PROIECT DIDACTIC
OBIECTUL: Limba si literatura romana
SCOALA:TUDOR VLADIMIRESCU, Targoviste, jud. Dambovita
CLASA: a VII-a
DATA:
PROFESOR:
UNITATEA DE INVATARE NR. 7: Nuvela
SUBIECTUL: Caracterizarea personajului principal
TEXT SUPORT: Doua loturi (fragmente), de Ion Luca Caragiale
TIPUL LECTIEI: Mixta
SCOPUL LECTIEI: Dezvoltarea capacitatii de receptare a textului narativ
DURATA: 50 de minute
OBIECTIVE CADRU, OBIECTIVE DE REFERINTA, OBIECTIVE OPERATIONALE SI ACTIVITATI DE INVATARE
|
OBIECTIVUL CADRU |
OBIECTIVE DE REFERINTA |
OBIECTIVE OPERATIONALE |
ACTIVITATI DE INVATARE |
|
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala |
2.1 sa asigure coerenta ideilor exprimate; 2.4 sa-si adapteze vorbirea la situatiile speciale sau neprevazute de dialog sau monolog; |
2.1.1 sa realizeze, oral, caracterizarea personajului, respectand normele exprimarii coerente 2.4.1 sa-si exprime coerent opinia privind elementul de structura a operei dezbatut 2.4.2 sa contribuie cu cel putin o propunere sau o solutie la rezolvarea sarcinii care revine grupei din care face parte |
2.1.1.1 exercitii de construire a unei scurte expuneri; 2.4.1.1 exercitii de comunicare orala; 2.4.1.2 exercitii de exprimare a opiniilor 2.4.2.1 exercitii de comunicare in grup; |
|
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris |
3.1 sa recunoasca modalitatile specifice de organizare a textului epic; |
3.1.1 sa identifice in text elementele de structura caracteristice operei epice, dand cel putin un exemplu pentru fiecare |
3.1.1.1 exercitii de identificare a structurii textului epic; 3.1.1.2 exercitii de identificare si receptare a procedeelor de expresivitate artistica; |
|
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa |
4.2 sa organizeze secventele textuale in functie de o cerinta; 4.5 sa foloseasca diferite modalitati pentru realizarea expresivitatii textului; |
4.2.1 sa completeze tabelul cu toate elementele de structura lipsa; 4.5.1 sa redacteze in 30 de randuri (o pagina format A4) caracterizarea personajului principal, evidentiind mijloacele de caracterizare si procedeele de expresivitate artistica |
4.2.1.1 exercitii de structurare a textului in secvente distincte; 4.5.1.1 exercitii de caracterizare a personajelor |
STANDARD: Redactarea caracterizarii personajului principal, respectand cerintele acestui gen de compunere
OBIECTIVE EDUCATIVE:
dezvoltarea capacitatii de a-si argumenta propria opinie;
educarea estetica a elevilor;
dezvoltarea atentiei si tolerantei fata de partenerul de grup / dialog
METODE SI PROCEDEE: conversatia euristica, problematizarea, exercitiul, demonstratia, descoperirea, activitatea independenta si in grup
METODE DE EVALUARE:
observatia sistematica
sarcini de lucru in clasa
tema pentru acasa
autoevaluarea
interevaluarea / aprecierea verbala
RESURSE UMANE (capacitati de invatare): clasa de elevi, grupuri eterogene
RESURSE MATERIALE: manualul, textul integral, fise de lucru
LOCUL DE DESFASURARE: sala de lectura a C.D.I.
BIBLIOGRAFIE:
Alina Pamfil Limba si literatura romana in gimnaziu. Structuri didactice deschise Editura Paralela 45, Pitesti, 2003
*** - Dictionar de termeni literari, Editura Academiei, 1976
Alexandru Crisan - Limba romana, manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999
*** - Studii despre opera lui I.L.Caragiale, Editura Albatros, Bucuresti, 1975
SCENARIUL DESFASURARII ACTIVITATII DIDACTICE
|
MOMENTELE LECTIEI |
OB. OP. |
ACTIVITATEA PROPUNATORULUI |
ACTIVITATEA ELEVILOR |
STRATEGII DIDACTICE |
|
I. MOMENT ORGANIZATORIC |
|
Asigur linistea, ordinea si materialele necesare desfasurarii orei. |
Verifica daca au materialele necesare. |
|
|
II. CAPTAREA ATENTIEI |
|
Lectura unui fragment absent din manual |
Identifica episodul caruia ii apartine |
Activitate frontala |
|
III. VERIFICAREA TEMEI SI A CUNOSTINTELOR |
4.2.1 3.1.1 2.4.1 |
Verific cantitativ tema. Munca independenta (anexa 1) Verificarea cunostintelor: Carui gen literar apartine opera Doua loturi de I.L.Caragiale? Motivati! Care sunt modurile de expunere prezente in aceasta opera si care este rolul fiecaruia? Cine nareaza? Cand si unde se petrece actiunea? Cu ce moment al subiectului debuteaza opera? Cat durase cautarea? Din acest moment, cat mai dureaza intamplarile prezentate? Verificarea muncii independente si a temei (calitativ, prin sondaj) Enumerati episoadele care apartin fiecarui moment al subiectului. Ce puteti spune despre deznodamant? Prezentati deznodamantul care v-ar placea voua. Care sunt personajele operei? Dintre acestea, care considerati ca este personajul principal? |
Elevii rezolva sarcina de munca individualizata. Elevii raspund. Elevii raspund. |
Activitate independenta Activitate frontala Activitate frontala |
|
III. ANUNTAREA SUBIECTULUI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR |
|
Scriu pe tabla titlul lectiei si enumar cateva obiective care trebuie realizate pana la sfarsitul orei |
Scriu titlul lectiei in caiete |
|
|
IV. REACTUALI-ZAREA CUNOS-TINTELOR SI STABILIREA SARCINILOR DE INVATARE DIRIJATA |
3.1.1 2.4.2 2.4.1 3.1.1 2.4.2 |
v Identificarea personajului principal: De ce Lefter Popescu este personajul principal? Care sunt etapele in evolutia personajului? v Activitate in grupe (anexa 2) v Concluzii: Ce fel de om era Lefter Popescu inainte de vestea castigului neasteptat? In ce fel de situatie a fost pus de aceasta veste? Ce efect are aceasta asupra comportamentului sau? v Evidentiati evolutia personajului in episoadele indicate si mijloacele de caracterizare (anexa 3). |
Elevii raspund. Lucreaza in grupe, un elev raporteaza, clasa completeaza Elevii raspund; se noteaza pe tabla si in caiete cateva aspecte esentiale. Lucreaza in grupe, un elev raporteaza, clasa completeaza. Se noteaza pe tabla si in caiete. |
Activitate frontala Activitate in grupe Problematizarea Activitate in grupe |
|
V. OBTINEREA PERFORMANTEI |
2.1.1 |
v Realizarea caracterizarii, oral v Avand in vedere evolutia personajului principal, care credeti ca este tema operei? v Prezentarea unor citate despre personaj (anexa 4) |
Doi-trei elevi elaboreaza, oral, caracterizarea personajului |
Activitate frontala |
|
VI. EVALUAREA REZULTATELOR |
|
v Note, aprecieri si recomandari |
Elevii fac autoaprecieri |
Activitate frontala |
|
VI. ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI |
4.5.1 |
v Tema pentru acasa:
|
|
|
Numele si prenumele ANEXA 1
Doua loturi 7
de I.L.Caragiale
(structura narativa)
|
Nr. crt. |
Secventa narativa |
Momentul subiectului |
Ordinea secventei |
Timpul |
Locul de desfasurare |
Personajele care participa la actiune |
|
|
In text |
Crono- logic |
||||||
|
1. |
D-l Lefter Popescu cauta biletele de loterie. |
Intriga |
1 |
3 |
Trei zile |
Acasa str. Pacientei |
Lefter Popescu, madam Popescu |
|
2. |
Superstitios, d. Lefter a cumparat biletele cu bani imprumutati de la capitanul Pandele, contra unei parti din eventualul castig. |
Expozitiune |
2 |
1 |
Mai demult |
|
Lefter Popescu, capitanul Pandele, martori |
|
3. |
Capitanul Pandele anunta pe Lefter Popescu ca ambele bilete au castigat lotul cel mare. |
3 |
2 |
Cu trei zile in urma |
Acasa |
Lefter, cpt. Pandele |
|
|
4. |
Sotia marturiseste ca a dat chivutei Taca jacheta cenusie in care crede domnul Lefter ca se afla biletele. |
Desfasurarea actiunii |
4 |
4 |
Dupa-amiaza |
Acasa |
Lefter, consoarta |
|
5. |
Contra promisiunii unei parti din castig, comisarul Turtureanu le aresteaza pe cele trei femei. |
Desfasurarea actiunii |
5 |
5 |
Peste un ceas |
Str. Emanciparii Mahalaua Farfurigiilor |
Lefter, cpt. Pandele, comisarul Turtureanu, Taca, baba, fata |
|
6. |
Seara, Lefter este surprins la berarie de seful sau, care stia ca e bolnav. |
Desfasurarea actiunii |
6 |
6 |
Seara |
La berarie |
Lefter, Pandele, Turtureanu, seful |
|
7. |
Mergand cu comisarul Turtureanu la sectie, Lefter Popescu afla ca femeile au fost eliberate din arest de catre inspector. |
Desfasurarea actiunii |
7 |
7 |
Seara, tarziu |
La sectia de politie |
Lefter, Turtureanu |
|
8. |
D. Popescu merge din nou la chivute cu ganduri pasnice, dar este batut de acestea. |
Desfasurarea actiunii |
8 |
8 |
In zori (mijea bine de ziua) |
Acasa la chivute |
Lefter, Taca, baba, fata |
|
9. |
Cand ajunge acasa, afla ca este chemat urgent la serviciu. |
Desfasurarea actiunii |
9 |
9 |
Dimineata, la 730 |
Acasa |
Lefter, sotia |
|
10. |
Cautand dosarul afacerii Goldstein, D. Lefter Popescu gaseste biletele in sertarul biroului si isi da demisia. |
Punctul culminant |
10 |
10 |
Dupa opt si cinci |
La minister |
Lefter, d-l Georgescu (seful) |
|
11. |
Merge sa incaseze castigul, dar afla ca numerele sunt viceversa. |
Punctul culminant |
11 |
11 |
Dupa 10 minute |
La banca |
Lefter, bancherul |
|
12. |
Scriitorul propune doua variante de final. |
Deznodamant deschis |
12 |
12 |
|
|
|
NOTA: Clasa a fost impartita in 4 grupe a cate 6 (7) elevi. Fiecare elev din grupa a primit o alta varianta de subiect cu anumite rubrici necompletate (cinci rubrici de completat, a 2 puncte fiecare).
ANEXA 2
GRUPA 1
MEDIUL SOCIAL al d. Lefter Popescu INAINTE de a afla de castig:
Semnificatia numelui
Ocupatia;
Relatiile de serviciu;
Indicati si sursele din care ati obtinut informatiile (mijloace de caracterizare).
GRUPA 2
MEDIUL FAMILIAL al d. Lefter Popescu INAINTE de a afla de castig:
Locuinta;
Relatiile cu sotia;
Relatiile cu prietenii (anturajul)
Indicati si sursele din care ati obtinut informatiile (mijloacele de caracterizare).
GRUPA 3
RELATIILE d. Lefter Popescu DUPA CE a aflat de castig:
Cu seful;
Relatiile cu sotia
Indicati si sursele din care ati obtinut informatiile (mijloacele de caracterizare).
GRUPA 4
RELATIILE d. Lefter Popescu DUPA CE a aflat de castig:
Relatiile cu prietenii (anturajul);
Cu chivutele
Indicati si sursele din care ati obtinut informatiile (mijloacele de caracterizare).
GRUPA 4 ANEXA 3
|
Secventa narativa |
Mijlocul de caracterizare |
Exemplu |
Trasatura personajului |
Procedeul artistic |
|
|
Tipul |
Sursa |
||||
|
Cautand dosarul afacerii Goldstein, D. Lefter Popescu gaseste biletele in sertarul biroului si isi da demisia. |
|
|
|
|
|
|
Merge sa incaseze castigul, dar afla ca numerele sunt viceversa. |
|
|
|
|
|
ANEXA 4
|
FELUL CARACTE-RIZARII |
MIJLOACE DE CARACTERIZARE |
EXEMPLE |
TRASATURILE PERSONAJULUI |
|
Directa |
de narator |
asa si e; e bolnav. d. Lefter a cazut pe o canapea sfaramat de oboseala; se scoala drept, cu fata luminata de raza adevarului striga crunt d. Lefter. porunceste strasnic d. Lefter. isi sterge sudoarea fruntii si se asaza grav pe scaun, apoi, cu tonul sever, dar calm, al judecatorului nenduplecat catra criminalul Cu tot respectul ce i-l insufla d-lui Lefter seful sau omul care a scuturat in fine jugul nesuferitei robii |
Disperarea provocata de pierderea biletelor Revenirea sperantei Impulsiv, violent Cinic Respecta sefii Considera serviciul o robie |
|
Directa |
de alte personaje |
Cpt. Pandele: se poate sa fii asa de indiferent? Comisarul: De mare belea mi se pare ca m-ai dat, nene Popescule, cu ipohondriile dumitale! Taca: Iar ai venit, nebunule! Sa pui sa ne omoare, nevinovate, la politie, ai? otule! Seful: Dumneata ne tragi pe sfoara.. Seful: Statul nu plateste impiegatii ca sa faca betii noaptea si ziua sa zaca uite ce prapadit esti! in loc sa vie la datorie |
Indiferenta rezultat al neincrederii in noroc Comportament schimbat, conflictual Necinstit, incorect Impiegat, subaltern umil care nu se bucura de simpatia sefului sau |
|
Directa |
autocaracterizare |
- Ti-ai gasit! Eu si noroc! -Hahaha!() Imi cunosc eu norocul ! aici era soarele stralucitor cautat atata timp orbeste pe-ntunerec! - () Asta-i sarlatanie, ma-ntelegi |
Pesimist, stare depresiva Resemnat cu soarta sa. Se considera cel mai norocos om, Fericire deplina Revoltat impotriva autoritatii |
|
Indirecta |
Faptele, gesturi, comportament Atitudini, ganduri, framantari |
Si pac! tranteste una jos tandari! si pe urma, paf! alta asemenea. Si iar pac! paf! drept care o ia la palme. Poatepoate cu rugamintea asterne cu mana sigura o compozitie care ascunde o bogata ironie: demisia S-a-nceput sa se sa se jeleasca, sa se bata cu palmele peste ochi si cu pumnii peste cap si sa tropaie din picioare, facand asa taraboi, incat a trebuit bancherul sa ceara ajutorul fortei publice ca sa scape de d. lefter. Se tot plangea ca n-are noroc la joc. Lefter a ras pesimist habar n-avea ca se trasesera amandoua lotariile. Hait! Iar ne cheama ()turbatul () sa ne canoneasca pana la miezul noptii d. Popescu se face palidse scoala si saluta D. Popescu grabeste si intra foarte umilit. simte o sfarseala si cade, alb, ca portelanul asculta stupid se face vanat ca ficatul si se ridica izbucnind cu o volubilitate suprema |
Violent, autoironic Crunt, impulsiv, violent Renunta la demnitate pentru a-si atinge scopul Ironia ca mijloc de razbunare pentru umilintele indurate Pierderea controlului, criza de nebunie, prabusire psihologica Neincrezator in noroc, pesimist Neincrezator in sansa sa Umil cu seful, dar revoltat in sinea lui impotriva autoritatii Depresie totala |
|
Indirecta |
aspectul exterior |
spalat si primenit |
Ingrijit |
|
Indirecta |
mediul social modul in care traieste |
Impiegat la un minister, locuia intr-o casuta cu salita si geamlac, era prieten cu alti functionari sau ofiteri de rang inferior, cu care mergea la berarie. Era seara; omul sedea la masa cu consoarta sa in salita de la intrare, vorbind in ticna despre cum se scumpeste viata de zi cu zi |
Amic cu persoane de aceeasi conditie sociala Trai linistit, dar apasat de grijile zilei de maine |
|
Indirecta |
|||
|
Indirecta |
limbajul |
-Stiu unde sunt ! acum stiu!uf! le-am gasit! -Cui ai dat-o, nenorocito! - Destul, nenorocito! -Te omor, ma-ntelegi? te omor ! |
Fericit, increzator in sansa sa Violent, brutal, Isi pierde definitiv controlul |
|
Indirecta |
numele |
Popescu Lefter |
Banal, un oarecare Om fara noroc la bani |
LEFTER POPESCU
Personaj principal
|
FELUL CARACTERIZARII |
MIJLOACE DE CARACTERIZARE |
EXEMPLE |
TRASATURILE PERSONAJULUI |
MIJOACE ARTISTICE |
|
DIRECTA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
LEFTER POPESCU
Personaj principal
|
FELUL CARACTE-RIZARII |
MIJLOACE DE CARACTERIZARE |
EXEMPLE |
TRASATURILE PERSONAJULUI |
MIJOACE ARTISTICE |
|
INDIRECTA |
- mediul social pe care il frecventeaza, modul in care traieste |
|
|
|
|
- limbajul personajului |
|
|
|
LEFTER POPESCU
Personaj principal
|
FELUL CARACTE-RIZARII |
MIJLOACE DE CARACTERIZARE |
EXEMPLE |
TRASATURILE PERSONAJULUI |
MIJOACE ARTISTICE |
|
DIRECTA |
- daca as fi unul dintre acei autori care se respecta si sunt foarte respectati |
|
|
|
|
INDIRECTA |
- numele personajului |
|
|
|
LEFTER POPESCU
Personaj principal
|
FELUL CARACTE-RIZARII |
MIJLOACE DE CARACTERIZARE |
EXEMPLE |
TRASATURILE PERSONAJULUI |
MIJOACE ARTISTICE |
|
INDIRECTA |
- comportamen-tul personajului, faptele si atitudinile lui, ganduri, framantari |
|
|
|
|
aspectul exterior al personajului |
|
|
|
ANEXA 5
Publicata in 1899, Doua loturi () se apropie prin tema psihologia unui personaj care are un timp iluzia ca hazardul l-a favorizat de Biletul castigator al lui Cehov () Lefter Popescu se zbate zoologic dupa bogatia care sa-i asigure independenta. Cand i se pare ca si-a asigurat castigul, primul lui gest e sa scrie o tantosa scrisoare de demisie si sa-l infrunte pe sef, spunandu-i pe nume, fara titlu. Desi se simte un ales al ghinionului Ti-ai gasit, eu si noroc Lefter Popescu pandeste sansa salvatoare.
SILVIAN IOSIFESCU
Cercetarile pentru descoperirea lozurilor, fagaduielile si umilintele d-lui Lefter sunt etapele savante ale disperarii.
GEORGE CALINESCU
In opera lui Caragiale problema numelor proprii e mai importanta decat in opera altor scriitori, pentru ca opera lui e comica, si intr-o astfel de opera, numele e o insusire mai esentiala a personagiului, decat in alte opere literare.
()Numele nu aveau sa caracterizeze tipurile numai din punct de vedere al caracterului. Ele trebuiau sa caracterizeze si clasa sociala ()
GARABET IBRAILEANU
() I. L. Caragiale vede adeseori omul dinlauntru, in planul modificarilor organice si al acompaniamentului lor afectiv.
TUDOR VIANU
ANEXA 6 (SUGESTII DE PLANSE)
GENUL EPIC
(<fr. epique<lat. epicus<gr.epikos, derivat din epos cuvant, zicere)
Cuprinde creatii in proza sau in versuri, in care modalitatea literara o constituie naratiunea unor intamplari puse pe seama unor personaje.
Opera epica transmite indirect o impresie asupra realitatii prin intermediul unei naratiuni.
CARACTERISTICILE OPERLOR EPICE
MODURI DE EXPUNERE:
o Naratiunea principalul mod de expunere in operele epice, prin care se povestesc fapte si intamplari intr-o succesiune logica de momente,
o Descrierea - serveste la localizare si portretizare;
o Dialogul reda convorbirea dintre personaje, mijloc de caracterizare
NARATORUL (vocea narativa) este aceea care ii dezvaluie cititorului actiunea. In functie de pozitia naratorului in raport cu textul, rezulta:
o Naratiune la persoana I: naratorul este participant la actiune si povesteste ceea ce vede, aude, simte,
o Naratiune la persoana a III-a: naratorul se afla deasupra tuturor actiunilor: stie totul si impartaseste si cititorului (narator omniscient si omniprezent)
o Naratiune impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor si le lasa sa actioneze singure.
ACTIUNEA
SUBIECTUL LITERAR consta in totalitatea actiunilor, intamplarilor prezentate dupa o anumita logica interioara a textului.
Momentele subiectului literar sunt:
o Situatia initiala (expozitiunea);
o Cauza actiunii (intriga);
o Desfasurarea actiunii;
o Situatia dificila (punctul culminant);
o Situatia finala (deznodamantul)
Procedeele de legare a secventelor narative sunt:
o Inlantuirea juxtapunerea unor povestiri;
o Alternanta combinarea a doua povestiri, intrerupand cand pe una, cand pe cealalta, pentru a relua firul naratiunii de la ultima intrerupere
o Insertia povestirea in rama includerea unei povestiri in interiorul alteia.
Intr-o naratiune ampla, cele trei procedee se pot combina.
PERSONAJUL
o Personajul este intr-o opera epica elementul care face posibila organizarea materiei narative, pentru ca el este subiectul care produce faptele.
o Personajul literar este persoana, obiectul, animalul care participa la intamplarile dintr-o opera epica.
SPATIUL SI TIMPUL
o Actiunea se desfasoara intr-un anumit spatiu poate fi localizata si intr-un anumit timp poate fi datata.
SPECIILE GENULUI EPIC
Genul epic cuprinde opere in proza si in versuri, atat culte, cat si populare.
o In versuri: legenda, epopeea,
o In proza: schita, nuvela, povestirea, romanul, basmul,
Genul liric
Cuprinde operele literare in care scriitorul transmite direct cititorului idei, sentimente, imagini, filtrate prin propria sa sensibilitate.
OPERA
LITERARA (mesajul) A))poetic) RECEPTORUL
*ATENTIE!
Operele lirice nu au personaje, intamplari, actiune sau subiect, de aceea ele nu se pot povesti!
CARACTERISTICILE OPERELOR LIRICE
MODUL DE EXPUNERE: descrierea
VOCEA DELEGATA A AUTORULUI: EUL LIRIC, vocea care in poezia lirica ne comunica sentimentele, emotiile, impresiile, ideile poetului,intr-un limbaj direct
MARCI ALE PREZENTEI EULUI LIRIC: pronume si adjective pronominale de persoana I singular (eu, ma, mei); formele de plural (noi, nostru) exprima contopirea eului liric cu alta identitate lirica (tara, popor, natura, cititoretc.); interjectii; interogatii si exclamatii retorice; verbe la imperativ; substantive si pronume in vocativ
RAPORTUL REALITATE/FICTIUNE: Realitatea este transfigurata de imaginatia eului liric; acesta creeaza o noua realitate, corespunzatoare sensibilitatii lui (felului sau de a percepe lumea) un univers poetic, cu o deosebita forta de sugestie
MIJLOACE DE COMUNICARE: Opera lirica se constituie dintr-o suita de imagini (vizuale, auditive, tactile, gustative, olfactive, motorii) realizate pe baza unor procedee artistice (figuri de stil, procedee stilistice, forma muzicala ritm, rima, masura etc.)
SCOPUL OPEREI LIRICE: Imaginile artistice nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de confesiune, de exprimare directa a ideilor, a sentimentelor eului liric.
SPECII STUDIATE:
populare: doina, proverbele, ghicitorile, zicatorile;
culte: pastelul, doina, imnul, oda, elegia
|
