BRĂTIANU,
GHEORGHE I.
A fost unul dintre cei mai mari
istorici pe care i-a avut tara noastra, cel mai stralucit din
generatiile care au activat īn perioada interbelica, ilustrīnd una
dintrte etapele cele mai rodnice din īntreaga evolutie a istoriografiei
romānesti. A contribuit la ridicarea istoriografiei noastre la un nivel
superior, modern, comparabil cu al altor scoli-istoriografice europene.
S-a nascut la 21, L/3. II. 1898 īn comuna Ruginoasa din judetul
Iasi, ca fiu al lui lori I.C.Bratianu (Ionel) si al M 23523u2018x 9;riei
Moruzi. A urmat cursurile Liceului National din Iasi, apoi
Facultatea de drept a Universitatii Al
I Cuza si
Facultatea de litere de la Paris. A obtinut titlul de doctor īn filozofie
la Universitatea din Cernauti (1923) si īn litere la Paris
(1929). Timp de 17 ani (1923-1940) a fost profesor la Facultatea de litere
(istorie) din Iasi, apoi, din 1940 pīnā īn 1947, la cea din
Bucuresti, succedānd Iui N.Iorga la Catedra de istorie universala. Cu
īnsusiri deosebite de dascal, Gh.I.Bratianu a creat o
scoala istoriografica la care s-au format multi dintre istoricii
nostri de frunte, īntre 1940-1941 a īndeplinit functia de decan al
Facultatii de litere, si filozofie din Bucuresti, īn
perioada ieseana, īntre anii 1935-1940, a fost directorul Institutului
de istorie generala al Universitatii Alexandru loan Cuza, iar
la Bucuresti, directorul Institutului de istorie universala Nicolae
lorga 0941-1947). Gheorghe I Bratianu
ocupa un loc de frunte īn istoriografia romāneasca. Putini
dintre istoricii nostri l-au
egalat īn ce priveste varietatea preocuparilor si amploarea
operei publicate. O bibliografie selectiva, a lucrarilor sale,
consemneaza 38 de carti si brosuri, precum si 99
de articole īn publicatii stiintifice, tratīnd probleme de
istorie medievala, cit si de istorie moderna, contemporana
si de politica curenta. Opera lui Gheorghe LBratianu se
īnscrie, pe de o parte, pe linia traditionala a istoriografiei
romānesti, iar pe de alta parte se īncadreaza īn efortul general
de reīnnoire a stiintei-istorice, caracteristic perioadei
interbelice. Cercetarile sale de istorie nationala s-au
concentrat asupra unor probleme majore: formarea si continffftatea poporului
romān pe teritoriul pe care īl locuieste,(formarea statelor medievale romānesti,
organizarea sociala si politica a vietii romānesti īn
evul mediu, īn lucrarea O enigma si un miracol istoric: poporul
romān (1940), pledeaza pe continuitatea poporului romān pe aceste
meleaguri. O expunere de ansamblu a istoriei nationale a realizat prin
volumul Originile si formarea unitatii romānesti (1942).
īn Traditia istorica despre īntemeierea statelor romānesti (1945),
Gheorghe LBratianu aduce importante contributii privind baza
economica a formarii statelor feudale si analizeaza
valoarea traditiei orale pentru studiile istoriei. Integrarea istoriei
nationale īn contextul universal a fost preocuparea majora a lui
Gheorghe LBratianu din ultimii ani ai activitatii sale. īn
perioada 1945-1947 a publicat o serie de studii materiale ce au format volumul Sfatul
domnesc si adunarea starilor īn principatele romāne (1947).
Gheorghe LBratianu a fost un deschizator de drumuri īn domenii ale
istoriei universale, cum ar fi istoria economica si sociala a
Bizantului sau istoria comertului italian īn Marea Neagra.
Primele sale cercetari importante privesc comertul oraselor
italiene medievale īn zona Marii Negre (monografia Recherches sur le
commerce genois dans la Mer Noire au XIII siecle, 1929). A fost si unul
dintre distinsii bizantinisti ai vremii sale. īn acest domeniu s-a
interesat īndeosebi de structurile social-economice si de institutii.
Se remarca lucrarile: Privileges et franchises municipales dans l'Empire byzantin
(1936) si īn special Etudes byzantines d'histoire economique et sociale (1938).
Opera sa stiintifica īsi pastreaza si
astazi viabilitatea datorita unei perspective de o larga
deschidere catre toate orizonturile istoriei. Valoarea activitatii
sale multilaterale a fost apreciata prin alegerea ca membru al Academiei
Romāne si al altor societati stiintifice straine:
membru al Societa Ligure di Storia Patria (Genova), membru al
Institutului Kon-dakov (Praga), membru al Societatii Regale de
stiinte si Litere din Boemia, membru īn Comitetul
international al studiilor istorice, membru īn Comitetul National al
Istoricilor Romāni. Gheorghe I.Bratianu si-a consacrat o buna
parte a energiei activitatii politice (aflīndu-se, din 1930, īn
fruntea unei disidente liberale). Om de o aleasa integritate
morala, el n-a urmarit prin activitatea politica sa
parvina īn viata sociala, in ierarhia
stiintifica, īn cariera universitara. Ideologia lui,
caracterizata printr-o larga deschidere umanista, a fost
lipsita de orice afinitate cu aceea a curentelor sovine, rasiste sau
mistice. Totusi, īn seara de 7/8 mai 1950 a fost arestat si retinut 3
ani fara a fi judecat sau condamnat, īnceteaza din
viata īn īnchisoarea de la Sighetul Marmatiei, īn noaptea de 24
aprilie 1953.