Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































YUMEIHO (tehnicile de baza)

medicina












ALTE DOCUMENTE

Afectiuni ale inimii
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Antropologie culturala si sociala 1 ESTE ADEVĂRAT SAU FALS ?
DIABETUL ZAHARAT
BOLILE APARATULUI URO-GENITAL
INDICAŢIILE NOZOGRAFICE ALE PSIHOTERAPIEI PRIN INTERVENŢIE PARADOXALĂ
BULETIN DE ANALIZE MEDICALE Nr...LIPIDOGRAMĂ
GINECOPATIILE PUERPERALE LA VACI sI INFLUENŢA ACESTORA ASUPRA PROCESELOR DE REPRODUCŢIE
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A AFECTIUNILOR APARATULUI UROGENITAL LA COPIL
YUMEIHO (tehnicile de baza)

                                     

                                                  YUMEIHO



                                            (tehnicile de baza)

 

 

          1. POZITIA PREGATITOARE

          Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie. Practicantul ingenuncheaza in spatele pacientului in pozitie similara, cu membrele inferioare departate, atingand ferm fesele acestuia, cu bustul sprijinind usor spatele pacientului.

          Pacientul isi aseaza bratele spre inapoi, capul usor flectat anterior si mentine o pozitie relaxata. Aceasta este pozitia asezat, folosita pentru efectuarea unor procedee fundamentale din cadrul terapiei yumeiho.

  2. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI

          Se efectueaza in portiunea din dreptul vertebrelor C-7; D-1; D-2; bilateral, in circa trei puncte, minim de trei ori, cu policele. Se preseaza perpendicular aceste puncte efectuand apoi o miscare de impingere inspre cap si apoi spre umeri. Amplitudinea miscarii este data de limita elasticitatii tesutului. Procedeul se executa lent, profund, ritmic, pastrand constanta intensitatea apasarii pe tot parcursul acesteia.

          3. MASAREA REGIUNII CERVICALE POSTERIOARE SI POSTERO-LATERALE, stg. + dr.

  Se maseaza prin presare ferma a muschilor cu policele si tragere inspre vertebre (apofizele spinoase). Miscarea se executa in limita elasticitatii tesutului, pe 3 linii, in cate 5 puncte, incepand din imediata vecinatate a spinelor vertebrale cervicale (prima linie). Se repeta de cate doua ori pe fiecare linie.

Primul punct al fiecarei linii se afla imediat sub osul occipital ultimul fiind, cu aproximatie, in dreptul vertebrei C-7.

Palma practicantului sprijina fruntea pacientului, astfel incat capul acestuia sa fie complet relaxat.

  4. FLEXII LATERALE ALE GATULUI

  Se efectueaza flexii laterale stg. + dr. ale gatului, asezand una din palme pe cap, superior urechii in timp ce cealalta sprijina umarul din partea opusa.

  Se executa cu blandete dar ferm, mentinand pozitia maxima posibila, nedureroasa, timp de cca 10 - 15 secunde.

  Se repeta de 2 ori in fiecare parte.                                    

  5. TRAGEREA  ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE SUPERIOARE 

          Pacientul isi aseaza mainile pe ceafa cu degetele impletite. Practicantul isi va introduce mainile pe sub axilele pacientului si-i va cuprinde antebratele in portiunea distala (cat mai aproape de articulatiile mainilor. Apoi se executa  o miscare de tragere spre sine concomitenta cu una de ridicare, in timpul efecuarii acestora practicantul trebuie sa-si indrepte talia si cu pieptul sa impinga spatele pacientului. Se repeta de 2 ori.

           Se va urmari ca pacientul sa adopte o atitudine complet relaxata, coatele "cazand" astfel natural in lateral.

          6. TRAGEREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE SI TORACALE  INFERIOARE

          Pacientul trebuie sa se aseze pe calcaie, iar practicantul sa stea ghemuit (pe varfurile picioarelor) in spatele lui, cu genunchii apropiati, asezati simetric fata de coloana vertebrala a pacientului, sa intinda bratele pe sub axilele pacientului acrosand usor umerii acestuia cu mainile si sa-l traga spre el.

 Apoi se fixeaza fruntea practicantului pe marginea inferioara a osului occipital al pacientului. Se extinde la maxim spatele pacientului, fixand ferm genunchii deasupra crestelor iliace, si tragand de umeri; in tot acest timp terapeutul trebuie sa fixeze cu fruntea sa ceafa pacientului, iar acesta trebuie sa-si relaxeze corpul cu bratele lasate pe langa corp. Cand se realizeaza tensionarea la maximum a spatelui pacientului, se va executa o tragere scurta si ferma a umerilor acestuia, in plan orizontal. Nu se va impinge cu genunchii spatele pacientului, acestia doar fixandu-l.

  Se executa in 3 - 5 puncte incepand de la creasta iliaca pana in dreptul unghiului inferior al omoplatilor.

            

          7. TRAGEREA ARTICULATIILOR VERTEBRELOR LOMBARE INFERIOARE 

          Terapeutul va pune genunchiul sau drept pe femurul drept al pacientului cu fata interna a genunchiului stang va fixa osul coxal stang al acestuia; apoi va intinde mana sa sta 17217x233r nga pe sub axila stanga punind mana dreapta a pacientului pe umarul stang si prinzandu-l de articulatia acesteia. Apoi va impinge umarul drept al acestuia spre inainte cu mana dreapta si cu mana stanga va trage pentru a roti corpul pacientului spre stanga. Daca se intampina o rezistenta semnificativa, atunci terapeutul va mari forta de executie uzand de propria greutate. Se va urmari mentinerea verticalitatii trunchiului pe tot parcursul miscarii. De asemenea se va fixa ferm intre coapse bazinul pacientului. Se repeta de 2 ori spre fiecare parte.

 

         8. FLEXIA ARTICULATIILOR GLEZNEI SI ALE GENUNCHILOR

Pacientul este culcat ventral cu membrele inferioare departate. Terapeutul ingenuncheaza intre picioarele lui, prinde cu ambele maini degetele picioarelor acestuia si impinge calcaiele spre fese, ajutandu-se de propria greutate. Se executa o prima miscare lent, usor, fara a forta, pana la limita maxima a amplitudinii miscarii, apoi, daca pacientul tolereaza procedeul, se executa iarasi depasind printr-o miscare scurta si ferma limita maxima uzuala a miscarii. El intensifica forta daca intampina rezistenta, fara a provoca insa un disconfort semnificativ pacientului. Se repeta de 2 ori.

          

9. FLEXIA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR

       Pe parcursul miscarii de revenire la pozitia initiala de la tehnica anterioara (dupa efectuarea acesteia) se cuprind ferm cu degetele mainii degetele picioarelor pacientului executand asupra acestora o energica flexie plantara (spre talpa).

10. MASAREA REGIUNII SACRALE

        Practicantul asezat pe genunchi intre membrele inferioare ale pacientului, maseaza aria fetei posterioare a osului sacru cu policele. Se maseaza prin presare perpendiculara si tragere inspre picioare a tesutului, in limita elasticitatii acestuia.

        Se efectueaza in 5 puncte, simultan stg.+ dr. Se repeta de 3 ori.

        Apasarea asupra punctelor situate in dreptul coccisului nu va fi urmata de tragere, nu se efectueaza apasari asupra coccisului!

11. MASAREA MUSCHILOR FESIERI STANGI CU PALMA

        Practicantul sta in genunchi cu membrele inferioare de o parte si de alta a coapsei stangi a pacientului, maseaza cu podul palmei muschii fesieri stangi, pe toata suprafata acestora. Se efectueaza o miscare de presare  in plan vertical, perpendicular pe cat posibil pe masele musculare. Palma dreapta va fi asezata contralateral (pe fesa stanga) pentru a contracara tendinta de rasucire a bazinului. Se repeta de minim 25 ori.

 12. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR FESIERI STANGI CU POLICELE

Practicantul ingenuncheaza in partea stanga a pacientului, cu fata spre acesta. Cu policele ambelor maini (suprapuse) maseaza regiunea cuprinsa intre marele trohanter si creasta iliaca latero-superioara (regiunea muschiului tensor fascie lata), in cca 3-5 puncte, de minim 2 ori.

Apoi maseaza prin acelasi procedeu toata aria muschilor fesieri, insistand asupra zonelor mai rigide (contractate). De asemenea se va insista in jurul articulatiei coxo-femurale si in zonele de insertie ale muschilor pe oasele bazinului. Se efectueaza de circa 25 -30 ori.

  13. MASAREA PLIULUI FESIER STANG

          Practicantul incaleca gamba stanga a pacientului si maseaza pliul fesier stang cu policele suprapuse, efectuand o miscare de "taiere" a tendonului muschiului biceps femural, de la interior spre exterior. Policele preseaza vertical aria masata, celelalte degete cuprinzand coapsa. Se repeta de minim 10 ori.

          14. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI STANGI

          Practicantul incaleca membrul inferior stang al pacientului si ii maseaza coapsa de la pliul fesier pana la zona poplitee. Se apasa perpendicular pe suprafata coapsei, cu policele suprapuse, la finalul apasarii, pastrandu-se constanta intensitatea acesteia se trage inspre calcai atat cat permite elasticitatea tesuturilor. Se maseaza in circa 8 - 10 puncte, pe linia mediana a coapsei de doua ori si cate o data pe liniile interna si externa. Intensitatea apasarii se gradueaza functie de suportabilitatea si tonusul muscular al pacientului. Degetele ambelor maini trebuie sa cuprinda coapsa pe tot parcursul executiei tehnicii.

Practicantul se va deplasa cu corpul sau astfel incat sa asigure o presiune verticala asupra fiecarui punct.

          15. MASAREA ZONEI POPLITEE STANGI

          Practicantul ingenuncheaza cu membrele inferioare de o parte si de alta a gambei stangi a pacientului, maseaza spatiul popliteu stang al acestuia cu policele paralele. Se efectueaza o apasare usoara, in 2 puncte, repetata de 10 ori. Apasarea poate fi urmata de tragere inspre calcaie a tesutului cutanat, in limita elasticitatii acestuia.

   16. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI

           Practicantul ingenuncheaza cu gambele de o parte si de alta a piciorului stang al pacientului. Se maseaza fata posterioara a gambei prin presare verticala si apoi tragere, cu policele suprapuse , pe trei linii, in 6 - 8 puncte, incepand de sub zona poplitee pana la calcaneu. Linia mediana se maseaza de doua ori, cele interna si externa cate o singura data.

 17. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DREPTI, CU PALMA

 Se repeta procedeul nr. 11 pe partea dreapta.

                  

18. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR FESIERI DREPTI, CU POLICELE

           Se repeta procedeul nr. 12 pe partea dreapta.

                                                                  

19. MASAREA PLIULUI FESIER DREPT

           Se repeta procedeul nr. 13 pe partea dreapta.

          20. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI DREPTE

           Se repeta procedeul nr. 14 pe partea dreapta.

21. MASAREA ZONEI POPLITEE DREPTE

           Se repeta procedeul nr. 15 pe partea dreapta.

                  

22. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE

           Se repeta procedeul nr. 16 pe partea dreapta.

          23. INTINDEREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR (prin presare in lateral)  

          Practicantul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului, asezand podul palmelor pe calcaiele acestuia apoi se vor presa puternic inspre exterior. Miscarea se executa de 2 ori, la inceput se executa lent, cu prudenta, testand limita de toleranta a pacientului. Apoi se executa pana la limita maxima uzuala a miscarii fortand putin peste aceasta printr-o scurta miscare ferma.

 

24. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR ACHILIENE STG +DR

           Pacientul este culcat ventral. Terapeutul ingenuncheaza si maseaza concomitent tendoanele achiliene cu palmele, prin presare verticala si usoara rotire externa. Se repeta de 10 ori.

25. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR TRICEPSI SURALI

           Pentru masarea muschilor surali pozitia este aceeasi ca la procedeul anterior.                                      

 Practicantul maseaza muschii pacientului prin presare verticala, in 3 puncte, cu podul palmelor, simultan stg. +dr. Se repeta de 3 ori. Se foloseste, prin sprijinire, greutatea propriului corp petru a asigura o presiune corespunzatoare asupra muschilor voluminosi si contractati.

26. MASAREA TALPILOR

  Se mentine pozitia de mai sus. Apoi practicantul fixeaza cu degetele mainii calcaneul pacientului astfel incat sa poata executa un masaj prin presare cu policele asupra talpilor. Se executa pe trei linii (mediana, interna si externa) in circa 5 puncte pe fiecare linie. Se repeta de 2 ori pe linia mediana. Se incheie pritr-o presare a talpilor cu pumnii catre sol (de 2-3 ori in 2-3 puncte).

27. INTINDEREA CONCOMITENTA A MUSCHILOR ANTERIORI AI COAPSELOR

           Practicantul se aseaza cu talpile in treimea inferioara a coapselor pacientului si prinde cu ambele maini degetele picioarelor acestuia si le preseaza usor in jos pentru a apropia calcaiele de fese. Dupa aceea practicantul isi flecteaza genunchii si se inclina usor anterior apasand gambele pacientului pana la limita maxima a mobilitatii. Se repeta de 2 ori, prima data efectuandu-se foarte bland, cu prudenta, fara a forta. Daca starea pacientului o permite, se v-a executa apoi o miscare mult mai ferma, putin peste limita mobilitatii uzuale, testata anterior.

         28. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI SUPERIORI (in pozitia culcat)

         Practicantul incaleca pe talia pacientului si maseaza cu policele regiunea muschilor trapezi superiori ai acestuia (deasupra omoplatilor). Miscarea se executa in circa 3-5 puncte situate paravertebral (lateral de D-1; D-2; D3; etc.), prin apasare perpendiculara urmata de o intindere inspre cap sau/si umeri a tesutului, in limita elasticitatii acestuia. Se repeta de minim 3 ori (in fiecare din cele 3-5 puncte!).



         29. MASAREA TUTUROR MUSCHILOR SACROSPINALI

          Practicantul asezat ca in pozitia mai sus mentionata, maseaza prin presare verticala cu policele si tragere (in limita elasticitatii tesutului) muschii sacrospinali (paravertebrali). Se va efectua procedeul incepand din regiunea mijlocie a omoplatilor (aprox. D.-4) pana in dreptul crestelor iliace. Se executa simultan stg.+dr. in 10 puncte, repetat de minim 2ori. Practicantul trebuie sa-si schimbe pozitia functie de regiunea masata astfel incat sa poata asigura o apasare verticala asupra fiecarui punct. Fetele dorsale ale picioarelor practicantului trebuie asezate deasupra coapselor pacientului, asigurand astfel un balans corespunzator.

         

                30. MASAREA REGIUNII LOMBARE

          A. ZONA VERTEBRELOR

Practicantul incaleca deasupra feselor pacientului si maseaza cu policele punctele aflate in lateralele apofizelor spinoase ale vertebrelor lombare. Se executa in 5puncte (aflate in dreptul vertebrelor L-1,2,3,4,5). Se repeta de 2 ori. Se apasa vertical si apoi se impinge in sus (spre cap). Miscare de impingere se efectueaza atat cu degetele cat si cu palmele.

          B. ZONA CRESTEI ILIACE stg. + dr.

          Terapeutul pune mainile sale, una peste alta, astfel incat mana dreapta se afla deasupra crestei iliace stangi, mana stanga se sprijina pe cea dreapta. Degetele ambelor maini sunt orientate inspre exterior. Miscarea este de apasare perpendiculara si usoara rotire in exterior urmand conturul crestei iliace postero-superioare. Pentru regiunea crestei iliace drepte se executa aceleasi miscari inversand doar mainile. Se efectueaza de 10 ori pe fiecare parte.

        31. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI STANG

         Practicantul sprijina mana dreapta pe omoplatul drept al pacientului  apoi efectueaza o miscare de alunecare cu mana stanga, incepand de la mijlocul marginii interne a omoplatului pana la capatul distal al muschiului deltoid. Policele urmeaza conturul omoplatului in prima parte a miscarii, alunecand ulterior peste umar si peste muschiul deltoid. In tot acest timp palma si degetele aluneca pe suprafata omoplatului, in final degetele cuprinzand muschiul dorsal mare.

       32. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI DREPT

        Se repeta procedeul nr. 31, pe partea dreapta.

       33. MASAREA MUSCHILOR DORSOLOMBARI (PARAVERTEBRALI) STANGI

        Tehnica se executa incepand din dreptul mijlocului marginii interne a omoplatului, in 10 puncte (pana in dreptul crestei iliace stangi). Se repeta de 2 ori. Mod de efectuare: se aseaza policele stang pe punctul de masat, se aseaza podul palmei drepte peste policele stang apoi se apasa perpendicular pe acesta cu palma dreapta,  mana stanga va executa o miscare de tragere inspre bazin, in limita elasticitatii tesutului. Presiunea efectuata de palma dreapta se mentine constanta pe parcursul tragerii.

 

          34. MASAREA MUSCHILOR DORSO-LOMBARI (PARAVERTEBRALI) DREPTI

         Se repeta pe partea dreapta procedeul nr. 33, inversand mainile.

                  

           35. MASAREA MUSCHILOR UMERILOR

           Practicantul maseaza simultan muschii umerilor si portiunea de deasupra omoplatilor a muschilor trapezi. Se cuprinde intre police si celelalte degete portiunea superioara a trapezului si se maseaza prin strangere in circa 3-5 puncte (dinspre gat spre umeri), se repeta de doua ori.

          36. MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI OMOPLATILOR

           Se aseaza palmele pe omoplati si se prind intre police si index muschii ridicatori ai omoplatilor, apoi se strang si se intind spre cap. Concomitent cu podul palmelor se maseaza, prin presare ferma si rotire (inspre exterior), omoplatii.

          37. MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN SI A INSERTIILOR MUSCHILOR GATULUI PE OSUL OCCIPITAL

           Pacientul asezat in decubitus ventral (culcat pe abdomen), isi aseaza fruntea pe pumnii asezati unul langa celalat, flectand usor gatul. Practicantul se aseaza pe regiunea fesiera a pacientului. Degetele mainilor acestuia se sprijina pe crestetul capului, timp in care policele suprapuse preseaza de 10 ori cate o secunda punctul aflat in scobitura formata in zona de articulare a coloanei vertebrale cu craniul ( zona bulbului rahidian).

           Ulterior, fara a se schimba pozitia corpului, cu policele se maseaza (prin presare sau/si usoara tragere spre crestetul capului), simultan stg.+ dr. 3 puncte aflate pe marginea osului occipital. Se repeta de 3 ori.

          38. MASAREA MUSCHILOR GATULUI (in decubit ventral) stg + dr

            Practicantul se aseaza pe genunchiul stang, talpa piciorului drept se aseaza pe sol in partea dreapta a pacientului. Palma stanga este sprijinita pe sol. Cu policele mainii drepte se maseaza partea postero-laterala a gatului pacientului, pe 3 linii, in 5 puncte, repetat de 2 ori. Primele puncte ale fiecarei linii situandu-se imediat sub osul occipital, ultimele fiind cu aproximatie in dreptul vertebrei C-7. Liniile sunt relativ paralele cu coloana vertebrala cervicala, prima situandu-se in imediata apropiere a apofizelor spinoase ale vertebrelor cervicale.

           Pentru partea dreapta se va proceda invers, simetric, fata de partea stanga.

                                               

          39. INTINDEREA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE (stg. +dr.)

           Pacientul aseaza barbia pe sol cat mai spre inainte posibil. Practicantul isi aseaza podul palmei stangi intre omoplatul drept si coloana pacientului, cu degetele orientate spre umarul drept. Palma dreapta se v-a aseza deasupra urechii drepte a pacientului, cu degetele orientate spre varful capului acestuia. Apoi se apasa inspre stanga capul pacientului pana la limita maxima a mobilitatii acestuia. Apasarea se va executa prima data usor, pana in punctul maxim posibil, apoi se va reveni la pozitia initiala, si in cazul in care pacientul nu acuza durere sau disconfort semnificativ, se va executa inca o data tehnica; de data aceasta in punctul final al miscarii efectuand o miscare ferma, scurta, de apasare simultana asupra capului si a umarului (de partea opusa miscarii). In momentele finale ale miscarii presiunea exercitata de maini este aceeasi, atat la nivelul capului cat si al umarului.

           Se va inversa procedeul pentru partea dreapta.   

          40. MASAREA ARTICULATIILOR MAINILOR SI ALE DEGETELOR

           Practicantul maseaza prin presare si frictionare, cu podul palmelor, articulatiile mainilor (de circa 5 ori) si ale degetelor (de circa 5 ori) pacientului.

          41. MASAREA  CONCOMITENTA A  ANTEBRATELOR SI A BRATELOR

           Practicantul maseaza antebratele pacientului cu podul palmelor prin presare verticala si rotire. Se executa in 3 puncte. Se repeta de 2 ori, prima data rotind extern, apoi intern.

                  

          42. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI CU GENUNCHII

           A. REGIUNEA DORSALA SI DORSO-LOMBARA

           Practicantul isi aseaza palmele pe dosul palmelor pacientului, fixandu-le. Apoi isi aseaza (simultan) genunchii de o parte si de alta a coloanei vertebrale a pacientului, in regiunea dintre omoplati. Apoi preseaza in 5 puncte spatele pacientului (pana deasupra crestelor iliace), avand grija sa aseze genunchii simetric fata de coloana. Presiunea asupra pacientului v-a fi controlata prin sustinerea pe maini a unei parti din greutatea terapeutului. Se repeta de 2 ori. Apoi se va efectua o miscare de alunecare cu genunchii de sus in jos, paravertebral, de la linia inferioara a omoplatilor pana la linia crestelor iliace.

 B. REGIUNEA LOMBARA

 Practicantul isi aseaza genunchii (cat mai apropiati), deoparte si de alta a coloanei vertebrale lombare, apoi inchide unghiul dintre gambe si coapse cat mai mult posibil. Se rotesc genunchii de la interior spre exterior, de circa 10 ori. Se va distribui greutatea practicantului in mod simetric asupra genunchilor. Se va tine cont atat de constitutia si starea de sanatate a pacientului cat si de raportul dintre greutatea practicantului si cea a pacientului. Se va proteja corespunzator toracele pacientului prin asigurarea unei suprafete de sprijin nu prea rigide.

43. MASAREA REGIUNII MUSCHILOR FESIERI CU GENUNCHII

           Practicantul va aseza genunchii pe regiunea fesiera a pacientului, mentinand pozitia mainilor mentionata la tehnicile de mai sus. Tibiile practicantului vor fi asezate pe coapsele pacientului astfel incat fetele dorsale ale piciorului sa fie pe fata interna a coapselor. Se vor roti genunchii de la interior spre exterior de 10 ori

 

44. MOBILIZAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE IN DECUBIT LATERAL

A.   ARTICULATIA SACRO-ILIACA STANGA.

   Pacientul se va aseza pe partea dreapta, astfel incat membrul inferior stang sa fie flectat la nivelul genunchiului la un unghi de aproximativ 90*. Trunchiul acestuia v-a fi rasucit usor spre stanga, bratul stang atarna inapoia spatelui. Practicantul ingenuncheaza cuprinzand coapsa stanga a pacientului intre coapsele sale, apoi aseaza palma stanga la nivelul partii anterioare a umarului stang al pacientului. Folosindu-se de antebratul drept, asezat oblic (cu cotul in ex-terior) pe fesierii stangi ai pacientului, practicantul trage spre sine bazinul acestuia (rotindu-l). Apoi fixand bine umarul pacientului se foloseste de propria greutate pentru a torsiona la maxim bazinul (apasand osul coxal stang), in finalul miscarii se va efectua o apasare suplimentara, brusca, scurta si ferma.

Se repeta de 2 ori.

B. ARTICULATIA SACRO-ILIACA DREAPTA. Se repeta miscarile de mai sus, dar adaptate la partea dreapta.

         45. FLEXIA COAPSELOR PE ABDOMEN

          Pacientul se aseaza in decubitus dorsal (culcat pe spate). Ridica membrele inferioare indoind genunchii si pastrand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza astfel incat picioarele pacientului sa se afle intre genunchii sai, apoi isi sprijina mainile pe genunchii pacientului,sub rotule. Folosindu-si si greutatea proprie impinge, spre pieptul pacientului, picioarele acestuia. In ultima parte a miscarii, practicantul isi va indrepta membrele inferioare (ridicandu-si genunchii de pe sol), ramanand sprijinit doar pe degetele picioarelor. Tehnica se efectueaza de minim 2 ori. Se va urmari relizarea flexiei maxime in timpul expirului pacientului. Se efectueaza lent, fara a forta, uzand totusi de greutatea proprie pentru a atinge maximul posibil al miscarii.

 

46. EXTENSIA MUSCHILOR ADDUCTORI AI COAPSELOR

           Pacientul este asezat in decubit dorsal, cu genunchii flectati la maxim, lasati sa cada in laterale (relizand extensia muschilor adductori ai coapselor), si talpile lipite (calcaneele se vor apropia cat mai mult posibil de ischioane!). Practicantul asezat in genunchi, sprijina cu acestia articulatiile picioarelor pacientului timp in care exercita o presiune usoara, constanta, asupra genunchilor acestuia (pe fata interna), apropiindu-i cat mai mult de sol. Se va mentine cateva secunde pozitia de extensie maxima, nedureroasa.

           Se efectueaza de minim 2 ori.

47. INTINDEREA SI TRAGEREA ARTICULATIILOR COXO-FEMURALE

           A. ARTICULATIA COXO - FEMURALA STANGA:

 Pacientul asezat in decubitus lateral dreapta, aseaza mainile in fata pieptului, flecteaza gamba dreapta pe coapsa, coapsa la circa 90* flexie pe bazin, membrul inferior stang este extins, pozitionat la un unghi de circa 35* - 45* fata de axul coloanei vertebrale. Practicantul va aseza talpa piciorului stang sub genunchiul pacientului, talpa piciorului drept pe fata dorsala a piciorului drept al acestuia (presand spre ischion calcaneul). Apoi practicantul cuprinde cu ambele maini articulatia gleznei stangi a pacientului, se inclina posterior simultan tragand piciorul acestuia si fixandu-si ferm talpile in punctele de sprijin mai sus mentionate). Se realizeaza astfel o intindere completa a membrului inferior stang al pacientului, acesta se va roti apoi de cateva ori, axial, stanga - dreapta, apoi se va trage scurt si ferm de 2 ori, uzand de forta in limita tolerantei pacientului.

B.    ARTICULATIA COXO - FEMURALA DREAPTA:

Se vor executa procedeele descrise mai sus, insa aplicate partii drepte a corpului pacientului.

         48. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE STANGI (prin rotiri, flexii, si extensii)

           Pacientul este in decubitus dorsal, practicantul asezat pe genunchi in lateral -stg. acestuia, usor oblic fata de pacient. Cu mana stanga cuprinde portiunea superioara gleznei stangi a pacientului, ridicand si flectand genunchiul. Apoi aseaza mana dreapta sub rotula genunchiului flectat (sau pe genunchi), presand coapsa spre abdomen (simultan, mana stg. apasa glezna spre coapsa flectata). Urmeaza o extensie brusca a membrului inferior flectat. Se efectueaza de 2 ori. Apoi fara a modifica pozitia mainilor se roteste de la interior spre exterior, de minim 3 ori, articulatia soldului (coxo-femurala stg.). Amplitudinea rotatiei trebuie sa fie maxima posibila. Miinile fixeaza ferm glezna si genunchiul pacientului.

         49. MASAREA REGIUNII INGHINALE STANGI

           Pacientul este in decubit dorsal, cu membrul inferior stang flectat din genunchi la maximum si coapsa in abductie (muschii adductori extinsi). Practicantul se aseaza astfel incat sa cuprinda intre genunchi membrul flectat al pacientului. Dupa caz, functie de elasticitatea pacientului se va sprijini sau nu genunchiul acestuia. Apoi practicantul maseaza cu policele situate paralel, lipite unu de altul, in 3 locuri regiunea inghinala (incepand de la tendonul bicepsului femural pana la tendonul muschiului adductor lung). Se repeta de 2 ori. Se va masa bland, prin presare verticala usoara (urmata facultativ de tragere in limita elasticitatii tesutului), evitand traumatizarea zonei. Aria de masaj este cea a ligamentului inghinal.

          50. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI STANGI

           Pacientul si practicantul isi pastreaza pozitiile mai sus mentionate. Practicantul maseaza  fata interna a coapsei pe 3 linii, in circa 8 - 10 puncte. Pe linia mediana se repeta de 2 ori. Primul punct al fiecarei linii se situeaza imediat sub cele trei puncte masate la tehnica precedenta. Ultimele puncte ale fiecarei linii se situeaza in imediata apropiere a genunchiului. Tehnica de masare este presarea verticala a fiecarui punct, cu policele suprapuse, celelalte degete cuprinzand ferm coapsa. Dupa presarea punctului, pastrand constanta intensitatea apasarii se executa o tragere, inspre genunchi a tesutului presat, in limita elasticitatii acestuia. Intensitatea apasarii se va doza functie de necesitate si suportabilitatea pacientului.




                                                         

         51. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR PATELARE STANGI

            Pacientul este asezat in decubit dorsal. Practicantul asezat pe genunchi si pe calcaie sustine pe coapse membrul inferior stang al pacientului. Apoi asezand transversal mainile pe coapsa pacientului maseaza, cu policele suprapuse (celelalte degete cuprinzand transversal muschii coapsei), prin presare si rasucire transversala, regiunea fasciei lata. Masajul se executa in 10 puncte, pe tot parcursul fasciei lata. Se repeta de 2 ori. Forta apasarii va fi corespunzatoare consistentei maselor musculare masate, miscarea fiind efectuata ferm, cu presiunea constanta in timpul rasucirii. Apoi, pastrandu-si pozitia, practicantul maseaza ligamentele patelare astfel: aseaza palma dreapta transversal pe patela (rotula), palma stanga longitudinal pe palma dreapta, efectuand circa 5 rotatii pe marginea rotulei, in 2 sensuri. Patela va fi astfel mobilizata contralateral apasarii - rotirii palmelor. Se vor efectua de asemenea si circa 5 mobilizari longitudinale ale rotulei, cu palmele asezate ca in pozitia precedenta.

          52. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI  (prin rulare) SI A MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI STANGI

            Pacientul pastreaza pozitia mentionata la tehnicile precedente. Practicantul sprijina cu fata anterioara a coapselor sale fata posterioara a gambei pacientului timp in care mainile (situate astfel: stanga deasupra gleznei si dreapta superior genunchiului) apasa si ruleaza inainte - inapoi membrul inferior al pacientului. Practicantul va modifica pozitia coapselor sale astfel incat sa asigure rularea pe acestea a intregii regiuni posterioare a gambei si a genunchiului pacientului. Apoi, practicantul va masa cu policele suprapuse, prin presare si rotire transversala muschii tibiali anteriori stangi. Se maseaza in circa 6 - 8 puncte, incepand de la articulatia tibio-peroniera superioara pana la maleola externa. Se va doza intensitatea apasarii in functie de tonusul musculaturii. Se repeta de 3 ori.

         53. ROTIREA ARTICULATIEI GLEZNEI STANGI

           Pacientul si practicantul vor pastra pozitiile mentionate la procedeele precedente.    

           Practicantul cuprinde ferm cu mana dreapta portiunea supramaleolara a pacientului, cu mana stanga va cuprinde fata dorsala a piciorului acestuia, apoi va executa rotatii ale articulatiei gleznei atat spre stanga cat si spre dreapta. Se vor efectua circa 5 rotatii pentru fiecare parte. Rotatiile vor fi efectuate lent, la maximul posibil al amplitudinii miscarii.

         54. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG

           Practicantul mentine piciorul stang al pacientului pe coapsele sale, cuprinde glezna acestuia cu mana dreapta si flecteaza plantar (spre talpa) degetele piciorului pacientului cu mana stanga pentru a extinde articulatiile.

         55. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI

           Se mentin pozitiile de la tehnicile precedente. Practicantul cuprinde cu palma stanga calcaneul pacientului, astfel incat talpa acestuia se afla pe antebratul practicantului. Antebratul drept al practicantului se sprijina usor desupra genunchiului pacientului. Apoi se va extinde genunchiul pacientului ridicand astfel la un unghi de circa 30 - 40* membrul inferior stang (din art. coxo - femurala). Practicantul se inclina spre dreapta presand cu antebratul sau talpa pacientului si fixandu-I, calcaneul realizand astfel o intindere a muschilor tricepsi surali (extensia musculaturii poate fi resimtita la nivelul intregii fete posterioare a membrului inferior!). Se va uza de greutatea propriului corp pentru a efectua o extensie completa in cazul muschilor masivi sau/si rigizi.

           Se repeta procedeul de circa 3 ori.

                  

          56. PERCUTIA TALPII STANGI

           Dupa efectuarea tehnicii precedente, se ridica membrul inferior stang tinandu-l de degete cu mana stanga, apoi se percuteaza mijlocul talpii acestuia cu pumnul mainii drepte (semi-inchis), de circa 5 ori.

          57. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE DREPTE (prin rotiri, flexii, si extensii)

           Se repeta procedeul 48 pe partea dreapta.

                            

          58.  MASAREA REGIUNII INGHINALE DREPTE

           Se repeta procedeul 49 pe dreapta.

59. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI DREPTE

           Se repeta procedeul 50 pe dreapta.

 

          60. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR PATELARE DREPTE

           Se repeta procedeul 51 pe dreapta.

                   

          61. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI DREPTI

           Se repeta procedeul 52 pe dreapta.

          62. ROTATIA ARTICULATIEI GLEZNEI DREPTE

           Se repeta procedeul 53 pe dreapta.

          63. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT               

           Se repeta procedeul 54 pe dreapta.   

 

          64. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE

           Se repeta procedeul 55 pe dreapta.

                                     

          65. PERCUTIA TALPII DREPTE

           Se repeta procedeul 56 pe dreapta.

          66. MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)

           Practicantul se aseaza cu gennchii de o parte si de alta a coapselor pacientului, apoi, cu palmele maseaza usor, prin rotatii de la interior spre exterior ligamentele inghinale. Se repeta de circa 10 ori. Palmele vor fi orientate cu degetele spre spinele iliace antero - superioare. Apasarea va fi foarte usoara mobilizand tesutul in limita elasticitatii acestuia.

          67. MASAREA MUSCHILOR DREPTI ABDOMINALI

            Practicantul asezat deasupra pacientului in pozitie similara celei precedente, maseaza cu policele, simultan, muschii drepti abdominali. Se executa in 6 puncte, primele trei fiind situate desupra ombilicului, celelalte sub acesta. Primul punct al fiecarui muschi va fi presat vertical (este interzis a se mobiliza superior, asemeni celorlalte!), si este situat pe o linie orizontala aflata la circa trei degete sub apendicele xifoid. Asupra tuturor celorlalte puncte se va efectua o apasare verticala urmata de o impingere spre torace, pastrand constanta intensitatea apasarii (se va efectua bland si profund!). Se repeta de circa 3 ori. Nu se apasa asupra regiunii  ombilicale. Intensitatea apasarii va fi dozata astfel incat sa nu creeze un disconfort semnificativ pacientului.

          68. MASAREA ABDOMENULUI

           Pacientul va flecta genunchii, mentinand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza in stanga pacientului, cu fata spre abdomenul acestuia, avand genunchii departati pentru a se situa cat mai aproape de el. Apoi aseaza palma dreapta transversal pe abdomen astfel incat ombilicul pacientului sa fie acoperit de baza degetelor trei si patru. Palma stanga va fi asezata peste palma dreapta astfel incat sa o acopere incepand de la degete. Se va executa apoi de 10 ori o miscare in val, prin impingere, apasare si tragere, mobilizand astfel inainte - inapoi continutul abdomenului (adresa fiind in principal intestinul subtire). Apoi se va efectua tot de 10 ori o miscare de rotire a palmelor, in sens orar, apasarea efectuandu-se pe traseul intestinului gros.

          Se va incheia cu o vibratie usoara efectuata in timpul expiratiei pacientului, asupra etajului inferior al abdomenului, repetata de 2 ori. 

          69. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERI-AXILARA STANGA

           Pacientul asezat in decubitus dorsal, cu membrul superior stang abdus la 90* (intins in laterala, perpendicular pe trunchi). Practicantul ingenuncheaza in stanga pacientului, paralel cu corpul acestuia (avand bratul acestuia in fata sa). Cu mana sa dreapta fixeaza articulatia mainii pacientului, apoi aseaza mana stanga in portiunea supero - externa a muschiului pectoral al acestuia astfel incat policele sa-l poata masa prin apasare spre celelalte degete. Masajul se va efectua in 3 - 5 puncte, de 2 ori, incepand din apropierea insertiei pe humerus pana la torace. Apoi se va masa cu policele in 3 - 5  puncte de 2 ori muschiul dorsal incepana din apropierea insertiei sale pe humerus pana la torace.

         70. MASAREA BRATULUI STANG

          Din pozitia de mai sus bratul pacientului va fi asezat la circa 35* fata de trunchi, portiunea terminala a antebratului ajungand intre genunchii practicantului. Acesta va masa bratul pe doua linii (interna si externa, laterale muschiului biceps brahial) de cate 2 ori, in circa 6 - 8 puncte, cu policele suprapuse, celelate degete fixand bratul.

       71. MASAREA ANTEBRATULUI STANG

        In continuarea procedeelor de mai sus se va masa antebratul stang astfel: fata anterioara pe 3 linii (linia mediana de 2 ori, cele interna si externa cate o singura data), in circa 8 puncte, cu policele suprapuse, (prin apasare -tragere spre art. mainii), din imediata apropiere a art. cotului pana la art. mainii; fata posterioara practicantul prinde palma pacientului in palma sa stanga si cu policele mainii drepte maseaza prin presare muschii extensori ai degetelor, in circa 8 -10 puncte, de 3 ori. Detaliu de tehnica: dupa ce policele mainii drepte preseaza punctul se va roti antebratul pacientului cu mana stanga, in sens orar, realizand astfel asupra punctelor o apasare - intindere. Se va efectua din imediata apropiere a articulatiei cotului pina la articulatia mainii, pe fata dorsala a mainii, in spatiul dintre radius si cubitus (ulna).

72. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI STANG

           Practicatul aseaza cotul stang al pacientului in palma sa dreapta, cu mana stanga cuprinde fata dorsala a mainii pacientului (flectata). Se vor efectua apoi 3 rotiri ale antebratului, in sens orar, fixand bine cotul. Dupa acestea se va extinde brusc articulatia cotului de doua ori.

          Rotirile se efectueaza in maximul amplitudinii articulare; extensiile vor fi efectuate cu prudenta, protejind articulatia cotului.

          73. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI

            Practicantul cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului asezand policele pe fata dorsala a acesteia, orientate spre antebrat (celelalte degete vor sprijini articulatia pe fata sa anterioara). Va efectua apoi un masaj cu policele prin apasari si trageri spre degete. Apoi va flecta - extinde energic, de circa 5 ori, articulatia.

 

         74. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI

          Practicantul aseaza muchia externa a talpii sale stangi in axila pacientului, cat mai aproape de torace. Cu mana stanga cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului iar cu mana drepta intinde, unul cate unul degetele mainii stangi ale acestuia. Se vor executa miscari de tragere - intindere ferme. Apoi se va trage usor de 2 ori membrul superior stang al pacientului.

          75. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII STANGI

           Practicantul isi aseaza degetul mic al mainii stangi intre degetele mic si inelar ale pacientului, degetul mic al mainii drepte se aseaza intre policele si aratatorul acestuia. Vor fi astfel fixate degetele mic si policele pacientului, acesta avand fata palmara complet extinsa, orientata spre fata practicantului. Se va masa apoi, fata palmara dupa cum urmeaza: pe trei linii, prima fiind mediana, unde se vor presa cu policele suprapuse circa 4 - 5 puncte; apoi se vor masa liniile situate pe eminentele tenara si hipotenara, in cate 4-5 puncte, cu policele, simultan pe ambele parti, prin presare. Se repeta, pe toate liniile, de 3 ori. In tot acest timp se va mentine extinsa, pe cat posibil, palma pacientului.

          

          76. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI STANG

           Practicantul fixand cu mana sa dreapta articulatia mainii stangi a pacientului, maseaza cu policele mainii stangi muschiul adductor al policelui pacientului (situat intre metacarpienele 1 si 2). Masajul se efectueaza prin presare (si facultativ tragere) intre polic aratatorul practicantului (aratatorul fiind flectat si asezat pe fata palmara a mainii pacientului, asfel incat va sprijini muschiul masat cu partea sa externa). Se repeta de 10 ori.

          77. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI STANG

           Pacientului se va intinde membrul superior stang pe langa cap, cat mai drept posibil, practicantul asezat pe genunchi perpendicular pe pozitia pacientului, va fixa apoi articulatia mainii stangi a pacientului cu mana sa dreapta. Cu podul palmei va masa in circa 5 puncte, de 2 ori, incepand cu marginea externa a omoplatului pana pe fata interna a antebratului. Pozitia palmei practicantului va fi de asa maniera incat degetele vor fi orientate spre spatele pacientului. Se va utiliza o apasare moderata fara a crea un disconfort semnificativ pacientului.



          78. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERI-AXILARA DREAPTA

           Se repeta procedeul 69 pe partea dreapta.   

                  

          79. MASAREA BRATULUI DREPT

            Se repeta procedeul 70 pe partea dreapta.

          80. MASAREA ANTEBRATULUI DREPT

            Se repeta procedeul 71 pe partea dreapta

          81. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI DREPT

           Se repeta procedeul 72 pe partea dreapta.

         

82. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE

           Se repeta procedeul 73 pe partea dreapta.

83. INTINDEREA ARTICULATIILOR  DEGETELOR MAINII DREPTE

           Se repeta procedeul 74 pe partea dreapta.

84. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII DREPTE

           Se repeta procedeul 75 pe partea dreapta.

          85. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI MAINII DREPTE

           Se repeta procedeul 76 pe partea dreapta.

 

          86. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI DREPT

           Se repeta procedeul 77 pe partea dreapta.

          87. EXTENSIA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE

           Masajul pregatitor: pacientul este asezat in decubitus dorsal, capul asezat pe sol fara perina. Practicantul asezat pe sezut, astfel incat capul pacientului sa se situeze intre coapsele sale. Cu degetele 2,3,4, se vor masa prin presare - tragere (spre cap) muschi paravertebrali ai regiunii cervicale, incepand din dreptul vertebrei D-1 pana la regiunea suboccipitala. Se va masa in circa 5 puncte, repetat de 3 ori.

           Extensia vertebrelor cervicale: practicantul isi aseaza talpile pe umerii pacientului, cuprinde cu mainile regiunea occipitala a pacientului, se deplaseaza spre inapoi cu sezutul atat cat ii permite pozitia; extinde apoi, prin tragere blanda, gatul pacientului, contracarand prin fixarea umerilor acestuia cu picioarele. Repeta miscarea, de data aceasta in punctul terminus al extensiei realizand o tragere brusca, scurta spre sine, in plan orizontal, a capului pacientului. Atentie, se va urmari ca policele sa nu atinga gatul pacientului in regiunea sa anterioara, acestea nu participa la executia procedeului!!!

 

          88. MASAREA ARIPILOR NASULUI

           Mentinandu-se pozitiile de baza mentionate la procedeul precedent, practicantul maseaza, bland, cu policele, concomitent, pe toata lungimea lor, aripile nazale ale pacientului.    

           Se va repeta de circa 5 ori.

          89. MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR

 Practicantul maseaza periorbitar, cu policele, simultan in stanga si in dreapta, in minim 5 puncte (atat orbita superioara cat si cea inferioara), de doua ori. Apoi, cu dgetele 3,4,5, maseaza prin presare si rotire in ambele sensuri,  de cate 5 ori, simultan bilateral, regiunea tamplelor pacientului.

90. APASAREA GLOBILOR OCULARI

            Practicantul isi aseaza degetele 2 si 5 ale ambelor maini, orientate unele catre celelalte, pe orbitele inferioare si superioare ale pacientului. Apoi cu degetele 3 si 4 efectueaza o apasare foarte blanda asupra globilor oculari ai acestuia. Se vor aplica fie trei apasari a cate o secunda fie o singura apasare mentinuta timp de circa 3 secunde.

          91. MASAREA MUSCHILOR FACIALI

           Practicantul isi incruciseaza degetele mainilor si spoi aplica fetele lor palmare asupra obrajilor pacientului. Efectueaza apoi o miscare de strangere intre palme si apoi rotiri usoare. Se va aplica procedeul in principal asupra muschilor maseteri, zigomatici, si temporali, deci in 3 puncte . Se va repeta de circa 3 ori.

92. MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII

           Practicantul va efectua presiuni, cu policele suprapuse pe linia mediana  a capului, in circa 10 puncte, incepand cu punctul dintre sprancene, pana in crestetul capului. Se repeta de 2 ori. Se va mentine apasarea asupra fiecarui punct timp de circa o secunda.

          93. EXTENSIA REGIUNII DORSALE A TRUNCHIULUI (prin arcuire)

           Pacientul se va aseza in genunchi, cu sezutul pe calcaie. Practicantul isi aseaza genunchii (rotulele) imediat superior crestelor iliace postero-superioare (bilateral, simetric fata de vertebrele lombare, aproximativ in dreptul vertebrei L-4), se sprijina pe sol cu baza degetelor picioarelor; apoi cuprinde pe sub axila, umerii pacientului, acesta va fi rugat sa se relaxeze si sa se incline spre inapoi, concomitent practicantul se va lasa pe spate pana va fi complet pe sol (tragand astfel pacientul deasupra lui si sprijinindu-l continuu cu genunchii).Se va efectua relativ lent miscarea, avand grija ca pe tot parcursul procedeului picioarele pacientului (fata dorsala a degetelor) sa nu paraseasca solul (ramanand in pozitia initiala).

           Gradul de extensie (arcuire) se va determina functie de dimensiunile si suportabilitatea pacientului, prin deschiderea (pentru diminuare) a unghiului dintre gambele si coapsele executantului.

            Pentru pastrarea echilibrului, practicantul isi va aseza usor departate talpile pe sol inca de la inceputul procedeului.

          

           94. EXTENSIA POSTERIOARA SI INTINDEREA ARTICULATIILOR UMERILOR

            Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie apoi isi va aseza mainile pe ceafa avand degetele incrucisate. Practicantul va sta in picioare, in spatele pacientului, apoi se apleaca usor indoind genunchii si isi trece mainile prin partea anterioara a bratelor pacientului asezandu-le apoi cu fata dorsala pe toracele pacientului (aproximativ sub nivelul omoplatilor acestuia). Apoi va efectua o miscare de tragere spre sine (posterioara) a bratelor pacientului, concomitenta cu o ridicare usoara a acestuia de pe sol.

          95. INTINDEREA POSTERIOARA A BRATELOR

           Practicantul se va aseza pe genunchi, in spatele pacientului (care mentine o pozitie similara), prinde cu ambele maini incheieturile mainilor pacientului apoi le ridica pana sunt paralele cu solul (atat cat este posibil) avand grija sa se pastreze drepte. In punctul final al procedeului va apropia unul de celalalt bratele pacientului, pana la limita maxima a mobilitatii, mentinand o secunda pozitia finala. Procedeul final se repeta de 3 ori.

           Dupa caz, pacientul va avea orientate palmele fie in jos fie in sus (membrele superioare fiind in rotatie interna sau externa).

          96. MASAREA REGIUNII SUPERIOARE A UMERILOR

           Practicantul sta in picioare in spatele pacientului (acesta pastreaza pozitia de la procedeul precedent) sprijinandu-l cu genunchii. Apoi cu policele ambelor maini maseaza partea superioara a umerilor pacientului (regiunea superioara a muschiului trapez), in circa 3 puncte de circa 3 ori, prin presare si tragere inspre umeri, simultan stg. + dr.

97. RELAXAREA ARTICULATIILOR UMERILOR

 Dupa efectuarea procedeului precedent practicantul prinde cu mainile umerii pacientului (avand muschii deltoizi in palme) si ridica umerii acestuia cat mai sus posibil, lasandu-i apoi sa cada (brusc). Se repeta de 5 ori.

Pacientul trebuie sa mentina o pozitie complet relaxata pentru reusita procedeului.

 

          98. EXTENSIA MUSCHILOR PECTORALI PRIN APROPIEREA OMOPLATILOR

            Practicantul cuprinde umerii pacientului similar procedeului anterior, apoi trage posterior umerii cautand sa realizeze apropierea la maximum a omoplatilor. Se repeta de 5 ori.

          99. PERCUTIA UMERILOR SI A REGIUNII DORSALE SUPERIOARE A SPATELUI

           Practicantul loveste ritmic cu palmele facute caus si asezate una in cealalta umerii si regiunea dorsala a pacientului. Procedeul se aplica de la un umar la celalalt, si din regiunea cervicala pana la linia inferioara a omoplatilor. Se repeta de 2 ori.

 

          100. PROCEDEELE FINALE

            Dupa aplicarea procedeului precedent practicantul maseaza prin presare cu policele catre celelalte degete, de 10 ori, portiunea de deasupra umerilor a muschilor trapezi ai pacientului. Apoi loveste cu palmele, de 2 ori, umerii pacientului.

.....................................

Indicatii cu caracter general privind aplicarea procedeelor:

-         Se va doza intensitatea apasarii conform cu cerintele tesuturilor masate si in functie de toleranta la durere a pacientului.

-         Apasarea se va efectua, pe cat posibil, perpendicular pe regiunea masata.

-         Nu se aplica manevre brutale la copii, persoane in varsta, bolnave cronic, astenice, obeze, etc.

-         In cazul suferintelor de severitate medie sau superioara se va cere consimtamantul medicului curant pentru aplicarea terapiei.

-         In general, suferintele acute se constitue in contraindicatii ale aplicarii terapiei.

-         Imbracamintea practicantului v-a fi lejera, permitandu-i acestuia aplicarea nestanjenita a procedeelor. Pacientul trebuie sa aiba imbracamintea, preferabil, din bumbac, sau orice alt material care nu se electrizeaza prin frecare.

-         Atentie la bijuterii, ceasuri, curele, fermoare, nasturi voluminosi. Pot stanjeni activitatea practicantului sau/si rani pacientul in timpul aplicarii procedeelor.

-         Temperatura in incaperea unde se aplica terapia trebuie sa fie optima, atat pentru pacient cat si pentru practicant.

-         Nu se vor aplica aceste procedee persoanelor in stare de ebrietate, bolnavilor psihici, gravidelor.

-         Pacientul va fi asezat pe o saltea, de o grosime si o consistenta corespunzatoare realizarii maximului de efect terapeutic, protejand totusi toracele pacientului.

-         Se va evita aplicarea cu intensitate mare a procedeelor asupra regiunilor care au suferit traumatisme sau/si interventii chirurgicale in atecedente. Chiar daca aparent nu prezinta urmari.

-         Practicantul va urmari in permanent starea pacientului; se va evita creerea unui disconfort semnificativ sau de lunga durata. La aparitia unor stari de rau evident se va intrerupe aplicarea procedeelor si pacientul va fi indrumat spre medic.

                                                                      01.05.2003                   S.R.Y.   -   Sorin Iga

         

 













Document Info


Accesari: 3766
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )