduc cre°terea rňdňcinilor °i lňstarilor, reduc extinderea frunzelor °i 10510s1817k determinň ofilirea plantelor la o serie de plante de culturň (Blum °i Dalton 1985; Blum °i colaboratorii 1984; Einhelling °i colaboratorii; Holappa °i Blum 1991; Klein °i Blum 1990; Waters °i Blum 1987). Diviziunea celularň °i eloga§ia sunt faze sen§iale ţn cre°tere °i dezvoltare. ╬n acest fel alterarea acestui proces ar avea un efect direct asupra cre°terii plantelor. O scňdere a procesului de elonga§ie ţn peretele celular la Oryza sativa coleoptiles datoritň acidului ferulic, a fost corelatň cu scňderea cre°terii la rňsadurile de orez (Kamisaka °i colaboratorii 1990; Tau °i colaboratorii 1991, 1992). Scňderea procesului de elonga§ie a celulelor a fost observatň ţn celulele rňdňcinii la castravete, tratat cu umbeliferon (Jankay °i Luller, 1976) ţn timp ce substan§ele volatile de la Salvia (cineola °i camfor) reduc atÔt diviziunea celularň cÔt °i elonga§ia hipocotilului de castravete (Muller, 1965). ╬ncetinirea procesului de elonpatie a peretelui celular se datoreazň acumulňrii unei mari cantitň§i de ligninň ceea ce face pere§ii celulari mai rigizi (Tau °i colaboratorii 1992). Pa lÔngň elonga§ie unele alelochimicale cum ar fi acidul parosorbic, cumanic °i scopoletina inhibň mitoza rňdňcinii (Avers °i Goodwin 1956). De°i aceste studii aratň interferen§a alelochimicalelor cu diviziunea celularň °i elonga§ia. Nu avem dovezi care sň arate contribu§ia acestor procese la inhibi§ia cre°terii datoritň substan§elor alelochimice.

Interac§iune cu hormonii. De mult timp s-a observat cň multe substan§e alelochimice interac§ioneazň cu factori care regleazň cre°terea plantelor fie sinergetic, fie aditiv ţn timp ce-°i exercitň propria ac§iune. Diverse substan§e alelochimice albereazň nivelurile acidului indolil-acetic prin modificarea activitň§ii oxidazei acidului indolil-acetic. Nivelul alterat al acidului indolil-acetic a fost observat ţn rňsadurile tratate cu acid ferulic (Tayal °i Sharma 1985) °i interac§iunea sinergeticň ţntre acidul indolil-acetic °i fenoli ţn fixarea ovňzului °i rňsadurile de mazňre (Tomaszewski °i Thimann 1966). Scňderea lungimii rňdňcinii ţn prezen§a acidului indolil-acetic °i ferulic indicň o naturň autogonistň a acidului ferulic fa§ň de acidul indolil-acetic (Tayal °i Sharma 1985). S-a observat de asemenea un efect interactiv similar a fenolului °i a auxinei ţn reglarea formňrii rňdňcinilor la mangrove (Kathiresan °i colaboratorii 1990). DepinzÔnd de ac§iunea lor asupra acidului indolil-acetic mul§i dintre compu°ii fenolici sunt ţmpňr§i§i ţn douň grupe (Lee °i colaboratorii 1980) :

-fie cei care determinň distrugerea acidului indolil-acetic (acidul p-cumoric hidroxibenzoic, vanilic, siringic °i floretic)

-sau acizi care inhibň distrugerea acidului indolil-acetic (acid clorogenic, cofeic, ferulic °i protocatecni).

Inhibarea elonga§iei mediate de auxinň ţn celulele hipocotilului de orez de cňtre acidul ferulic a fost de asemenea observat (Ishii °i Saka 1992; Kamisaka °i colaboratorii, 1990). Multe dintre alelochimice interac§ioneazň cu acidul giberelic, fie prin legarea de molecule, fie prin inhibarea procesului mediat de acidul giberelic. Rasmussen °i Eunheillig au observat o inhiba§ie a germinňrii stimulatň de acidul giberelic la Sorghum de cňtre acidul ferulic ţmpreunň cu acidul p-cumaric °i vanilic. Un mare numňr de toxine inhibň cre°terea indusň de acidul giberelic ţmpreunň cu reducerea la amilazň °i sinteza acid fosfatozei ţn endospermul semin§elor de orz (Corcoran °i colaboratorii, 1972; Jacobsen °i Corcoran, 1977). O inhibi§ie similarň a enzimelor hidrolitice s-a observat la semin§ele de porumb tratte cu acid ferulic (Devi °i Prasad, 1992). De cele mai multe ori reglarea cre°terii de cňtre sunstan§ele alelochimice depinde de afinitatea sa fa§ň de acidul abscisic. Ray °i Laloroya (1983) au observat interac§iunea compu°ilor fenolici cu acidul giberelic °i abscisic ţn ac§iunea asupra proceselor mediate de ei. Inhibarea cre°terii la rňsadurile de castravete datorat acidului ferulic °i a altor compu°i fenolici a fost asociatň cu cre°terea nivelului acidului abscisic (Holappa °i Blum 1991; Li °i colaboratorii 1993).



De°i aceste observa§ii aratň natura interactivň a substan§elor alelochimice cu factorii care regleazň cre°terea plantelor, nu existň nici o dovadň concludentň privind aceste interac§iuni ţn reglarea cre°terii.

Enzime - Multe dintre substan§ele alelochimice modificň fie activitatea unor enzime. Activitatea G6P (G6P -glucozň-6 -fosfat) dehidrogenozň a fost inhibatň cu acidul ferulic °i al§i compu°i fenolici (Hoover °i colaboratorii, 1977). Cel mai adesea, multe din alelochimice exercitň efecte duble ţn reglarea activitň§ii enzimelor, adicň concentra§ii scňzute tind sň activeze, ţn timp de concentra§ii ridicate inhibň enzimele. Cre°terea activitň§ii cÔtorva, enzime oxidative (peroxidozň, catalozň, acid acetic indol oxidoza) a fost observatň la rňsadurile de porumb tratate cu acid ferulic (Devi °i Prosad, 1996), ţmpreunň cu cre°terea considerabilň a femil-propanoid enzimelor ca : fenil-alamin-amonializň °i cianamin-alcool-dehidrogenozň, astefl activÔnd metabolismul femiol-propanoid °i oxidativ. Mai departe, ţn cele mai multe situa§ii alelopatice o descre°tere ţn activitatea enzimelor fixatoare de nitrogen ca : nitrat reductozň, a fost observatň. (Dhir, 1992; Jain °i Srivastava, 1981). La porumb, Devi °i Prosad (1992) au raportat natura inhibitoare a acidului, ferulic asupra enzimelor hidrolitice, adicň amilozň, maltozň, ţnvertozň, proleozň °i acid fosfatozň care sunt implicate ţn mobilitatea rezervelor de harnň; autorii spun cň aceste schimbňri cresc inhibi§ia.

5.1.2. Respira§ia

Substan§ele alelochimice inhibň sau distrug respira§ia plantelor ţn func§ie de vÔrstň. Metabolismul respirator a prezentat o descre°tere sau o cre°tere depinzÔnd de natura chimicň °i de concentra§ia substan§elor implicate. Inhibi§ia absorb§iei de O2 de mitocondrii izolate a fost cauzatň de manoterpene vola§ile de la Salvia, ţn timp ce nici un efect nu a fost observat asupra respira§iei rňdňcinii (Muller °i colaboratorii 1969).

Pe lÔngň planta ţntreagň multe dintre alelochimice au fost testate pentru efectul asupra respira§iei folosind mitocondrii izolate. Juglona inhibň respira§ia prin inhibarea intermediarilor cupla§i ţn fosforilorea oxidativň °i ţncetinirea fluxului de electroni spre O2. ╬n contrast alelochimicele ca °i cumarina, diferite aldehide, acidul cinomic °i acidul benzoic stimuleazň absorb§ia O2 de cňtre celulele de drojdie la o concentra§ie de 1mM (Van Sumere °i colaboratorii, 1971). Oricum nici o legňturň nu a fost stabilitň ţntre cre°terea °i scňderea respira§iei cÔnd au fost testa§i fenoli. Ravanel (1986) a observat capacitatea flovonelor °i flovoneidelor de a decupa, fosforilarea oxidativň din mitocondria izolatň de cartof (Ravanel °i colaboratorii, 1982). ╬n plus la acestea deriva§ii acizilor cinomic °i benzoic sunt cunoscu§i ca inhibitori ai oxidňrii succinotrelui °i malotului (Moreland °i Novitzky 1987; Ravanel °i Tissut, 1986). Multe din chinone decupleazň fosforilarea oxidativň (Marelond °i Novitzky, 1987). Numeroase calcone sunt cunoscute ca inhibitori ai sintezei ATP-ului ţn mitocondrie prin decuplarea transferului de electroni °i a fosforilňrii (Ravanel °i colaboratorii 1982; Tereda 1980). CÔteva flovonoide sunt cunoscute de asemenea ca inhibitori ai respira§iei prin inhibarea ATP-ului mitocondrialň °i interferarea cu energizarea membranei (Lang °i Racker 1974; Moreland °i Novitzky 1987). CÔ§iva din compu°ii fenolici sunt cunoscu§i ca reducňtori ai respira§iei ciupercilor din micorize (Bouifalis °i Pellissier, 1994; Pellissier, 1993 a).

ááááá De°i aceste studii pretind cň reducerea metabolismului respirator este datorat substan§elor alelochimice, nu s-a ob§inut nici un rezultat la nivelul enzimatic.

5.1.3. Fotosinteza

Fenomenul de alelopatie conduce frecvent la o scňdere a produc§iei de substan§ň uscatň ţnso§itň de o descre°tere a capacitň§ii fotosintetice a plantelor. Patterson (1981) a raportat capacitatea acizilor ferulic, cinomic, p-cumeric, vanilic °i galic de a scňdea fotosinteza netň. Reduceri similare au fost observatň ţn asimilarea de CO2 la 3 plante ierboase (Lodhi °i Nickell, 1973). Devi °i Prasad 1996 b au consemnat o scňdere a asimilňrii de CO2 la porumb concomitent cu reducerea conductan§ei stomatelor la rňsadurile tratate cu acid ferulic. Mai departe, Blum °i Rebbeck 1989, au observat o reducere considerabilň a propor§iei de C alocatň rňdňcinilor ca urmare a reducerii ratei fotosintetice °i a con§inutului de clorifilň. A fost observata natura inhibitoare a cumarinei °i acizilor cinomic °i benzoic asupra fotosintezei la Lemna (Einhellig °i colaboratorii, 1985). ╬n adaos la ac§iunea lor la nivelul ţntregii plante, multe substan§e alelochimice pot de asemenea inhiba evolu§ia dependentň a CO2 de O2 °i fotofosforilarea tilocoizilor izola§i (Arntzen °i colaboratorii, 1974; Einhellig °i colaboratorii, 1970; Morelond °i Novitzky, 1987). Aceastň reducere a fost atribuitň unei inhibi§ii ţn rata transportului de electroni °i unei descre°teri ţn eficien§a ATP-ozei membronare cloroplastice (Moreland °i Novitzky, 1987). Mersie °i Singh (1993) a observat o inhibi§ie ţn eficien§a fotosinteticň a cloroplastelor de cňtre compu°ii fenolici.




╬n majoritatea situa§iilor scňderea fotosintezei a fost corelatň cu descre°terea con§inutului de clorofilň °i a conductan§ei stomatelor (Chauder 1988; Choudhary, 1990; Patterson, 1981; Todorov, 1992). Experimentele efectuate cu cloroplaste izolate au arňtat implicarea substan§elor alelochimice ţn transportul de electroni °i fotofosforilare. Sharma °i Singh, (1987) au observat o limitare a dozei dependente ţn intersec§ia orezului cu acidul taninic °i benzoic. Reduceri similare au fost observate ţn rata transportului de electroni ai cloroplastelor de la rňsadurile trate cu acid ferulic (Devi °i Prosad, 1996 b). O altň flovonoidň cunoscutň, Kaemfeferol; inhibň fotofodfotilarea tilocoidelor de mazňre, ac§ionÔnd ca un inhibitor al transferului de energie (Arntzere °i colaboratorii, 1974). Alelochimicalele ca dihidrocaleona-glucozid, florizinň °i cÔ§iva compu°i fenolici, intervin ţn organizarea structura °i func§ionarea membranei cloroplastelor (Arntzen, 1971; Moreland °i Novitzky ,1987; Muzafarov °i colaboratorii, 1988).

Studii asupra ac§iunii substan§elor alelochimice ţn fotosintezň, fie la nivelul ţntregii plante, fie la nivelul cloroplastului, au demonstrat capacitatea acestor compu°i de a scňdea metabolismul. De fapt cÔteva substan§e alelochimice, numite fenoli substitui§i mimeazň ac§iunea ierbicidelor fenolice ţn inhibarea fotosintezei, °i posibilitatea unei rela§ii apropiate a unor alelochimicale cu ierbicidele nu poate fi exclusň.

5.1.4. Conductan§a stomatelor

Multe dintre substan§ele alelochimice induc ţnchiderea stomatelor °i afecteazň conductan§a stomatelor ţn func§ie de concentra§ie. Studii cu acizi ferulici, p-cumonic, cinomic au arňtat capacitatea lor de a inversa acidul abscisicá care mediazň ţnchiderea stomatelor prin cre°terea ionilor de potasiu, cÔnd testele s-au fňcut la o concentra§ie scňzutň (Laloraya °i colaboratorii, 1986; Manthe °i colaboratorii, 1992; Purohit °i colaboratorii, 1991, 1994). Oricum la concentra§ii mari aceea°i fenoli induc ţnchiderea stomatelor (Purohit °i colaboratorii, 1991). Prin descre°terea turgescen§ei celulei la fel cum majoritatea fenolilor sunt bine cunoscu§i pentru scňderea cantitň§ii de apň (Blum °i Rebbeck, 1989; Klein °i Blum, 1990). Acidul tanimic induce ţnchidertea stomatelor la o concentra§ie de 1m M (Einhellig, 1971). Extractele apoase din frunzele de Kochia °i Helianthus induce ţnchiderea stomatelor la Sorghum °o soia cÔnd este introdus ţn solu§ii nutritive (Colton °i Einhellig, 1980; Einhellig °i Schon, 1982; Einhellig °i colaboratorii 1985). CÔ§iva compu°i fenolici intervin ţn conductan§a stomatelor (Balke 1985; Blum °i Dalton ,1985; Einhellig °i Huan, 1971; Einhellig °i colaboratorii, 1985; Patterson, 1981). Scopoletina °i acidul clorogenic la 0,5 1m M scad conductan§a stomatelor la tutun °i floarea soarelui ţntr-un mod similar cu efectul lor asupra fotosintezei (Einhellig °i Kuan, 1971). Acidul ferulic la concentra§ii scňzute (0,25 °i 0,2 m M) cresc fotosinteza °i conductan§a stomatelor la porumb ţn timp ce concentra§ii mari (1 °i 3 m M) inhibň procesele (Devi °i Prosad, 1996 b).

5.1.5. Bilan§ul hidric

Absorb§ia apei care este esen§ialň pentru a men§ine turgescen§a ţn celule, este afectatň de numeroase substan§e alelochimice. O descre°tere considerabilň a poten§ialului apei ţn frunzň °i utilizarea apei la soia, castravete Sorghuni °i ro°ii (Blum °i Dalton, 1985; Blum °i colaboratorii, 1985; Patterson, 1981) a fost observatň cu acizii : ferulic, p-cumonic, cofeic °i galic . ╬n schimb Blum °i colaboratorii (1985); Klein °i Blum (1990), nu au observat nici o modificare ţn poten§ialul apei la fasole, indicÔnd sensibilita§i diferite ale plantelor la substan§ele alelochimice. Mai mult o descre°tere a conductan§ei stomatelor, transpira§iei °i cre°terii frunzelor a fost atribuitň unei reduceri a poten§ialului de apň (Einhellig °i colaboratorii, 1985), datoritň reducerii poten§ialuluiosmotic °i presiunii turgescen§ei. Astfel impactul sunbtan§ei alelochimice asupra plantelor poate fi mediat prin modificňri ale nivelului apei ţn plantň.

5.1.6. Absorb§ia ionilor



Absorb§ia ionilor °i nutrien§ilor din sol este inhibat ţn cele mai multe situa§ii alelopatice. ╬n cÔteva situa§ii a fost observatň o descre°tere a con§inutului ţn minerale sau o scňdere a capacitň§ii plantei de a absorbi minerale din sol sau din solu§ii. Bergmark °i colaboratorii (1992) au demonstrat o inhibi§ie a absorb§iei ionilor de nitrat, amoniac °i potasiu la rňdňcinile de porumb crescuute ţn prezen§ň acidului ferulic. Booker °i colaboratorii (1992) au observat o inhibi§ie a absorb§iei potasiului. A fost observatň inhibi§ia obsorb§iei ionilor de fosfat la rňdňcinile de porumb (Devi, 1994; Glass 1975; McClure °i colaboratorii, 1978) °i absorb§ia potasiului de cňtre rňdňcinile de Hordeum vulgare (Glass, 1974) °i Avena sativa (Harper °i Balke, 1981) cu acid ferulic exogen. Lyu °i Blum (1990) au observat o inhibi§ie ţn capacitatea rňdňcinilor de a absorbi potasiu °i fosfor. Acidul salicilic, chiar °i la concentra§ii scňzute inhibň absorb§ia de potasiu (Klein °i Blum 1990) °i concentra§ii scňzute de acid ferulic (100m M) sunt cunoscute ca inhibitori ai absorb§iei de rubidiu la trandafir (Danks °i colaboratorii, 1975). Inhibi§ia a fost observatň áa fi mult mai pronun§atň de un pH scňzut (Devi 1994; Harper °i Balke,1981). ╬n plus la o inhibi§ie ţn capacitatea de absorb§ie a rňdňcinilor a fost observata adeseori o scňdere ţn acumularea de minerale. O descre°tere a nivelului de K °i Mg la Sorghum a fost observatň sub influen§a acidului ferulic (Glass, 1976). Cre°terea nivelului de azot °i descre°terea celui de fosfat la buruieni a fost observatň cÔnd solul era bogat ţn acid clorogenil (Hall °i colaboratorii ,1983). Pe lÔngň plantele de culturň astfel de oscila§ii minerale au fost constatate °i la plantele de pňdure. Volatizarea la Festuca descre°te nivelul de fosfat °i cre°te cel de potasiu. ╬n timp ce capacitatea inhibitoare a substan§elor alelochimice asupra acumulňrii de minerale este evidentň, nivelul acumulňrii de minerale este evidentň, nivelul toxicitň§ii pare a fi dependent de plante restatň, concentra§ia de compu°i testa§i °i de diferi§i factori biotici °i abiotici. Pe lÔngň ac§iunea directň asupra plantei sunstan§ele alelochimice exercitň de asemenea o influen§ň indicÔnd asupra absorb§iei de minerale prin inhibarea micorizelor din sol, indicÔnd complexitatea sistemului de evaluare a modului de ac§iune a substan§elor alelochimice (Perry °i Choquette, 1987).

Poten§ialul substan§elor alelochimice depind de coeficientul lipidic de parti§ie, adicň, capacitatea lor de a fi solubile ţn membrane, lipidice. Dependent de coeficientul de parti§iei, Glass (1975) a clasificat poten§ialul deriva§ilor acidului benzoic °i cinomic de a inhiba absorb§ia fosfatului. Cu cÔt coeficientul de parti§ie este mai mare cu atÔt ac§iunea substan§elor alelochimice este mai inhibitoare asupra absorb§iei nutrien§ilor. Glass °i Dunlop (1974) au demostrat capacitatea majoritň§ii compu°ilor fenolici de a depolariza membrana °i au corelat rata de depolarizare °i inhibi§ie a absorb§ie ionilor. Inhibi§ia a fost noncopetitivň (Glass, 1973, 1975; McClure °i colaboratorii, 1978). Astfel inhibi§ia absorb§iei de ioni este de o importan§ň considerabilň ţn condi§ii naturale °i ţn special ţn condi§ii acide unde efectele sunt mai pronun§ate.

5.1.7. Permeabilitatea membranei

Multe din substan§ele alelochimice, ţn particular mul§i din deriva§ii fenolici, flavone °i flavonoide distrug proprietň§ie membranei (Moreland °i Novitzky, 1987). De fapt, reducerea ţn multe procese fiziologice cum ar fi absorb§ia ionilor, respira§ia °i fotosinteza este datoratň unor modificňri structurale °i func§ionale ale membranei. ╬n cÔteva cazuri, a fost observatň depolarizarea membranei. Deriva§ii acizilor benzoic °i cinomic depolarizeazň membrana °i extinderea distrugerii depinde de capacitatea de a fi solubili ţn lipidele membranei (Glass, 1973). Pe lÔngň depolarizare multe substan§e alelochimice fenolice se amestecň cu ATP-aza membranarň, care furnizeazň energia necesarň pentru func§ionarea lor (Morelond °i Novitzky, 1987). Acidul salicilic descre°te con§inutul ţn ATP la rňdňcinile de ovňz (Balke, 1985). CÔ§iva compu°i fenolici, chimone, terpenoide °i flavonoide decupleazň fosforilarea oxidativň (Moreland °i Novitzky, 1987). Astfel, amestecul substan§elor alelochimice cu APT sintetozň ar modifica func§iile membranei °i metabolismu plantei.

Pe lÔngň depolarizarea membranei a fost observatň o cre°tere a permeabilitň§ii membranei pentru cationi °i amioni ţnso§itň de ţntreruperea gradientului de ioni °i efuxului unor ioni (Balke, 1985). Murphy °i colaboratorii, (1993) au observat efluxul ionilor de potasiu cÔnd rňdňcinile au fost tratate cu acid salicilic au atrubuit aceasta unei descre°teri a poten§ialului membranar sau unor modificňri structurale ţn membranň datorate unei capacitň§i mňrite a acidului salicilic de a solubiliza membrana . Reduceri similare au fost observate ţn permeabilitatea membranei datorate unor lipide membranare modificate (Haijeshi °i colaboratorii, 1992). De°i studiile nu au putut duce la o concluzie ţn legňturň cu ac§iunea primarň a substan§elor alelochimice este sigur cň acestea intervin ţn func§iile membranei ţn timp ce-°i exercitň ac§iunea.

Studii asupra efectelor substan§elor alelochimice asupra proceselor fiziologice ale plantelor °i modurile de ac§iune sugereazň cň ace°ti compu°i nu ac§ioneazň ţntr-un singur proces ci au multiple locuri ţn care-°i exercitň ac§iunea. La plante toate aceste procese sunt independente °i ori e schimbare ţntr-un proces ar avea efect asupra celorlalte. ╬n astfel de cazuri sensibilitatea unui proces particular este mult mai importantň decÔt modul de ac§iune al unei substan§e alelochimice. Cercetňtorii folosind combina§ii de diferite substan§e alelochimice care simuleazň condi§ii naturale este de o mare impoertan§ň pentru a evolua toxicitatea alelochiomicalelor °i pentru a presupune modul lor de ac§iune.













Document Info


Accesari: 1725
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright ę Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )