BRATIANU, GHEORGHE I. (1898-1953)

BRĂTIANU, GHEORGHE I.

A fost unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a avut tara noastra, cel mai stralucit din generatiile care au activat īn perioada interbelica, ilustrīnd una dintrte etapele cele mai rodnice din īntreaga evolutie a istoriografiei romānesti. A con­tribuit la ridicarea istoriografiei noastre la un nivel superior, modern, comparabil cu al altor scoli-istoriografice europene. S-a nascut la 21, L/3. II. 1898 īn comuna Ruginoasa din judetul Iasi, ca fiu al lui lori I.C.Bratianu (Ionel) si al M 23523u2018x 9;riei Moruzi. A urmat cursurile Liceului National din Iasi, apoi Facultatea de drept a Universitatii Al I Cuza si Facultatea de litere de la Paris. A obtinut titlul de doctor īn filozofie la Universitatea din Cernauti (1923) si īn litere la Paris (1929). Timp de 17 ani (1923-1940) a fost profesor la Facultatea de litere (istorie) din Iasi, apoi, din 1940 pīnā īn 1947, la cea din Bucuresti, succedānd Iui N.Iorga la Catedra de istorie universala. Cu īnsusiri deosebite de dascal, Gh.I.Bratianu a creat o scoala istoriografica la care s-au format multi dintre istoricii nostri de frunte, īntre 1940-1941 a īndeplinit functia de decan al Facultatii de litere, si filozofie din Bucuresti, īn perioada ieseana, īntre anii 1935-1940, a fost directorul Institutului de istorie generala al Universitatii Alexandru loan Cuza, iar la Bucuresti, directorul Institutului de istorie universala Nicolae lorga 0941-1947). Gheorghe I Bratianu ocupa un loc de frunte īn istoriografia romāneasca. Putini dintre istoricii nostri l-au egalat īn ce priveste varietatea preocuparilor si amploarea operei publicate. O bibli­ografie selectiva, a lucrarilor sale, consemneaza 38 de carti si brosuri, precum si 99 de articole īn publicatii stiintifice, tratīnd probleme de istorie medievala, cit si de istorie moderna, contemporana si de politica curenta. Opera lui Gheorghe LBratianu se īnscrie, pe de o parte, pe linia traditionala a istoriografiei romānesti, iar pe de alta parte se īncadreaza īn efortul general de reīnnoire a stiintei-istorice, caracteristic perioadei interbelice. Cercetarile sale de istorie nationala s-au concentrat asupra unor probleme majore: formarea si continffftatea poporului romān pe teritoriul pe care īl locuieste,(formarea statelor medievale romānesti, or­ganizarea sociala si politica a vietii romānesti īn evul mediu, īn lucrarea O enigma si un miracol istoric: poporul romān (1940), pledeaza pe con­tinuitatea poporului romān pe aceste meleaguri. O expunere de ansamblu a istoriei nationale a realizat prin volumul Originile si formarea unitatii romānesti (1942). īn Traditia istorica despre īntemeierea statelor romā­nesti (1945), Gheorghe LBratianu aduce importante contributii privind baza economica a formarii statelor feudale si analizeaza valoarea traditiei orale pentru studiile istoriei. Integrarea istoriei nationale īn contextul universal a fost preocuparea majora a lui Gheorghe LBratianu din ultimii ani ai activitatii sale. īn perioada 1945-1947 a publicat o serie de studii materiale ce au format volumul Sfatul domnesc si adunarea starilor īn principatele romāne (1947). Gheorghe LBratianu a fost un deschizator de drumuri īn domenii ale istoriei universale, cum ar fi istoria economica si sociala a Bizantului sau istoria comertului italian īn Marea Neagra. Primele sale cercetari importante privesc comertul oraselor italiene medievale īn zona Marii Negre (monografia Recherches sur le commerce genois dans la Mer Noire au XIII siecle, 1929). A fost si unul dintre distinsii bizantinisti ai vremii sale. īn acest domeniu s-a interesat īndeosebi de structurile social-economice si de institutii. Se remarca luc­rarile: Privileges et franchises municipales dans l'Empire byzantin (1936) si īn special Etudes byzantines d'histoire economique et sociale (1938). Opera sa stiintifica īsi pastreaza si astazi viabilitatea datorita unei perspec­tive de o larga deschidere catre toate orizonturile istoriei. Valoarea ac­tivitatii sale multilaterale a fost apreciata prin alegerea ca membru al Academiei Romāne si al altor societati stiintifice straine: membru al Societa Ligure di Storia Patria (Genova), membru al Institutului Kon-dakov (Praga), membru al Societatii Regale de stiinte si Litere din Boemia, membru īn Comitetul international al studiilor istorice, membru īn Comitetul National al Istoricilor Romāni. Gheorghe I.Bratianu si-a consacrat o buna parte a energiei activitatii politice (aflīndu-se, din 1930, īn fruntea unei disidente liberale). Om de o aleasa integritate morala, el n-a urmarit prin activitatea politica sa parvina īn viata sociala, in ierarhia stiintifica, īn cariera universitara. Ideologia lui, caracterizata printr-o larga deschidere umanista, a fost lipsita de orice afinitate cu aceea a curen­telor sovine, rasiste sau mistice. Totusi, īn seara de 7/8 mai 1950 a fost arestat si retinut 3 ani fara a fi judecat sau condamnat, īnceteaza din viata īn īnchisoarea de la Sighetul Marmatiei, īn noaptea de 24 aprilie 1953.