Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































ELECTROMECANIC - CURRICULUM SCOLAR pentru clasa a XI-a anul de completare

profesor scoala


MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ĪNVĂŢĂMĀNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC



UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108.01

sI

PHARE TVET RO 0108.03

CURRICULUM  sCOLAR

pentru clasa a XI-a anul de completare

scoala de Arte si Meserii

Domeniul de pregatire :   ELECTROMECANIC

Calificarea: 51

 ELECTROMECANIC CENTRALE   ELECTRICE

2005

Lista autorilor:

Florin Gradinaru            - profesor, grad didactic I, Grup scolar Industrial  "Anghel Saligny " Braila

Michaela Gradinaru       - profesor, grad didactic I, Grup scolar Industrial  "Anghel Saligny " Braila

Ileana Majinescu             - profesor, grad didactic definitiv, Grupul scolar Industrial  "Electroputere"

                                            Craiova

Mariana Marica              - profesor, grad didactic I, Grupul scolar Energetic Rāmnicu-Vālcea

Mihai Stroe                     - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic ,,Henri Coanda'' Tulcea

Claudia Nitu                   - profesor, grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic Energetic Constanta

                                       

   

Asistenta   U I P   Phare  TVET    RO   0108. 03

DORIN ROsU - doctor inginer,  Inspector de specialitate,  C.N.D.I.P.T.

CONŢINUTUL  CURRICULUMULUI

Plan de īnvatamānt

1.    Nota de prezentare

Domeniul de pregatire si calificari

Descrierea rutei curriculare

2. Alcćtuirea modulelor si corelarea cu unitatile de competenta

Pregatire tehnica generala

 

 Modulul I:        Utilizarea elementelor  de  automatizare

 Modulul II:       Utilizarea masinilor si aparatelor electrice  de joasa tensiune                              

 Modulul III:     Montarea si demontarea organelor de masini si a  mecanismelor                        

 Modulul IV:   Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune

 Modulul V:    Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

 Modulul VI:   Īntretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

Stagii de pregatire practica

 

            Modulul VII:   Supravegherea echipamentelor electromecanice din centralele electrice

            Modulul VIII:  Īntretinerea si repararea instalatiilor  electromecanice din centralele electrice

Curriculum īn dezvoltare locala

            Modulul IX:   Instalarea si punerea īn functiune a echipamentelor electromecanice din 

                                   centralele electrice                                                                    

PLAN DE ĪNVĂŢĂMĀNT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul:     Electromecanic

Calificarea:   Electromecanic centrale electrice

Cultura de specialitate si instruire practica saptamānala                                                    377 ore

Modulul I - Utilizarea elementelor  de

                      automatizare 

Total ore/an

87

din care:                  laborator tehnologic

 -

                                 instruire practica

29

Modulul II:   Utilizarea masinilor si aparatelor

                       electrice  de joasa tensiune                

Total ore/an

58

din care :               laborator tehnologic

 -

                                   instruire practica

29

Modulul III: Montarea si demontarea organelor                       de masini si a  mecanismelor

Total ore/an

58

din care:                  laborator tehnologic

  -

                                  instruire practica

29

Modulul IV: Executia instalatiilor electrice de

                      joasa tensiune

Total ore/an

58

din care:                  laborator tehnologic

  -

                                  instruire practica

29

Modulul V: Exploatarea masinilor si utilajelor

                      electromecanice

Total ore/an

58

din care:                  laborator tehnologic

  -

                                  instruire practica

29

Modulul  VI Īntretinerea si repararea masinilor,

                      utilajelor si instalatiilor

Total ore/an

58

din care:                  laborator tehnologic

  -

                                  instruire practica

29

Total ore/an:13 ore/saptamāna x 29 saptamāni =  377 ore

Stagii de pregatire practica                                                                                                  240 ore

Modulul VII: - Supravegherea echipamentelor

                     electromecanice din centralele electrice

Total ore/an

120

din care:         laborator tehnologic

30

Modulul VIII: - Īntretinerea si repararea instalatiilor

                      electromecanice din centralele electrice

Total ore/an

120

din care:         laborator tehnologic

 30

Total ore/an: 30 ore/saptamāna x 8 saptamāni/an= 240 ore

Curriculum īn dezvoltare locala                                                                                       116 ore                                                                

Modulul IX:- Instalarea si punerea īn functiune a echipamentelor electromecanice din centrale electrice

Total ore/an

116

din care:                   laborator tehnologic

58

                                  instruire practica

  -

Total ore/an: 4 ore/saptamāna x 29 saptamāni =116 ore

                                                                                                                        TOTAL  733 ore/an

 

NOTĂ DE PREZENTARE  A CALIFICĂRII

 Sistemul national al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MEC īn parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un profil al  absolventilor cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se implica īn acest fel si mai mult īn parteneriate educationale, ajutānd astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentānd ceea ce se īnvata si creānd conditii pentru ca īnvatamāntul sa raspunda schimbarilor tehnologice tot mai rapide de azi.

 Absolventii noului sistem de formare profesionala, dobāndesc abilitati, cunostinte, deprinderi dezvoltand si o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de īnvatare continua, prin posibilitatea  unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

            Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale.Competentele profesionale sunt grupate īn unitati de competenta generale si specializate.

            Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie īn cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobāndi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

            Programele au fost concepute astfel īncāt sa dezvolte abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului īn societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost īncorporate īn abilitatile cheie.

            Fiecare nivel parcurs īn domeniul electromecanic, implica dobāndirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Pregatirea fortei de munca calificate īn conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

                                   Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii de arte si meserii īn domeniul electromecanic este gāndita sa tina pasul cu cerintele actuale, īncercāndu-se si o orientare catre activitatea informationala si  initierea īn utilizarea tehnologiilor de cel mai īnalt nivel.

Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programelor de la nivelul 2, elevul este  solicitat īn multe activitati practice care īi  stimuleaza si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobāndite.

                                         Activitatea electromecanicului centrale electrice are ca scop montarea, punerea in functiune, predarea la beneficiar,  exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor electromecanice din centralele electrice. 

                                               


2. ALCĂTUIREA MODULELOR sI CORELAREA CU UNITĂŢILE DE COMPETENŢE

Electromecanic centrale electrice

Nivelul 2, clasa a XI-a

Unitatea de competente

Competenta

M I

M II

M III

M IV

M V

M VI

StaGii  p. p.

C.D.L.

Evaluare

M ViI

M VIII

M IX

    51.1. Comunicare si numeratie

1. Formuleaza opinii personale pe o tema data

*

2. Realizeaza o scurta prezentare utilizānd imagini ilustrative

*

3. Citeste si utilizeaza documente scrise īn limbaj de specialitate

Ö

Ö

4. Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data

Ö

Ö

51.3. Lucrul īn  echipa

1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Ö

Ö

2. Īsi asuma rolurile care īi revin īn echipa

Ö

Ö

3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru īndeplinirea sarcinilor

Ö

Ö

51.5.    Igiena si securitatea muncii

1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor

Ö

Ö

2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

Ö

Ö

51.7. Asigurarea calitatii

1. Aplica normele de calitate īn domeniul de activitate

Ö

Ö

2. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

Ö

Ö

51.8. Utilizarea elementelor de automatizare

1. Identifica elemente de automatizare.

Ö

Ö

2. Verifica functionarea instalatiei de semnalizare si avertizare

Ö

Ö

3. Regleaza aparate din instalatia de automatizare

Ö

Ö


51.9. Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

1. Identifica partile componente de baza  ale masinilor si aparatelor   electrice;

Ö

Ö

2. Specifica principiul si regimurile de functionare

Ö

Ö

3. Pune īn functiune masinile electrice.

Ö

Ö

51.10. Montarea / demontarea organelor de masini si a mecanismelor

1. Identifica  organe de masini si mecanisme.

Ö

Ö

2. Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari.

Ö

Ö

3. Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor

Ö

Ö

51.11.  Executia

instalatiilor electrice de joasa tensiune

1. Reprezinta schemele instalatiilor de joasa tensiune.

Ö

Ö

2. Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei si cerintelor schemei

Ö

Ö

3. Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

Ö

Ö

51.12. Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

1. Deserveste  instalatia electromecanica

Ö

Ö

2. Supravegheaza īn permanenta īntreaga instalatie

Ö

Ö

3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

Ö

Ö

51.13. Īntretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

1. Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru intretinerea masinilor de actionare

Ö

Ö

2. Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii

Ö

Ö

3. Verifica lucrarile de intretinere si reparatii executate

Ö

Ö

51.14. Instalarea si punerea īn functiune a echipamentelor                                 electromecanice din centralele  electri ce

1. Efectueaza operatii pregatitoare īn vederea instalarii si

   punerii īn  functiune a echipamentelor electromecanice din

   centralele electrice

Ö

Ö

2. Monteaza echipamente electromecanice specifice   centralelor electrice

Ö

Ö

3. Efectueaza probe de mers īn gol īn vederea punerii īn

    functiune a centralelor electrice

Ö

Ö

51.15. Supravegherea echipamentelor                                       electromecanice din centralele  electrice

1.Urmareste parametri tehnologici ai instalatiilor electromecanice din centralele electrice.

Ö

Ö

2. Efectueaza masuratori ale parametrilor instalatiilor

 electromecanice.

Ö

Ö

3. Executa manevre de reglare a parametrilor echipamentelor electromecanice din centralele electrice.

Ö

Ö

51.16. Īntretinerea si repararea instalatiilor electromecanice din centralele electrice

1. Clasifica lucrarile de īntretinere si reparatii

Ö

Ö

2. Executa lucrari de īntretinere si reparatii a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice.

Ö

Ö

3. Realizeaza controlul calitatii lucrarilor de reparatii efectuate  instalatiilor electromecanice din centralele electrice.

Ö

Ö


MODULUL I

UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE


MODULUL I  -  UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

I.  Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate īn modul):   

Īn cadrul modulului a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala "Utilizarea elementelor de automatizare" cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie  " Comunicare si numeratie"

51.12. Utilizarea elementelor de automatizare

1,0 credit

1. Identifica elementele de automatizare

2. Verifica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare

3. Regleaza aparate din instalatia de automatizare

51.1. Comunicare si numeratie

0,5 credite

1. Citeste si utilizeaza documente scrise īn limbaj de specialitate

2. Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data


II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

51.12.Utilizarea elementelor de automatizare

51.1.Comunicare si numearatie

51.12.1

Identifica elementele de automatizare

51.1.1

Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit

Traductoare: electrice, neelectrice, parametrice, generatoare

Regulatoare: bipozitionale, tripozitionale, cu actiune continua ( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ), cu actiune prin impulsuri

Amplificatoare: electrice( electronice, magnetice, rotative), neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Elemente de executie: electrice, pneumatice, hidraulice

Cataloage, reviste de specialitate, articole, studii, documentatie tehnica, Internet pentru selectarea si  utilizarea elementelor de automatizare in diverse aplicatii

51.12.Utilizarea elementelor de automatizare

51.12.2Verifica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare

Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit

Lampi si casete de semnalizare

Hupe

Sonerii

LED-uri

Scheme ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

51.12.Utilizarea elementelor de automatizare

51.1.Comunicare si numearatie

51.12.3.

Regleaza aparate din instalatia de automatizare

51.1.2

Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data

Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Identificarea domeniului de reglaj

Monitorizarea parametrilor efectivi ai instalatiei ( forta, cuplu, viteza, turatie, acceleratie, nivel, debit, presiune, curent, tensiune, frecventa, defazaj, putere, salinitate, umiditate, concentratie)

Reglarea propriu-zisa a aparatului

Interpretarea grafica a rezultatelor

Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului )

Calcule cu grad mediu de

dificultate: formule de calcul, algoritmi de calcul

Mijloace grafice: schite, grafice, diagrame, harti, scheme tehnologice

Reprezentare corecta: scara, legenda, forma īngrijita, acuratete, toleranta

Interpretare: conditii de admisibilitate a parametrilor calculati, comparatii cu valori, probe etalon sau standarde

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

           

Modulul «Utilizarea elementelor de automatizare » are īn cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de ore constant pe īntreaga durata a anului scolar.

Parcurgerea continuturilor  modulului « Utilizarea elementelor de automatizare » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea   competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, īn scopul pregatirii  profesionale a elevilor  si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobāndirea unei calificari superioare, de nivel 3,  sau a integrarii pe piata muncii.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care īnvata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmānd sa i le puna mai bine īn valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea īnvatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte īn plan orizontal, iar pe alta parte, īn plan vertical, peste / lānga alte module parcurse, īn prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se īnscrie perfect īn linia imperativului educatiei permanente.

Īn elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

ü      Elevii īnvata cel mai bine atunci cānd considera ca īnvatarea raspunde nevoilor lor.

ü      Elevii īnvata cānd fac ceva si cānd sunt implicati activ īn procesul de īnvatare.

ü      Elevii au stiluri proprii de īnvatare. Ei īnvata īn moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

ü      Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de īnvatare.

ü      Elevii īnvata  mai bine atunci cānd li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

ü      Procesul de predare -  īnvatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Īn acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba īn vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

ü      Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

Ų      gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizānd īn acest sens  fise de lucru;

Ų      fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze īn ritmuri si la niveluri  diferite;

Ų      fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, īn functie de abilitati;

Ų      prezentarea temelor īn mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

ü      Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

Ų      abordarea tuturor tipurilor de īnvatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

Ų      formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Ų      utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin īndrumator, grupurilor de studiu:

ü      Diferentierea raspunsului, prin:

Ų      utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecānd de la principiul integrarii, care asigura accesul īn scoala a tuturor copiilor, acceptānd faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea īn vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptāndu-le la specificul conditiilor de īnvatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de īnvatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de īnvatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea īmpreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la    criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam

Ų      Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Ų      Investigatia.

Ų      Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si īsi poate impune /  modifica programul propriu de īnvatare.

Ų      Metoda exercitiilor practice

Ų      Lucrul cu modele

Ų      Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Ų      Fise de observatie si fise de lucru

Ų      Chestionarul

Ų      Fise de autoevaluare                               

Ų      Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

Ų      bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor īntr-un proiect.

Ų      Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

Ų      īnregistrare a performantelor scolare ale elevilor.





IV. Sugestii metodologice

Continuturile  modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

58   ore de teorie                      (2 ore / saptamāna)

29   ore de  instruire practica     (1 ora/ saptamāna).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie de:

Ų      dificultatea temelor

Ų      nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

Ų      complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

Ų      ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Īntre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite.

            Pentru dobāndirea de catre elevi a competentelor prevazute īn SPP-uri, activitatile de īnvatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei  si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca īn procesul de īnvatare -  predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

Ų      efectuarea unor lucrari practice

Ų      realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

Ų      citirea si interpretarea schemelor simple

Ų      interpretarea grafica a rezultatelor obtinute din aplicatii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobāndirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor īn diverse exercitii de documentare, sunt alte  exemple de activitati de īnvatare - predare care pot fi utilizate.

           

Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse īn ordine cronologica :

Tema nr. 1 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Traductoare electrice

Traductoare neelectrice

Traductoare parametrice

Traductoare generatoare

Tema nr. 2  Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Regulatoare bipozitionale,

Regulatoare tripozitionale,

Regulatoare cu actiune continua ( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ),

Regulatoare cu actiune prin impulsuri

Tema nr.3  Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Amplificatoare electrice( electronice, magnetice, rotative)

Amplificatoare  neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Tema nr.4  Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Elemente de executie  electrice

Elemente de executie  pneumatice

Elemente de executie  hidraulice

Tema nr.5  Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit (lampi si casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri )

Tema nr.6 Scheme simple ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Tema nr.7 Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

Tema nr.8  Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Tema nr 9 Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului)


MODULUL II

UTILIZAREA MAsINILOR sI APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE


MODULUL II : UTILIZAREA MAsINILOR  sI APARATELOR  ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE 

I.                   Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

            Īn modulul  "Utilizarea masinilor si aparate electrice de joasa tensiune" a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala din Standardul de Pregatire Profesionala "Utilizarea masinilor  si aparatelor electrice de joasa tensiune".

· 

51.9. Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

1,0 credit

51.9.1. Identifica partile componente de baza ale masinilor si aparatelor electrice

51.9.2. Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice

51.9.3. Pune īn functiune masinile electrice


II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

51.9.

Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

51.9.1.

 Identifica partile componente de baza ale masinilor si aparatelor electrice

Masini electrice: transformatorul, masina de curent continuu, masina asincrona, masina sincrona

  • Sisteme componente: circuit electric, circuit magnetic, sistem mecanic
  • Componentele de baza ale masinilor electrice: stator, rotor, colector, inele colectoare, perii colectoare, sisteme de excitatii, scuturi si lagare, ventilator, cutie de borne
  • Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

Aparate electrice de joasa tensiune: de comutatie, de protectie, de reglare, de comanda, de semnalizare

  • Componente de baza ale aparatelor electrice: cai de curent, elemente izolante, dispozitive de actionare, dispozitive de protectie
  • Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

51.9.2.

Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice

Functionare masinilor electrice:

·        Principiul de functionare al masinilor electrice

·        Ecuatiile de functionare ale masinilor electrice

·        Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factorul de putere, curent de excitatie, tensiune de excitatie

·        Caracteristici de functionare: naturale, artificiale

·        Regimurile de functionare ale masinilor electrice: generator, motor, frāna

51.9.3.

Pune īn functiune masinile electrice

Domenii de utilizare pentru masinile electrice

Simbolurile utilizate īn schemele de comanda

Scheme de comanda pentru masinile electrice: (scheme de pornire directa, stea-triunghi, cu reostat, de inversare de sens)

·        Exemple de scheme de comanda pentru motoarele electrice

-         pornirea functie de timp a motorului de c.c. cu excitatie derivatie/ separata

-         pornirea directa, stea-triunghi, prin autotransformator a motorului asincron cu rotor īn colivie

-         pornirea reostatica a motorului asincron cu rotor bobinat

-         inversarea sensului de rotatie la motorul de c.c.- excitatie separata/derivatie; motor asincron trifazat


III.             Conditii de aplicare didactica si de evaluare

            Modulul "Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune", se parcurge cu un numar de ore constant pe īntreaga durata a anului scolar.

Parcurgerea continuturilor se va realiza īn integralitatea lor.

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

§         29 ore de teorie                                      (1 ora /saptamāna)

§         29 ore de instruire practica                    (1 ora /saptamāna)

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona īn timp, de a utiliza activitati variate de īnvatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de īnvatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel īncāt sa garanteze ca toate stilurile de īnvatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

- Lucrul īn grup dezvolta abilitati de comunicare, negociere, luarea deciziilor si asumarea responsabilitatii. Prin joc de rol, elevii se ajuta reciproc, iar profesorul īi īndruma pentru o īnvatare eficienta.

- Alegerea anumitor activitati ofera urmatoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmānd sa le puna mai bine īn valoare; permit individualizarea īnvatarii; ofera maximul de deschidere;  permite diferentierea sarcinilor si a timpului alocat.

Un factor important īl constituie calitatea evaluarii careia īi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atāt riguros cāt si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite īn cadrul fiecarei calificari.

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Ų      Elevii trebuie evaluati numai īn ceea ce priveste dobāndirea competentelor specificate.

Ų      O competenta se va evalua o singura data. Īn parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmānd ca acestea sa fie evaluate īn cadrul modulelor care le includ. 

Ų      In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobāndirea competentei respective.

Ų      Demonstrarea unei alte abilitati īn afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie īn cadrul evaluarii.

Ų      Probele de evaluare se refera īn mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

Ų      Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se īncadreaza īn una sau mai multe din aceste categorii.

Īn conceperea unui instrument de evaluare e important sa ne gāndim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe si cum vor fi masurate sau estimate acestea. Īn mod ideal schema de evaluare, care include modele de īntrebari si de solutii la probleme ar trebui pregatita īn acelasi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurānd complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui sa conceapa si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile si activitatile de care elevii trebuie sa dea dovada īn timpul evaluarii. Pregatirea schemei de evaluare īnainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseste de asemenea la asigurarea faptului ca elevii sunt capabili sa completeze īntrebarile / sarcinile īn timpul alocat.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinānd cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Se recomanda parcurgerea continuturilor īn urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a īntelegerii si īnvatarii:

Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factor de putere, randament.

Masini electrice:

Ų      Transformatorul :

-         Generalitati : definire, clasificare, simbol, domenii de utilizare

-         Constructia transformatorului :

·        circuit magnetic : forme de miezuri magnetice pentru curent electric monofazat si trifazat, materiale utilizate, date constructive

·        circuit electric : īnfasurari primare si secundare (materiale, forme constructive), īnfasurari trifazate (conexiuni ale fazelor, scheme de conexiuni, grupe de conexiuni)

·        elemente auxiliare : schela trafo, cuva/carcasa, izolatori de trecere, elemente de protectie, materiale ai forme constructive                                                        

-         Principiul si ecuatiile de functionare ale transformatorului monofazat

-         Regimurile si caracteristicile de functionare ale transformatorului monofazat

·        Regimuri de functionare : - functionare īn gol

                                                - functionarea īn scurtcircuit

                                                - functionarea īn sarcina

·        Caracteristica externa a unui transformator

-         Autotransformatorul

Ų      Masina de curent continuu :

-         Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

-         Elemente constructive:

·        circuit magnetic : forme constructive, materiale, date constructive pentru statorul respectiv rotorul masinii

·        circuit electric : īnfasurarea de excitatie(forma constructiva, tipuri de īnfasurari), īnfasurare rotorica (forme constructive), īnfasurare auxiliara(de comutatie/ de compensare), perii colectoare (material, numar perii, rol), colector (lamele colectoare, numar lamele colectoare, materiale), borne de legatura cu circuitul electric exterior (surse, consumatori)

·        sistem mecanic : arbore, lagare, carcasa, scuturi, capace laterale (material, rol functional)                                        

-         Principiul ai ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu

-         Regimurile de functionare ale masinii de curent continuu

·        Regimuri de functionare : - generatorul de c.c.(categorii de generatoare, ecuatiile generatorului de c.c., caracteristicile)

                                          - motorul de curent continuu( ecuatiile de functionare, pornirea motorului de c.c. cu excitatie derivatie, caracteristica de functionare, reglarea turatiei motoarelor de curent continuu, frānarea motoarelor de curent continuu cu excitatie derivatie

-   regimul de frānare (caracterizare)

Ų      Masina asincrona :

-         Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

-         Elemente constructive, rol functional:

·        circuit magnetic : stator, rotor (forme constructive, materiale, date constructive)

·        circuit electric : īnfasurare statorica, īnfasurare rotorica, inele colectoare, perii colectoare

·        sistem mecanic : carcasa, arbore, palierele, ventilator                                                 

-         Principiul si ecuatiile de functionare ale masinii asincrone

-         Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone

-         Pornirea motoarelor asincrone

-         Reglarea vitezei motoarelor asincrone

Ų      Masina sincrona :

-         Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare

-         Elemente constructive, rol functional:

·        circuit magnetic : stator, rotor (forme constructive, materiale, date constructive)

·        circuit electric : īnfasurare statorica, īnfasurare rotorica de c.c., īnfasurare de automatizare, materiale, tip de īnfasurare, inele colectoare, perii colectoare

·        sistem mecanic                                                      

-         Caracteristicile de functionare ale masinii sincrone

-         Principiul si regimurile de functionare

Aparate electrice de joasa tensiune

Ų      Rolul aparatelor electrice

Ų      Clasificarea aparatelor electrice (dupa functia īndeplinita, dupa constructie)

Ų      Parti componente: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante, elemente arcuitoare ai resorturi, mecanisme de actionare

Ų      Marimi nominale : tensiune , curent, capacitate de rupere, curent limita termic, curent limita dinamic, felul curentului, robustete mecanica, serviciul nominal

Ų      Tipuri de aparate de joasa tensiune (definire, elemente componente, scheme electrice, simbol, functionare, montare) :

·        Aparate de conectare : separatoare, separatoare de sarcina, īntreruptoare, īntreruptoare automate, contactoare, contactoare cu relee

·        Aparate pentru instalatii interioare : īntreruptoare si comutatoare, prize si fise

·        Aparate de protectie : sigurante, relee, eclatoare si descarcatoare

·        Aparate pentru pornirea si reglarea masinilor electrice : reostate de pornire si excitatie, comutatoare stea-triunghi, inversoare de sens, controlere

·        Aparate pentru actionari : limitatoare, microīntreruptoare, butoane de comanda, manipulatoare, selectoare

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea scoate īn evidenta masura  īn care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale  si specializate  din standardul de pregatire profesionala.

Pentru evaluarea achizitiilor (īn termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele afectate modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

·        observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data)

·        metoda exercitiilor practice

·        investigatia

·        autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii īsi exprima liber opinii proprii, īsi sustin si motiveaza propunerile).

·        Lucrul cu modelele

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente(fise de observatie, fise de lucru, tema de lucru in clasa sau acasa, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, )  care trebuie elaborate īn corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse īn standardul de pregatire profesionala.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit, de complexitatea materialului didactic implicat īn strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit. 

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt īndeplinite toate criteriile de performanta.


MODULUL III

MONTAREA sI DEMONTAREA ORGANELOR DE MAsINI sI MECANISMELOR


MODULUL III: MONTAREA sI DEMONTAREA ORGANELOR  DE MAsINI sI MECANISME

Modulul "Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme" care se studiaza pe parcursul clasei a XI-a anul de completare, scoala de Arte si Meserii, in vederea asigurarii pregatirii in domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii                                                     

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobāndirea competentelor descrise īn Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

            Modulul  se va utiliza īmpreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

I.  Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

51.10 Montarea si  demontarea organelor de masini si a mecanismelor

1,0 credit

51.10.1 Identifica  organe de masini si mecanisme.

51.10.2 Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari.

51.10.3 Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor.


II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea

de competenta

Competente

Continuturi

51.10 Montarea si  demontarea

organelor de masini si a mecanismelor

51.10.1 Identifica  organe de masini si mecanisme

Alegerea organelor de masini, transmisiilor mecanice si  mecanismelor: nituri, pene, surub, piulita, arbori, osii, cuplaje, lagare   cu alunecare, lagare cu rostogolire

Utilizarea termenilor specifici īn aplicatii simple: forte exterioare, forte interioare, coeficient de siguranta, tensiuni, alungiri,  forte taietoare, forte axiale, momente īncovoietoare, moment de torsiune, modul de elasticitate, rezistente admisibile

Determinarea solicitarilor mecanice si termice: principii generale de calcul, solicitari simple (īntindere, compresiune, forfecare, īncovoiere, rasucire),  solicitari termice: tensiuni interne datorate īncalzirii  sau racirii

51.10.2 Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari

Efectuarea asamblarilor nedemontabile: prin sudura, nituire, lipire

Efectuarea asamblarilor  demontabile: filetate, cu pene si stifturi, cu caneluri, elastice

Elementele transmisiilor mecanice: arbori, osii, lagare, cuplaje , cu  lanturi, prin curele, roti dintate

Mecanisme care transforma miscarea: biela, manivela, came, tacheti, cremaliera

51.10.3 Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor

Elemente pentru asigurarea  transportului fluidelor prin conducte: tubulatura, conducte, flanse de legatura, racorduri,    compensatoare de dilatare.

Armaturi : vane, robineti, diafragme, elemente de siguranta

Actionarea armaturilor: īnchidere, deschidere, comanda, reglare, etanseitate


III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul « Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme » se parcurge cu un numar de ore constant pe īntreaga durata a anului scolar ( cu exceptia saptamānilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului « Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, īn scopul pregatirii  profesionale a elevilor  si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobāndirea unei calificari superioare, de nivel 3,  sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·        modulul este orientat asupra celui care īnvata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmānd sa i le puna mai bine īn valoare;

·        fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·        modulul permite individualizarea īnvatarii si articularea educatiei formale si informale;

·        modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte īn plan orizontal, iar pe alta parte, īn plan vertical, peste / lānga alte module parcurse, īn prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se īnscrie perfect īn linia imperativului educatiei permanente.

IV. Sugestii metodologice

Continuturile  modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

·        29   ore de teorie                            (1 ora / saptamāna)

·        29   ore de  instruire practica           (1 ora/ saptamāna).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie de:

·        dificultatea temelor

·        nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·        complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·        ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Īntre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite.

            Pentru dobāndirea de catre elevi a competentelor prevazute īn SPP-uri, activitatile de īnvatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Orele de teorie se pot desfasura in incaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde. Se va pune accent pe caracterul practic aplicativ, elevii vor analiza in detaliu partile componente ale organelor de masini, vor face masuratori,  vor efectua calcule simple. 

Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse īn ordine cronologica :

Elemente de statica.

-forte exterioare si forte interioare

-eforturi unitare

-deformatii

-coeficienti de siguranta si rezistente admisibile

-reazeme si reactiuni

Īntindere si compresiune

-forta axiala, eforturi unitare de īntindere sau de compresiune

-deformatii in bare solicitate la īntindere

-dimensionarea si verificarea la īntindere-compresiune

 -exemple de solicitari din domeniul de interes al calificarii

Īncovoiere

-exemple

-definirea eforturilor in sectiunea barei drepte solicitata la īncovoiere

-conventii de semne

-bare simplu rezemate la capete

-forte taietoare, moment īncovoietor

Rasucire

-exemple, definitii

-calculul momentului de rasucire in barele drepte aflate in miscare de rotatie uniforma

-tensiuni in bare drepte de sectiune circulara solicitate la rasucire

Forfecarea

-definitie, aplicatii

Notiuni de baza despre organele de masini

-clasificarea organelor de masini

-standardizarea in industria constructoare de masini

-interschimbabilitatea organelor de masini

Asamblari nedemontabile

-asamblari realizate prin lipire

-asamblari realizate prin nituire

-asamblari realizate prin sudare

Asamblari demontabile

-asamblari filetate

-asamblari cu pene si stifturi

-asamblari prin caneluri

Asamblari elastice

-tipuri, materiale,  utilizare

-arcuri

Organele miscarii de rotatie

-osii si arbori

-lagare cu alunecare

-lagare de rostogolire

-ungerea organelor de masini

-defecte si remedieri ale organelor in miscare de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Cuplaje mecanice

-tipuri constructive, functionare

-cuplaje permanente si intermitente

-defecte si remedieri ale cuplajelor ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru transmiterea miscarii de rotatie

-transmisii cu roti dintate

-transmisii cu lant

-transmisii cu curele

-defecte si remedieri ale organelor pentru transmiterea miscarii de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru retinerea, transportul si comanda circulatiei fluidelor

-tubulatura ( conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare )

 -identificarea armaturilor pentru reglarea si comanda circulatiei fluidelor ( vane, robineti, diafragme, elemente de siguranta )

 -elemente pentru retinerea fluidelor




 -defecte si remedieri ale armaturilor


MODULUL IV

EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE


MODULUL IV : EXECUŢIA INSTALAŢIILOR  ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

                  

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

51.11 Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune

1,0 credit

51.11.1  Reprezinta schemele instalatiilor de joasa   tensiune

51.11.2  Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei si cerintelor schemei

51.11.3 Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune


II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

51.11. Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune

53.11.1 Reprezinta schemele instalatiilor electrice de joasa tensiune

Simboluri utilizate in instalatiile electrice

Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice

Definirea si clasificarea instalatiilor interioare

Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare

51.11.2 Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei/ cerintelor schemei

Conductoare electrice

-clasificarea si constructia conductoarelor electrice

-materiale electroizolante si de protectie

Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice

-sigurante fuzibile

-relee de protectie

-contactoare

-īntreruptoare

-īntreruptoare automate

51.11.3 Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune

-operatii necesare pentru executarea instalatiilor

-transpunerea schemei electrice dupa proiect

-saparea santurilor si executarea strapungerilor

-montarea tuburilor de protectie

-montarea conductoarelor

-instalatii electrice de forta in hale industriale

Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie

-montarea īntreruptoarelor

-montarea comutatoarelor

-montarea prizelor

-montarea comutatoarelor pachet si a īntrerupatoarelor cu pārghie

Montarea corpurilor de iluminat

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur

Montarea masinilor electrice

-montarea masinilor electrice de mica putere

-montarea masinilor mari

-conectarea la retea si verificarea functionarii

Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tablouri de distributie

-tablouri de distributie pentru locuinte

-tablouri de distributie pentru industrie

Posturi de transformare

-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare

-masuri specifice de protectia muncii

III.  Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza īn integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite Continuturi, de a le esalona īn timp, de a utiliza activitati variate de īnvatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important īl constituie calitatea evaluarii careia īi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atāt riguros cāt si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite īn cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce īntelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev īn ceea ce priveste cunostintele, īntelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu īnvatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Īn conceperea unui instrument de evaluare e important sa ne gāndim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe si cum vor fi masurate sau estimate acestea. Īn mod ideal schema de evaluare, care include modele de īntrebari si de solutii la probleme ar trebui pregatita īn acelasi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurānd complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui sa conceapa si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile si activitatile de care elevii trebuie sa dea dovada īn timpul evaluarii. Pregatirea schemei de evaluare īnainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseste de asemenea la asigurarea faptului ca elevii sunt capabili sa completeze īntrebarile / sarcinile īn timpul alocat.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinānd cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura īn ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice sau la agentii / partenerii economici.

Se recomanda parcurgerea continuturilor īn ordinea din Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor pentru asigurarea unei logici a īntelegerii si īnvatarii.

Recomandam  ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

~        efectuarea de lucrari practice;

~        joc de rol;

~        simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

~        explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

~        expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit, de complexitatea materialului didactic implicat īn strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit. 

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt īndeplinite toate criteriile de performanta.

Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica:

1          Simboluri utilizate in instalatiile electrice

2          Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice

3          Definirea si clasificarea instalatiilor interioare

4          Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare

5          Conductoare electrice

-clasificarea si constructia conductoarelor electrice

-materiale electroizolante si de protectie

6          Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice

-sigurante fuzibile

-relee de protectie

-contactoare

-intrerupatoare

-intreruptoare automate

7          Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune

-operatii necesare pentru executarea instalatiilor

-transpunerea schemei electrice dupa proiect

-saparea santurilor si executarea strapungerilor

-montarea tuburilor de protectie

-montarea conductoarelor

-instalatii electrice de forta in hale industriale

8          Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie

-montarea intreruptoarelor

-montarea comutatoarelor

-montarea prizelor

-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie

9          Montarea corpurilor de iluminat

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur

10        Montarea masinilor electrice

-montarea masinilor electrice de mica putere

-montarea masinilor mari

-conectarea la retea si verificarea functionarii

11        Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune

12        Tablouri de distributie

-tablouri de distributie pentru locuinte

-tablouri de distributie pentru industrie

13        Posturi de transformare

-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare

-masuri specifice de protectia muncii

MODULUL V

EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR ELECTROMECANICE


MODULUL V - EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR ELECTROMECANICE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

 

. " Exploatarea masinilor si utilajelor  electromecanice"

51.12. Exploatarea masinilor si utilajelor  electromecanice

1,0 credit

1.Utilizeaza instalatia electromecanica

2. Supravegheaza instalatia electromecanica..

3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

   II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

51.12

Exploatarea masinilor si utilajelor  electromecanice

 

51.12.1.

Utilizeaza instalatia electromecanica

Instalarea si punerea īn functiune a masinilor si

  aparatelor electrice:

-instalarea si punerea īn functiune a masinilor electrice

   rotative

-instalarea si punerea īn functiune a transformatoarelor

-instalarea si punerea sn functiune a aparatelor electrice

-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea īn functiune a masinilor electrice

51.12.2.

Supravegheaza instalatia electromecanica.

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice:

-exploatarea generatoarelor  ( functionarea īn paralel,

   reglarea sarcinii )

-exploatarea motoarelor electrice

-exploatarea transformatoarelor

-exploatarea īntreruptoarelor

-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor

-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea

  masinilor si aparatelor electrice

51.12.3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice:

-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone

-reglarea turatiei la motorele asincrone

-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu

-pornirea masinilor sincrone

     III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

 

            Parcurgerea continuturilor se va realiza īn integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona īn timp, de a utiliza activitati variate de īnvatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel īncāt sa garanteze ca toate stilurile de īnvatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de īnvatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Alegerea anumitor activitati ofera urmatoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmānd sa le puna mai bine īn valoare; permit individualizarea īnvatarii; ofera maximul de deschidere;  permite diferentierea sarcinilor si a timpului alocat.

Un factor important īl constituie calitatea evaluarii careia īi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atāt riguros cāt si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite īn cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce īntelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev īn ceea ce priveste cunostintele, īntelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu īnvatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

·        Elevii trebuie evaluati numai īn ceea ce priveste dobāndirea competentelor specificate.

·        O competenta se va evalua o singura data. Īn parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmānd ca acestea sa fie evaluate īn cadrul modulelor care le includ. 

·        In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobāndirea competentei respective.

·        Demonstrarea unei alte abilitati īn afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie īn cadrul evaluarii.

·        Probele de evaluare se refera īn mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

·        Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare solicitate - nimic mai mult, nimic mai putin, asa cum se precizeaza īn Standardul de Pregatire Profesionala.

·        Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se īncadreaza īn una sau mai multe din aceste categorii.

Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care īnvata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmānd sa i le puna mai bine īn valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea īnvatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte īn plan orizontal, iar pe alta parte, īn plan vertical, peste / lānga alte module parcurse, īn prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se īnscrie perfect īn linia imperativului educatiei permanente.

    IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinānd cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.  Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura īn ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse īn ordine cronologica :

 Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice

-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative

-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor

-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice

-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

 Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice

-pornirea masinilor electrice

-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone

-reglarea turatiei la motorele asincrone

-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu

-pornirea masinilor sincrone

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice

-exploatarea generatoarelor  ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii )

-exploatarea motoarelor electrice

-exploatarea transformatoarelor

-exploatarea intreruptoarelor

-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor

-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie:

§          de dificultatea acesteia;

§          de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit;

§          de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

§          ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

§         particularitatile de vārsta ale grupului instruit.

            Instruirea se va realiza īn ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

MODULUL VI

ĪNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILOR


Modulul VI - ĪNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILOR

I.  Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

. "Īntretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor "

51.13. Īntretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

1,0 credit

51.13.1. Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru īntretinerea masinilor de actionare

51.13.2. Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii

51.13.3. Verifica lucrarile de īntretinere si reparatii executate


II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

51.13

Īntretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

51.13.1 Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru īntretinerea masinilor de actionare

Organizarea si dotarea tehnica a atelierelor de reparatii.

Probleme tipice ale exploatarii, īntretinerii si repararii echipamentelor electrice:

-Incalzirea echipamentelor

-influenta curentilor de scurtcircuit asupra instalatiilor electrice

-proprietatile arcului electric

Contacte electrice:

-clasificarea contactelor electrice

-rezistenta de contact

-solicitarile termice si electrodinamice ale legaturilor de contact

-materiale folosite la executia contactelor

Racirea instalatiilor electrice

Uscarea instalatiilor electrice

Uscarea transformatoarelor

51.13.2 Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii

Clasificarea lucrarilor de īntretinere si reparatii ale echipamentelor electromecanice:

-revizia tehnica

-reparatia curenta

-reparatia capitala

Volumul reparatiilor

Vibratiile masinilor electrice:

-cauzele vibratiilor

-masurarea vibratiilor

-īnlaturarea vibratiilor

-echilibrarea rotoarelor

Tehnologia īntretinerii si repararii masinilor electrice

-īntretinerea masinilor electrice

-defecte comune ale masinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniforma a inelelor colectoare, uzura excesiva a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masa a bobinajelor, supraīncalzirea masinii, zgomote si vibratii)

Repararea masinilor electrice:

-demontarea cuplelor

-demontarea rulmentilor

-scoaterea rotorului

-rebobinarea masinilor electrice

Cuplarea masinilor electrice:

-cuplarea directa a masinilor electrice

-cuplarea prin curele si lanturi de transmisie

51.13.3 Verifica lucrarile de īntretinere si reparatii executate

Īncercarile si verificarile masinilor electrice.  ( intermediare, finale, mecanice, electrice )

- verificari mecanice

- īncercari electrice

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

 

            Parcurgerea continuturilor se va realiza īn integralitatea lor.

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona īn timp, de a utiliza activitati variate de īnvatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel īncāt sa garanteze ca toate stilurile de īnvatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de īnvatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Alegerea anumitor activitati ofera urmatoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmānd sa le puna mai bine īn valoare; permit individualizarea īnvatarii; ofera maximul de deschidere;  permite diferentiera sarcinilor si a timpului alocat.

Un factor important īl constituie calitatea evaluarii careia īi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atāt riguros, cāt si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite īn cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce īntelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev īn ceea ce priveste cunostintele, īntelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu īnvatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

·        Elevii trebuie evaluati numai īn ceea ce priveste dobāndirea competentelor specificate.

·        O competenta se va evalua o singura data. Īn parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmānd ca acestea sa fie evaluate īn cadrul modulelor care le includ. 

·        In cazul nereusitei, elevul are  dreptul la  reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobāndirea competentei respective.

·        Demonstrarea unei alte abilitati īn afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie īn cadrul evaluarii.

·        Probele de evaluare se refera īn mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

·        Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare solicitate - nimic mai mult, nimic mai putin, asa cum se precizeaza īn Standardul de Pregatire Profesionala.

·        Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se īncadreaza īn una sau mai multe din aceste categorii.

Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care īnvata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmānd sa i le puna mai bine īn valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea īnvatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte īn plan orizontal, iar pe alta parte, īn plan vertical, peste / lānga alte module parcurse, īn prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se īnscrie perfect īn linia imperativului educatiei permanente.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinānd cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.  Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura īn ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Pentru dobāndirea de catre elevi a competentelor prevazute īn SPP-uri, activitatile de īnvatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Orele de teorie se pot desfasura in īncaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde.

Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse īn ordine cronologica:

1. Atelierul de reparatii:

-         Dotarea tehnica

-         Organizarea ergonomica a locului de munca

-         Norme specifice de protectia muncii din atelierul de īntretinere si reparatii

            2. Probleme specifice aparute īn exploatarea echipamentelor electrice

-         curentii de scurtcircuit: tipuri de scurtcircuite, cauzele si efectele curentilor de scurtcircuit, limitarea curentilor de scurtcircuit

-         īncalzirea echipamentelor

3. Contactele electrice

-         tipuri de contacte

-         materiale folosite

-         rezistenta de contact

-         solicitarile contactelor electrice

  4. Activitati de īntretinere si reparare a instalatiilor electrice

-         racirea instalatiilor electrice

-         uscarea instalatiilor electrice

-         uscarea transformatoarelor

             5. Lucrari de īntretinere si reparatii ale echipamentelor electromecanice

-         tipuri de lucrari de īntretinere si reparare

-         revizia tehnica

-         reparatia curenta

-         reparatia capitala

-         volumul reparatiilor

            6. Vibratiile masinilor electrice si īnlaturarea lor

-         cauzele si efectele vibratiilor

-         masurarea vibratiilor

-         echilibrarea rotoarelor masinilor electrice: echilibrarea statica, echilibrarea dinamica

            7. Tehnologia īntretinerii si repararii masinilor electrice

-         Īntretinerea masinilor electrice

-  defecte comune ale masinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniforma a inelelor colectoare, uzura excesiva a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masa a bobinajelor, supraīncalzirea masinii, zgomote si vibratii)

-         Repararea masinilor electrice

- demontarea cuplelor

- demontarea rulmentilor

-   scoaterea rotorului

-   rebobinarea masinilor electrice

-    Cuplarea masinilor electrice:

- cuplarea directa a masinilor electrice

- cuplarea prin curele si lanturi de transmisie

            8. Īncercarile si verificarile masinilor electrice

- tipuri de īncercari si verificari ale masinilor electrice

- verificari mecanice

- īncercari electrice


STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ COMASATĂ

MODULUL VII

SUPRAVEGHEREA ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE DIN CENTRALELE ELECTRICE

MODULUL VIII

ĪNTREŢINEREA sI REPARAREA INSTALAŢIILOR ELECTROMECANICE DIN CENTRALELE ELECTRICE


Modulele "Supravegherea echipamentelor electromecanice din centralele electrice" si "Īntretinerea si repararea instalatiilor  electromecanice din  centralele electrice"  fac parte din stagiile de pregatire practica. Ele ofera elevilor cunostinte si abilitati practice  privind tranzitia de la scoala la locul de munca si pregatirea pentru integrarea la locul de munca.

Fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Este necesar ca strategiile  pe care  cadrele didactice le vor  aplica sa le ofere elevilor  posibilitatea de a se implica activ īn procesul de instruire, de a dobāndi cunostinte si deprinderi pe care sa le poata folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare, fie pentru a se integra eficient la locul de munca.

Activitatile practice  trebuie organizate si desfasurate astfel īncāt  sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. Īn acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba īn vedere:

  1. diferentierea sarcinilor si a timpului alocat, prin:

·        gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizānd īn acest sens  fise de lucru;

·        fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze īn ritmuri si la niveluri  diferite;

·        fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, īn functie de abilitati;

  1. diferentierea deprinderilor  elevilor, prin:

Ų      formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Ų      utilizarea verificarii de catre un coleg si a  verificarii prin īndrumator.

Plecānd de la principiul integrarii, care asigura accesul īn scoala a tuturor copiilor, acceptānd faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea īn vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptāndu-le la specificul conditiilor de īnvatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de īnvatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de instruire practica, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea īmpreuna a pasilor  urmatori).


Modulul VII- SUPRAVEGHEREA ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE DIN CENTRALELE ELECTRICE

 

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Pentru Modulul VII din cadrul stagiilor  de  instruire practica comasata, s-au agregat o unitate tehnica specializata si una pentru formarea de abilitati cheie, astfel: 

1

51.3 Lucrul īn  echipa

0,5 credite

51.3.1 Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

51.3.2 Īsi asuma rolurile care īi revin īn echipa

51.3.3 Colaboreaza cu membrii echipei pentru īndeplinirea sarcinilor

2

51.15. Supravegherea echipamentelor electromecanice din centralele  electrice                                   

1

credit

51.15.1 Urmareste parametri tehnologici ai instalatiilor electromecanice din centralele electrice.

51.15.2 Efectueaza masuratori ale parametrilor instalatiilor electromecanice.

51.15.3 Executa manevre de reglare a parametrilor echipamentelor electromecanice din centralele electrice


II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

51.3 Lucrul īn echipa

51.3.1 Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Grupe de lucru: (identificare de sarcini,  obiectivul activitatii,  relatii de colaborare,  atitudini,  actiuni,  rezultate)

51.3.2 Īsi asuma rolurile care īi revin īn echipa

Rol īn echipa:

- Pozitia individuala : inclus, exclus, subordonat

- Atitudini:  sprijin, implicare, interes

- Actiuni: finalizare de sarcini, raportare de sarcini proprii, organizarea unor evenimente īn grup

-Rezultate: succes, esec

51.3.3 Colaboreaza cu membrii echipei pentru īndeplinirea sarcinilor

Colaboreaza cu membrii echipei functie de:

- pregatire profesionala, pozitia fata de grup, atitudini de acord / dezacord

- īncadrare īn timp, respectarea unui plan comun

Preluarea unor sarcini īn caz de urgenta, manifestarea compasiunii, simpatiei

51.15. Supravegherea echipamentelor electromecanice din centralele  electrice

51.15.1Urmareste parametri tehnologici ai instalatiilor electromecanice din centralele electrice.

-  Definirea parametrilor instalatiilor electromecanice din centralele electrice (parametri electrici: tensiune, curent, putere, frecventa , rezistenta, impedanta, capacitate; parametri neelectrici: viteza, turatie, presiune, temperatura, nivel, pH, viscozitate, salinitate, debit, presiunea hidrostatica, deformatii, īnclinari, rosturi de dilatatie, infiltrari de apa, tasarea fundatiei)

- Descrierea  instalatiilor electromecanice din centralele electrice (instalatii apa de racire, gospodaria de ulei, instalatii aer. instalatii de transport, instalatii de ridicat, instalatii de lumina si forta, instalatii de ventilatie, instalatii de filtrare, instalatii de īncalzire, instalatii de depoluare , instalatii de evacuare gaze arse).

- Īnregistrarea parametrilor instalatiilor electromecanice  din centralele electrice(jurnal de tura, registre , īnregistratoare electrice si electronice , instalatii specializate de supraveghere, conforme cu tipul centralei)

51.15.2 Efectueaza

masuratorile  parametrilor instalatiilor electromecanice.

-         Definirea mijloacelor de masurare a parametrilor instalatiilor electromecanice din centralele electrice:  

Mijloace de masurare electrice: ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, frecventmetre, cosfimetre, fazmetre, oscilografe, osciloscoape, punti de masurare , transformatoare de masurare, traductoare.

    Mijloace de masurare neelectrice:   manometre, termometre, densimetre, debitmetre, turometre, salinometre, calorimetre  pH-metre, micrometre, sublere, dinamometre, aparate cu  ultrasunete, detector Geiger- Muler

- Identificarea  parametrilor instalatiilor  electromecanice din centralele electrice

- Citirea aparatelor indicatoare si interpretarea rezultatelor

51.15.3 Executa manevre de reglare a parametrilor echipamentelor electromecanice din centralele electrice

-         Identificarea    parametrilor ce urmeaza a fi reglati .

-         Precizarea manevrelor ce urmeaza a se efectua  īn vederea reglarii parametrilor echipamentelor electromecanice din centralele electrice.

-  Manevrarea dispozitivelor de reglare a parametrilor echipamentelor electromecanice din centralele electrice īn  conformitate cu prescriptiile tehnologice specifice centralelor electrice deservite.

III.   Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul de  Instruire practica comasata poate fi parcurs īn mod independent, iar ordinea de parcurgere   a continuturilor este cea din tabelul de corelare a competentelor cu continuturile la punctul II

Īn scopul facilitarii urmaririi frecventei la activitatea de instruire practica, precum si a

evaluarii de parcurs se propune ca fiecare elev sa aiba un caiet/ portofoliu de practica, alcatuit din fise individuale, alcatuite pentru fiecare tema. Portofoliul de practica poate contine, de asemenea, fise individuale de observatie īn care elevul sa urmareasca diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentatii tehnice care pot fi accesibile elevului, fise de lucru si fise de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru aceasta activitate.

Continutul acestui portofoliu va constitui un element important īn procesul de evaluare.

De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fisa individuala de control, care va urmari atingerea competentelor prin efectuarea activitatilor descrise īn cadrul fiecarei teme.

FIsA INDIVIDUALĂ DE CONTROL PENTRU INSTRUIREA PRACTICĂ COMASATĂ

Activitati propuse (teme, lucrari practice, lectii, etc.)



Data

Unitatea de

competenta

Competenta

UC 1

C 1.2

C 1.3

UC 2

C 2.2

C 2.3

C 2.4

UC 3

C 3.1

C 3.2

C 3.3

    UC.....

C ...

    UC.....

C ...

Īn elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic  va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

            -elevii īnvata cel mai bine atunci cānd īnvatarea raspunde nevoilor lor;

-elevii īnvata cānd fac ceva si cānd sunt implicati activ īn procesul de īnvatare;

-elevii au stiluri diferite de īnvatare;

-elevii participa cu cunostintele lor, dobāndite anterior, la procesul de īnvatare;

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala.

 Se evalueaza numai competentele din aceste module, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati īn afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie īn cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai īn ceea ce priveste dobāndirea competentelor specificate.

                                    Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfārsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

 Se recomanda adaptarea  programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise si sarcini de lucru individualizate.

IV.              Sugestii metodologice

Practica comasata se poate efectua īn totalitate la sfārsitul anului scolar sau se poate

fragmenta la sfārsitul celor doua semestre. Activitatile de īnvatare propuse pentru aceasta perioada vor urmari formarea / consolidarea competentelor descrise īn standardul de pregatire profesionala. Practica comasata se poate desfasura īn atelierele si laboratoarele tehnologice din scoala, daca dotarea acestora este adecvata cerintelor si / sau la agenti economici parteneri ai scolii.

Se recomanda o posibila succesiune de parcurgere a temelor:

Lista temelor se recomanda a se stabili īmpreuna cu specialistii din unitatile partenere scolii  pentru a valorifica optim resursele locale , respectāndu-se Standardul de PregatirePprofesionala

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie:

§          de dificultatea acesteia;

§          de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit;

§          de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

§          ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

§         particularitatile de vārsta ale grupului instruit.

             Instruirea se va realiza īn ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

Īntre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determinānd continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigurānd dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite.

Īn acest cadru activitatile de īnvatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cale de predare, pe activitati practice si mai putin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea  Instruirii practice comasate, recomandam ca īn acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

§         efectuarea de lucrari practice;

§          joc de rol;

§          simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

§         explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

§         expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

    Recomandari pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinsi īn īnvatamāntul de masa

scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin īnvatamāntul de masa si integrati individual  ( nu īn clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au īn vedere urmatoarele conditii:

·        Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi īn clasele din īnvatamāntul de masa

·        Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de īnvatamānt de la īnvatamāntul de masa

·        Cadrele didactice vor acorda o atentie continua īnvatarii individualizate si diferentiate, aplicānd metodologiile didactice si psiho-pedagogice cerute

·        Īntocmirea fiselor medicale si psiho-pedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii ( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

·        Īntocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

·        Urmarirea īn procesul de īnvatamānt a realizarii principiului integrarii socio- profesionale īn comunitate a elevilor cu nevoi speciale

·        Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

·        Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, īn vederea dobāndirii competentelor descrise īn standardele de pregatire profesionala

·        Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si cu deficiente motorii  se pot utiliza planurile de īnvatamānt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

·        Īn perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-īnvatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

·        programe individualizate ( centrate pe elev)

·        programe pe grupe de nivel

·        programe interactive

·        programe vizānd facilitarea comunicarii si relationarii īn activitatile de la clasa si la instruirea practica

Modulul VIII- ĪNTREŢINEREA sI REPARAREA INSTALAŢIILOR  ELECTROMECANICE DIN  CENTRALELE ELECTRICE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Pentru Modulul VIII din cadrul stagiilor  de  instruire practica comasata, s-au agregat o unitate tehnica specializata si una pentru formarea de abilitati cheie, astfel

1

51.5 Igiena si securitatea muncii

0,5 credite

51.5.1  Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de  munca,  prevenirea si stingerea  incendiilor

51.5.2    Ia masuri pentru reducerea factorilor de  risc de la locul de munca

2

51.16 Īntretinerea si repararea instalatiilor electromecanice din centralele electrice

1

credit

51.16.1 Clasifica lucrarile de īntretinere si reparatii

51.16.2 Executa lucrari de īntretinere si reparatii a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice

51.16.3 Realizeaza controlul calitatii lucrarilor de reparatii efectuate instalatiilor electromecanice din centralele electrice

II.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

51.5  Igiena si securitatea muncii

51.5.1 Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

-legea protectiei muncii, prevederi generale;

-raportarea accidentelor de munca

-acordarea primului ajutor

-masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

51.5.2  Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

-identificarea factorilor de risc in domeniul calificarii

-metode de īnlaturare a factorilor de risc

51.16 Īntretinerea si repararea

instalatiilor electromecanice din centralele electrice

51.16.1  Clasifica lucrarile de īntretinere si reparatii

-         Defineste sistemul de īntretinere.

-         Defineste sistemul de revizii si reparatii.

-         Diferentiaza  tipurile de revizii si reparatii.

51.16.2  Executa lucrari de īntretinere si reparatii a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice

-         Descrierea  lucrarilor de īntretinere a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice.

-         Descrierea  lucrarilor de reparatii  a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice.

-         Realizarea lucrarilor de īntretinere a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice.

-         Realizarea lucrarilor de reparatii a instalatiilor electromecanice specifice centralelor electrice.

-         Respectarea normelor de calitate

     ISO 9001: 2001 specifice la lucrari de

     īntretinere si reparatii a instalatiilor

    electromecanice din centralelor electrice.

51.16.3  Realizeaza controlul calitatii lucrarilor de reparatii efectuate instalatiilor electromecanice din centralele electrice

-         Definirea conceptului de calitate a lucrarilor de executie īn raport cu fiabilitatea si mentenabilitatea  echipamentului.   

-         Stabilirea procedeelor de control a calitatii lucrarilor de reparatii.

-         Remedierea defectelor de montare si a deficientelor lucrarilor de executie.

-  Respectarea normelor de calitate conforme cu normele ISO 9001: 2001.                                       

III.   Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul de instruire practica comasata poate fi parcurs īn mod independent, iar ordinea de parcurgere   a continuturilor este cea din tabelul de corelare a competentelor cu continuturile la punctul II.                                             

Īn scopul facilitarii urmaririi frecventei la activitatea de instruire practica, precum si a

evaluarii de parcurs se propune ca fiecare elev sa aiba un caiet/ portofoliu de practica, alcatuit din fise individuale, alcatuite pentru fiecare tema. Portofoliul de practica poate contine, de asemenea, fise individuale de observatie īn care elevul sa urmareasca diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentatii tehnice care pot fi accesibile elevului, fise de lucru si fise de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru aceasta activitate.

Continutul acestui portofoliu va constitui un element important īn procesul de evaluare.

De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fisa individuala de control, care va urmari atingerea competentelor prin efectuarea activitatilor descrise īn cadrul fiecarei teme.


FIsA INDIVIDUALĂ DE CONTROL PENTRU INSTRUIREA PRACTICĂ COMASATĂ

Activitati propuse (teme, lucrari practice, lectii, etc.)



Data

Unitatea de

competenta

Competenta

UC 1

C 1.2

C 1.3

UC 2

C 2.2

C 2.3

C 2.4

UC 3

C 3.1

C 3.2

C 3.3

    UC.....

C ...

    UC.....

C ...

Īn elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic  va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

            -elevii īnvata cel mai bine atunci cānd īnvatarea raspunde nevoilor lor;

-elevii īnvata cānd fac ceva si cānd sunt implicati activ īn procesul de īnvatare;

-elevii au stiluri diferite de īnvatare;

-elevii participa cu cunostintele lor, dobāndite anterior, la procesul de īnvatare;

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala.

 Se evalueaza numai competentele din aceste module, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati īn afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie īn cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai īn ceea ce priveste dobāndirea competentelor specificate.

                                    Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfārsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

 Se recomanda adaptarea  programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise si sarcini de lucru individualizate.

IV. Sugestii metodologice

Practica comasata se poate efectua īn totalitate la sfārsitul anului scolar sau se poate

fragmenta la sfārsitul celor doua semestre. Activitatile de īnvatare propuse pentru aceasta perioada vor urmari formarea / consolidarea competentelor descrise īn standardul de pregatire profesionala. Practica comasata se poate desfasura īn atelierele si laboratoarele tehnologice din scoala, daca dotarea acestora este adecvata cerintelor si / sau la agenti economici parteneri ai scolii.

Se recomanda o posibila succesiune de parcurgere a temelor:

Lista temelor se recomanda a se stabili īmpreuna cu specialistii din unitatile partenere scolii  pentru a valorifica optim resursele locale , respectāndu-se Standardul de Pregatire Profesionala

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie:

§          de dificultatea acesteia;

§          de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului  instruit;

§          de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

§          ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

§         particularitatile de vārsta ale grupului instruit.

             Instruirea se va realiza īn ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

Īntre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determinānd continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigurānd dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite.

Īn acest cadru activitatile de īnvatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cale de predare, pe activitati practice si mai putin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea  Instruirii practice comasate, recomandam ca īn acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

§         efectuarea de lucrari practice;

§          joc de rol;

§          simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

§         explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

§         expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

    Recomandari pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinsi īn īnvatamāntul de masa

scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin īnvatamāntul de masa si integrati individual  ( nu īn clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au īn vedere urmatoarele conditii:

·        Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi īn clasele din īnvatamāntul de masa

·        Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de īnvatamānt de la īnvatamāntul de masa

·        Cadrele didactice vor acorda o atentie continua īnvatarii individualizate si diferentiate, aplicānd metodologiile didactice si psiho-pedagogice cerute

·        Īntocmirea fiselor medicale si psiho-pedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii ( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

·        Īntocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

·        Urmarirea īn procesul de īnvatamānt a realizarii principiului integrarii socio- profesionale īn comunitate a elevilor cu nevoi speciale

·        Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

·        Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, īn vederea dobāndirii competentelor descrise īn standardele de pregatire profesionala

·        Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si cu deficiente motorii  se pot utiliza planurile de īnvatamānt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

·        Īn perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-īnvatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

·        programe individualizate ( centrate pe elev)

·        programe pe grupe de nivel

·        programe interactive

·        programe vizānd facilitarea comunicarii si relationarii īn activitatile de la clasa si la instruirea practica


CURRICULUM ĪN DEZVOLTARE LOCALĂ

MODULUL IX

INSTALAREA sI PUNEREA ĪN FUNCŢIUNE A ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE DIN CENTRALELE ELECTRICE


 

Nota de prezentare

CDL pentru clasa a XI-a SAM se adreseaza elevilor din domeniul  electromecanic,

meseria:  ELECTROMECANIC CENTRALE ELECTRICE.

Prin parcurgerea acestor  programe se urmareste dobāndirea competentelor descrise īn Standardele de Pregatire Profesionala,  documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

Curriculumul la decizia scolii este,  īn īnvatamāntul profesional si tehnic,  un curriculum de dezvoltare locala care presupune participarea si eforturile reunite ale mai multor factori implicati īn procesul de educatie: elevi, cadre didactice, parinti, parteneri sociali (agenti economici,  institutii/organizatii locale sau regionale etc ).  Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare,  conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important īn īnvatamāntul profesional si tehnic datorita responsabilitatii si angajamentelor pe care le au fata de cetateni.

Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat īntr-un cadru de parteneriat īntre scoala si comunitate si are īn vedere:

. resursele locale pentru instruire ( baza materiala a scolii,  cadrul de colaborare cu agentii economici )

. cerintele locale pentru pregatirea īn diverse calificari,  care sa serveasca activitatilor   economice desfasurate īn zona.

Continutul curriculumului de dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza   de catre colective mixte formate din profesori si specialisti din domeniul īn care elevii se pregatesc urmarindu-se evaluarea celor doua unitati de competenta agregate, īn conformitate cu SPP -ul corespunzator meseriei, stabilindu-se temele  si succesiunea de parcurs a acestora.

Scopul curriculumului de dezvoltare locala poate fi sintetizat īn urmatoarele:

. largirea domeniului ocupational,  dar si adāncirea competentelor cheie,  alaturi de

competentele personale si cele sociale: comunicarea,  lucrul īn echipa,  gāndirea critica, asumarea responsabilitatilor,  creativitatea si sprijinul antreprenorial;

. dobāndirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala īntr-o calificare;

. promovarea valorilor democratice īn curriculum,  care sa le permita viitorilor absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.

 


I.                   Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

 

            Īn cadrul acestui modul a fost agregata unitatea de competenta tehnica specializata "Instalarea si punerea īn functiune a echipamentelor electromecanice din centralele electrice " cu unitatea  de competenta pentru abilitati cheie "Asigurarea calitatii".

51.7. Asigurarea calitatii

0,5 credite

51.7.1. Aplica normele de calitate īn domeniul de activitate

51.7.2. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

51.14. Instalarea si punerea īn functiune a echipamentelor electromecanice din centralele electrice

2,0 credite

51.14.1. Efectueaza operatii pregatitoare īn vederea instalarii si

   punerii īn  functiune a echipamentelor electromecanice din

   centralele electrice.

51.14.2. Monteaza echipamente electromecanice specifice   centralelor electrice

51.14.3.  Efectueaza probe de mers īn gol īn vederea punerii īn

    functiune a centralelor electrice

II.                Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

51.7. Asigurarea calitatii

51.7.1. Aplica normele de calitate īn domeniul de activitate

-Identificarea normelor de calitate specifice domeniului propriu de activitate (instructiuni de lucru, caiet de sarcini, norme interne, indicatori si criterii nationale, europene si internationale)

-Relatarea cerintelor de calitate impuse de normative pentru propriul loc de munca

-Utilizarea normelor de calitate īn activitatea curenta

51.7.2. Utilizeaza

metode standardizate de asigurare a calitatii

-Enumerarea metodelor standardizate de asigurare a calitatii.

-Descrierea procedurilor specifice metodelor standardizate de asigurare a calitatii.

-Aplicarea metodelor standardizate de asigurare a calitatii īn activitatea proprie.

51.14.

Instalarea si punerea īn functiune a echipamen

telor electromecanice din centralele electrice

51.14.1. Efectueaza operatii pregatitoare īn vederea instalarii si

punerii īn  functiune a echipamentelor electromecanice din

centralele electrice.

-Identificarea echipamentelor electromecanice

(electropompe, electroventilatoare, traductoare,

transformatoare, aparate electrice de medie si

īnalta tensiune) din  planurile de montaj al

centralelor electrice .

-Īntocmirea   necesarului  de

 materiale(conductoare si cabluri electrice,

fitinguri, papuci , cleme, suruburi, lubrifianti,                                             

 adezivi, garnituri de etansare) conform

cu planurile si tehnologiile de montaj.

           

-Descrierea conditiilor optime(umiditate si

temperatura  adecvate prospectelor materialelor

 sau  cartii tehnice a echipamentelor) si de siguranta de depozitare a echipamentelor si materialelor (depozite, magazii, locuri īnchise si protejate).

- Respectarea  normelor de protectie si igiena muncii specifice lucrarilor de montaj a echipamentelor electromecanice  din centralele electrice  (reguli, principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale).

51.14.2. Monteaza echipamente electromecanice specifice   centralelor electrice

-Descrierea echipamentelor specifice centralelor

 electrice.

     - Identificarea reperelor si a subansamblelor

       echipamentelor.

      - Pregatire echipamentelor pentru montaj.

      - Instalarea subansamblelor si a reperelor.

      - Realizarea legaturilor electrice.

- Respectarea  normelor de protectie si igiena

  muncii specifice lucrarilor de montaj a

  echipamentelor electromecanice  din centralele

 electrice.

51.14.3. . Efectueaza probe de mers īn gol īn vederea punerii īn

functiune a centralelor electrice

-Descrierea functionarii echipamentelor

  electromecanice.

- Identificarea parametrilor de mers īn gol

  (curent, , temperatura, turatie, viteza).

         - Definirea probelor  de mers īn  gol a

  echipamentelor (functionarea echipamentului fara sarcina).

 - Identificarea situatiilor de functionare

  anormala (nepornirea , sensuri de deplasare gresite, zgomote, vibratii, parametri de mers īn gol anormali).

-  Remedierea  deficientelor de montaj

III.  Conditii de aplicabilitate didactica si evaluare

 

Pentru atingerea competentelor CDL-ului, componenta cu 4 ore/sapt,.  (2teorie+2laborator) se vor aplica activitati de īnvatare cu caracter formativ :

·           munca īn echipa pentru exersarea abilitatilor

·           demonstratie cu participare

·           modelare īn urma unor instructiuni ,etc.

Evaluarea trebuie sa fie de tip continuu corelata cu criterii de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate īn Standardul de Pregatire Profesionala corespunzator meseriei .

          Elevii trebuie evaluati numai īn ceea ce priveste dobāndirea competentelor specificate īn tabelul de corelare a competentelor si continuturilor de la punctul II.  O competenta se va evalua o singura data atunci cānd se considera ca a fost atinsa.  īn parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta corespunzatoare abilitatilor cheie,  tehnice generale si specializate,  acestea urmānd a fi evaluate īn cadrul modulelor care le include.

            Demonstrarea unei alte abilitati īn afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie īn cadrul evaluarii.

Īn cazul unei īncercari nereusite,  este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv.  Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul īn legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare,  precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie.  Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument,  desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

V.                 Sugestii metodologice

                Cele 116 ore alocate modulului CDL-cultura de specialitate, 58 vor fi predate de catre ingineri si ramāne la latitudinea cadrului didactic repartizarea orelor necesare fiecarei teme īn functie de dificultatea acesteia.

Īntre competente si continuturi este o relatie biunivoca,  competentele determina continuturile tematice,  iar parcurgerea acestora asigura dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite.

            In acest cadru,  activitatile de īnvatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ,  interactiv si centrat pe elev,  cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cele de predare.  Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului,  recomandam ca īn acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune,  cum ar fi:

§         efectuarea de lucrari de laborator

§          joc de rol

§          simulare, etc.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

§         explorative ( vizite,  observarea directa,  observarea independenta );

§         expozitive ( explicatia,  descrierea,  exemplificarea).

            Se recomanda efectuarea urmatorelor tipuri de activitati pentru toate competentele:

Ų      simulare;

Ų      joc de rol;

Ų      observare directa īn situatii reale;

Ų      Cum ar fi daca. ?

Ų      Īn locul celuilalt;

Ų      Ax temporal;

Ų       Analiza SWOT

Sugestii pentru aplicarea activitatilor prezentate:

Ų      Cabinete de specialitate /laboratoare de specialitate;

Ų      Centrala electrica a orasului/localitatii;

Ų      La agentii economici cu care scoala are parteneriat;

Ų      Retea de internet din scoala.

Stabilirea temelor de parcurs precum si succesiunea acestora  revine cadrelor didactice, care predau acest modul si se va face cu consultarea agentului (agentilor) economic -partener social īn formarea profesionala , respectānd Standardul de Pregatire Profesionala .

 

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ĪN ĪNVĂŢĂMĀNTUL DE MASĂ

scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin īnvatamāntul de masa si integrati individual  ( nu īn clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au īn vedere urmatoarele conditii:

·        Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi īn clasele din īnvatamāntul de masa

·        Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de īnvatamānt de la īnvatamāntul de masa

·        Cadrele didactice vor acorda o atentie continua īnvatarii individualizate si diferentiate, aplicānd metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

·        Īntocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre medicul scolar, profesorul consilier al scolii( psihologul),  dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

·        Īntocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

·        Urmarirea īn procesul de īnvatamānt a realizarii principiului integrarii socio-profesionale īn comunitate a elevilor cu nevoi speciale

·        Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

·        Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, īn vederea dobāndirii competentelor descrise īn standardele de pregatire profesionala

·        Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori  se pot utiliza planurile de īnvatamānt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

·        Īn perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-īnvatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale īn īnvatamāntul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

·        consilierea profesorilor din īnvatamāntul de masa de catre profesori itineranti care au experienta īn pregatirea acestor elevi

·        prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descrise īn standarde

·        īnfiintarea īn atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

·        folosirea īn procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

·        īntocmirea de programe vizānd facilitarea comunicarii si relationarii, atāt in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de īntelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

·        evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente īn colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

·        programe individualizate ( centrate pe elev)

·        programe pe grupe de nivel

·        programe interactive

·        programe vizānd facilitarea comunicarii si relationarii īn activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

·        se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor

·        se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti īn medicina muncii, orientare si profesionalizare  


loading...










Document Info


Accesari: 2555
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )