Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Pregatire Olimpiada. Clasa a VI-a

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRUL I BIOLOGIE
PLANIFICARE CALENDARISTICA PENTRU CLASA a VIII-a A
CLASIFICAREA TEXTELOR
PROGRAMA DE PEDAGOGIE BACALAUREAT FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC
CURRICULUM SCOLAR pentru clasa a XI-a anul de completare - electromecanic
KRESZ TESZT NR. 4
EDUCATIA PERMANENTA
INSTRUCTIUNI PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR
Demersuri curriculare aplicative la disciplina Matematica (invatamantul primar)
Proiect didactic clasa a 8-a - Matematica-algebra


Pregatire Olimpiada.

Clasa a VI-a

Scrie o compunere in care sa-ti expimi parerea/atitudinea in legatura cu semnificatia si mesajul unei poezii la prima vedere.

            Poezia .. (scrii titlul) este scrisa de ..(scrii autorul), unul dintre cei mai mari poeti romani, care ne-a lasat o opera importanta, avand o autentica valoare literara.

            Consider ca textul ca scriitorul isi comunica in mod direct gandurile, ideile, sentimentele, atitudinile si convingerile, imbracandu-le intr-o forma poetica originala, prin utilizarea figurilor de stil.

Discrursul liric este structurat in.strofe.

            In primul rand, eul liric se confeseaza, folosind ca moduri de expunere descrierea si monologul. Se creioneaza ce? scrii despre ce se descrie ..un tablou in versuri. Sentimentul dominant este de admiratie fata de natura, .. Poezia inseamna inainte de toate o creatie, o arta a limbajului care exprima o emotie, un sentiment cu ajutorul unui limbaj conotativ. Opera poetica are menirea sa impresioneze lectorul, intrucat transmite o vibratie lirica puternica adresata eului nostru sensibil, care percepe lumea prin simturi. Asa se explica expresivitatea poeziei, tocmai datorita imaginilor artistice si a figurilor de stil prin care se ascunde mesajul emitatorului. Rolul lectorului eficient si competent este sa descifreze, sa decodeze mesajul criptic..

Comentezi cateva figuri de stil .         Ex:  inversiunea subliniaza ce?

Metafora ....evidentiaza/ sugereaza, accentueaza, reliefeaza caracterul abstract al.Idea de ...este redata prin fig. de stil

            In al doilea rand, opera lirica este chemata sa exprime frumosul, esteticul. Aceasta idee se aplica si poeziei lui in care mesajul este transmis direct de catre instanta lirica. Pronumele personale, reflexive, posesive si verbele la persoana intai sunt marci ale vocii lirice. exemple ,,eu, mi".

            Cred ca orice text poetic are o muzicalitateaparte, deoarece liricul provine din grecescul ,,lyra", instrument muzical ce acompania poetii.

            Versificatia: strofa.., rima....masura. creaza un intreg armonic, accentuand muzicalitatea si originalitatea poeziei. Ritmul are un rol important in lirism, Schilling il numea ,,expresia framantarilor subiective".

            In concluzie, poezia X, scrisa  de Y, este o creatie lirica originala, avand semnificatii profunde, mesajul fiind transmis direct de catre eul liric cu ajutorul procedeelor artistice.

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Atitudinea fata de opera literara

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Totalitatea generala a operei este una (grava, obsesiva, halucinanta, de extaz, de reverie, de fericire, meditativa, promitatoare, dramatica, nelinistita, solemna, feerica ,)                                                                                

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Mesajul principal  ce se desprinde din opera le vom prezenta prin ideea

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Ideea de este promovata in text prin

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Lectura textului m-a ajutat sa fiu mai atent la cuvantul artistic

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Textul evoca o lume

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   De la un capat la altul al operei vom observa 

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Prin situatia  inedita, conflictul concentrat si evolutia perso­najului, opera aminteste cititorului faptul ca destinul poate fi marcat de (un credo )

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Lectura poeziei mi-a creat si mie o stare de

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Lectura operei invita cititorul sa mediteze asu­pra

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Lectura poeziei mi-a creat si mie o stare de aspiratie spre mo­mente

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Lectura textului indeamna la o dreapta intelegere a rostului existentei

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Prin lectura textului suntem pusi in situatia de a ne gindi cu atentie la felul in care

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Rolul figurilor de stil, valorificarea limbajului poetic, efectele stilistice ale semnelor de punctuatie

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Se creeaza senzatia ca

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Imaginea produce  senzatii de

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Prin figura de stil se creeaza imagini artistice   ( vizuale, auditive, olfactive)

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Virgula provoaca cititorul spre

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Semnul de exclamare vine sa nuanteze

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Semnul de exclamare evidentiaza

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Semnul de exclamare scoate in evidenta

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Semnul de intrebare provoaca un interes,

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Expresia valorifica

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Expresia intensifica

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Expresia poate fi interpretata ca un semn al

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Aspectul () este reflectat prin urmatoarele fragmente

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Prin (figura de stil) .se creeaza

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Expresiilemarcheaza.

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Finalul incununeaza

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Fundamentale si remarcabile sunt elementele

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Implicarea afectiva este sugerata prin prezenta (figurior  de stil), sugerind.

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Aceasta idee este sustinuta, la nivelul textului, atit prin

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Cuvinteleisi pun amprenta asupra starilor noastre sufletesti

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Prezentarea sentimentelor de este mai mult un pretext pentru a infatisa trairi general-umane

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   In conturarea atmosferei, scriitorul  foloseste o gama va­riata de figuri de stil

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Imaginileintiparesc in minte crimpeie din ..

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Textul abunda in imagini auditive si vizuale care sugereaza

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Poetul creeaza un anumit univers, o lume imaginara, atit prin (continutul de idei poetice), cit si prin (imagini vizuale)

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evi­dentiata prin

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   O melodicitate aparte creeaza   expresia

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Textul are o dinamica interioara sugerata de verbele de mis­care:

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Pentru conturarea imaginilor, se folosesc diferite figuri de stil ca

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Expresivitatea limbajului este sustinuta in continuarea poeziei de figurile de stil

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Expresia sugereaza

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Versul . convinge cititorul ca

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Se creeaza o atmosfera de prin

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Vocabularul operei este unul (modest, ambiguu, complicat, neclar, usor de inteles)

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Semnele sporesc afectivitatea operei

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   S-a sesizat o idee comuna intre enuntul si.

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Cuvintele genereaza sentimente de

·    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Cuvintul ( expresia) genereaza ideea .

Expresii necesare unei descieri pentru compuneri sau scrisori

Raportarea emotional-afectiva la mesajul textelor lecturate

·    & 333d33d nbsp;   Am admirat momentul in care

·    & 333d33d nbsp;    Am trait emotii, sentimente de

·    & 333d33d nbsp;   M-a intristat faptul in care

·    & 333d33d nbsp;   Mi-a fost jale

·    & 333d33d nbsp;   M-a lasat in tacere momentul in care

·    & 333d33d nbsp;   M-am simtit insingurat la citirea fragmentului in care

·    & 333d33d nbsp;   M-a amarit  constatarea faptului

·    & 333d33d nbsp;   Compatimesc personajul aflat in grea cumpana, cind

·    & 333d33d nbsp;   Sunt demn de faptul, de personajul

·    & 333d33d nbsp;   Lectura textului mi-a dat speranta ca

·    & 333d33d nbsp;   Am simtit o bucurie in suflet la momentul cind

·    & 333d33d nbsp;   M-am bucurat de faptul ca

·    & 333d33d nbsp;   Am simtit o repulsie pentru 

·    & 333d33d nbsp;   Am devenit melancolic, citind despre

·    & 333d33d nbsp;   Mi-a provocat nostalgie

·    & 333d33d nbsp;   M-a ingrozit faptul

·    & 333d33d nbsp;   M-am simtit nostalgic

·    & 333d33d nbsp;   Mi-a dat speranta fragmentul

·Impresioneaza pasajul cind

·Impresioneaza peste toate cele spuse

 · Lectura textului m-a impresionat 

(nu     m-a impresionat), trezindu-mi    astfel de  emotii

 ·La fel de surprinzatoare este

·M-a frapat momentul

·Mesajul textului citit genereaza emotii de    

·Opera da un sentiment de

·Opera mi-a trezit un sentiment de

·Prin mesajul textului lecturat am simtit un fior de

 ·Sunt coplesit(a) de sentimentul

  ·O senzatie puternica de isi face loc in

Comentariul text liric

1.    & 333d33d nbsp; Incadrarea textului poetic in creatia artistica a scriitorului. Exemplificarea cu opere ce au aceeasi tema.

2.    & 333d33d nbsp; Genul si specia literara carora le apartine opera (fragmentul) comentat(a).

3.    & 333d33d nbsp; Semnificatia titlului, mai ales cind acesta este conceput si formulat metaforic.

4.    & 333d33d nbsp; Tema operei literare (aspectul din realitate infatisat).

5.    & 333d33d nbsp; Atitudinea scriitorului fata de aspectele infatisate (ideea operei literare, motive (luna, visul, umbra, floarea, marea, etc.), laitmotive).

6.    & 333d33d nbsp; Stabilirea speciei lirice.

7.    & 333d33d nbsp; Structura poetica - comentarea operei pe unitati artistice (strofe, versuri):

a)    & 333d33d nbsp; macro si microimaginilor, a ideilor si evidentierea sentimentelor poetului; Exemple.

b)    & 333d33d nbsp; discutarea imaginilor artistice realizate (vizuale, auditive, motrice etc.); Exemple.

c)    & 333d33d nbsp; elementele stilistice (figuri de stil si tropi); Exemple.

d)    & 333d33d nbsp; elemente morfo - sintactice cu valoare stilistica; Exemple.

e)    & 333d33d nbsp; lexicul.

f)    & 333d33d nbsp;   elemente prozodice/de versuficatie (strofa, masura, ritm, rima).

g)    & 333d33d nbsp; originalitatea abordarii temei sau motivului prin expresia poetica.

8.    & 333d33d nbsp; Semnificatia poeziei. Valoarea educativa si estetica. Locul ei in literatura romana si universala.

SEMNELE DE PUNCTUATIE

-    & 333d33d nbsp;   fisa recapitulativa -

SEMNUL DE PUNCTUATIE

UTILIZAREA

.

PUNCTUL

a    marcheaza sfarsitul unei propozitii enuntiative

?

SEMNUL INTREBARII

a    marcheaza sfarsitul unei propozitii interogative

a    asociat cu semnul exclamarii, punctele de suspensie mareste expresivitatea enuntului

!

SEMNUL EXCLAMARII

a    marcheaza sfarsitul unei propozitii exclamative

a    exprima nedumerire, surpriza, uimire

.

PUNCTELE DE SUSPENSIE

a    marcheaza intreruperile din cursul vorbirii

a    marcheaza intreruperea unui text citat

:

DOUA PUNCTE

a    se folosesc inaintea unei enumerari, inaintea vorbirii unei persoane, inaintea unei explicatii sau precizari

,

VIRGULA

a    se foloseste in delimitarea propozitiilor coordonate (realizeaza raportul de coordonare prin juxtapunere intre propozitii)

a    se foloseste intre elementele unei enumerari

a    intre elementele subiectului sau numelui predicativ multiplu

a    izoleaza apozitia simpla sau dezvoltata de restul propozitiei

a    desparte de restul propozitiei locutiunile conjunctionale asadar, prin urmare

a    desparte de restul propozitiei gerunziile si participiile aflate la inceputul comunicarii

a    izoleaza complementele circumstantiale asezate intre subiect si predicat

a    izoleaza substantivul in cazul vocativ de restul propozitiei

a    izoleaza interjectiile exclamative de restul propozitiei

a    marcheaza lipsa predicatului

-

LINIA DE PAUZA

a    marcheaza o explicatie, o adaugire, o apreciere

;

PUNCTUL SI VIRGULA

a    delimiteaza in fraza propozitiile sau grupurile de propozitii care sunt independente sintactic, dar sunt suficient de apropiate ca inteles

""

GHILIMELELE

a    marcheaza un citat

a    marcheaza cuvintele unui personaj (in locul liniei de dialog)

« »

GHILIMELE FRANTUZESTI

sau

GHILIMELE IN GHILIMELE

a    marcheaza un citat in citat

-

LINIA DE DIALOG

a    marcheaza inceputul vorbirii directe a fiecarui participant la dialog

MOTIVATIA VIRGULEI

   IN PROPOZITIE____

  • Izoleaza o constructie in vocativ

 Mario, vezi de ceva dulceti, cafea!

                         De vanzare ti-e gainusa ceea, mai baiete?

  • Izoleaza o interjectie

                        De, cucoane!

  • Izoleaza o apozitie dezvoltata, uneori una simpla

                       "cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca" - apozitie simpla

                        Mihai Eminescu, cel mai mare poet roman - apozitie dezvoltata

  • Izoleaza constructii gerunziale sau participiale

                       Ascultandu-l, ma gandeam la locurile natale.

                       Cuprins de fericire, l-am imbratisat.

  • Marcheaza elipsa(lipsa) unui verb predicativ

                      "Bataile versului am prins a despinde

                      din hora..

                      'Rimele, din bocete si colinde'' 

  • Izoleaza un complement circumstantial, daca se afla la inceputul propozitiei

                           Toamna, se numara bobocii.

  • Izoleaza un complement circumstantial aflat intre subiect si predicat

                     Atunci eu, cu voie, fara voie, am plecat

  • Izoleaza un adverb sau locutiune adverbiala intercalate intre verbul copulativ si numele predicativ

                     Tema nu e, desigur, prea usoara.

  • Marcheaza raport de coordonare prin juxtapunere intre parti de propozitie de acelasi fel(subiecte, nume predicative, atribute, complemente - enumeratie)

                    Tigrul, leul , leopardul si pantera traiesc in jungla.

                     Elevul este silitor, preocupat si dornic de noutate.

                    Am o floare frumoasa, inalta si mirositoare.

                     De ziua mea am primit flori, cadouri si felicitari.

  • Izoleaza o constructie sau propozite incidenta

                    Mama lui, de treaba femeie, nu l-a certat niciodata.

                    Mergem la joaca, zise ea, dupa ce terminam exercitiile la matematica

   IN FRAZA___

  • Marcheaza raport de coordonare prin juxtapunere intre propozitii principale sau propozitii subordonate de acelasi fel

                     Am venit , ¹/am vazut , ²/am plecat ³/.    P1=PP, P2=PP, P3=PP

                     Vreau, ¹/sa te ajut, ²/sa te inteleg³/ si sa iti dau sfaturi/.

                                       P1=PP, P2=PS(1), P3=PS(1), P4=PS(1)

  • Izoleaza o propozitie atributiva explicativa

                     Cei trei, ¹/cum fusese numit grupul nostru, ²/erau foarte veseli¹/. P1=PP, P2=AT

Primavara           

Primavara cu alaiul sau se asterne peste cranguri si poieni.

          S-a dus demult si Doamna Iarna, isi asteapta acum randul. Soarele azi incalzeste, iarasi codrul inverzeste si gradinile-s in floare.

          Sub ploaia razelor de soare, invie firele de iarba. Acestea au prins colt fraged.

Livezile s-au imbracat intr-o alba haina de sarbatoare. Din copacii infloriti se scutura ploi de miresme. Mugurii incep a plesnii sub mangaierea soarelui jucaus.

Astrul cerului senin soarbe roua diminetii de pe campul inverzit si desteapta cu caldura si lumina lui pamantul.

Frunzele se scalda in albastrul vazduhului.

Vantul adie molcom printre crengile inverzite ale copacilor.

Noaptea nu si-a mai pornit candelele. S-au aprins mii de ghiocei care au facut sin pamant un cer instelat. Ghioceii sunt ca perlele mamei.

Voiosul glas al primaverii se-aude-n orice colt, e vremea sa-naltam si noi cantece pentru om.

Florile incalzesc orice suflet cu tandretea, gingasia si culoarea lor. In matasuri lungi de vant, primavara lasa-n urma galbenul puf de papadie.

Adancul padure te-mbie la racoare.

Pe cerul senin ca lacrima se zaresc cocostarci si randunele ce se-ntorc acasa din marea lor calatorie din Tarile Calde.

Intreaga natura a inviat. Totul si-a revenit la normal.

Oamenii isi pregatesc ouale viu colorate pentru Pastele ce va urma. Copiii stau cuminti ca Iepurasul sa ajunga si la ei. Sa nu cumva sa-l fi furat Baba Iarna.

Peste tot e forfota mare caci vor sa-i ureze Doamnei Primaveri un calduros:

"-Bine ai venit!"

Descrierea unei furtuni

            Priveam pe geamNorii negri se adunau asemeni unor balauri. Brusc, a inceput furtunaCasa lupta vitejeste. Ea se planse mai intai; cele mai rele rafale o atacara din toate parti1e deodatä, cu o ura distinctä si cu asemenea urlete de furie, Incat, In unele clipe, ma infioram de spaima. Dar ea tinu piept. De la inceputul furtunii vanturi turbate se inversunasera deasupra acoperisului. Incercasera sa-l smulga, sa-i franga, sä-l aspire. Dar el isi rotunji spinarea si se propti in vechii stalpi de sustinere. Atunci alte vanturi sosira si, navalind, jos, la pmant, se izbira in ziduri. Totul se indoi sub lovitura impetuoasá, dar casa flexibilä, indoindu-se, rezista fiarei. Zadarnic erau insultate obloanele si usile, zadarnic se pronuntau amenintari colosale, casa parca se strangea in jurul meu ca o lupoaicä, si in unele clipe ii simteam mirosul coborandu-mi matern pana la inima. In noaptea aceea, a fost intr-adevàr mama mea. N-am avut-o decat pe ea ca sä ma pazeasca si sa ma sustinä. Eram singuri.

A fost unul din momentele cele mai inspaimnatatoare din viata mea.

                                                                                               

Scumpul meu bunic,

            Iti scriu aceste randuri cu speranta ca acolo, in lumea umbrelor, asculti chemarea vocii mele si iti indrepti privirea dulce asupra-mi. Mi-e tare dor de tine, mi-e dor de vocea ta calda, de ochii tai limpezi, de clipele magice petrecute la gura sobei, pe genunchii tai mi-e dor de tine.

            Iti amintesti tu oare cum ma rasfatai, cum plangeam pe umarul tau de fiecare data sau de cate ori te suparam ?

            Era o zi invaluita in parfum de crizantema. In cioburile zarii se reflecta cate-un nor grabit, ma privea ironic si isi continua dansul sadic pe aripile unui fluture sublim de acuarela. Priveam spre cele-nalte, ma inchinam in fata boltii cenusii, inlacrimate; din cand in cand profunda liniste era intrerupta de pasii repezi ai vreunui amorezat pierdut in lumea obscura a enigmelor.

            Picaturile cristaline loveau geamul aburit al camerei mele; inauntru - divinitate; pe icoana se reflecta lumina calda a candelabrului; o lumanare ardea patimas pe biblioteca; priveam; doar umbre; inchideam ochii - intuneric si totul se rasfrangea in plansetul dulce al unei vrabiute visatoare. Eram doar noi doi, vorbind ore in sir, ca de obicei. Atunci ti-am reprosat ca nu ma iubesti, ca sunt picatura din tatal meu. Te-ai suparat si ai fugit. Am ramas singura, plangand, jalea ma cuprinsese

            Intunericul era atunci stapan absolut, luna stralucea sters, un val diafan alb, cadea peste oras. Rataceam ingrijorata pe un drum pustiu, cautandu-ma, ma-mpiedicam in vreascuri si simteam ca pamantul se deschidea, era infometat, ma voia, ma rapea din lumea umbrelor, ma inghitea ca un demon, dar luptam totusi, ma-ndreptam spre nicaieri si cautam o raza in negura, cautam o speranta. Plopii amari se aplecau asupra-mi, ma zgariau; ma inspaimantam teribil, dar nu ma opream - intr-un copac cuvanta solemna bufnita. Stelele ma urmau, imi calauzeau drumul, sufereau impreuna cu mine la strigatele deznadajduite ale clopotului din vale. Codrul indoliat suspina si ma purta pe cararile strabatute din frageda-mi copilarie. Si LuceafarulLuceafarul zambea nepasator.

            Nu stii oare, tu, Hyperion, unde e? Raspunde-mi! Unde e? Ma va ierta vreodata?

            Nu-mi raspundea, era liniste in adancime, efemeritate Dar la un moment dat am auzit izvorul. Susura dulce, cum numai o fecioara poate cuvanta. Suspinul suav si somnoros al apei tulburi era otrava dulce, otrava ce-mi curgea prin trup. Curgea-n ropot, , curgea in sufletul meu, se zbatea precum aripa gratioasa a unei lebede. Pe mal am vazut o fantasma vie, un om puternic tremurand intr-un val de stropi sarati. Vantul ii usca pielea alba ca floarea-de colt, brazdata de unde adanci. Priveam spre buzele-i subtiri si aprinse ca un foc necontenit Erai tu, bunicule; te-am strigatRasuna padurea in tumultul vocii mele, se stingea tacerea, dar tu nu m-ai auzit.

Linistea s-a trezit, dar izvorul mai canta o ultima crizantema de purpur; frunzele scartaiau sub pasul meu apasat. Te-am atins ai tresarit ca un prunc in bratele maicii sale, te-ai intors Doamne, ce stralucire, ce forta transcedentala s-a coborat in sclipirea ochilor tai! Ce mica ma simteam eu pe langa tine si ce ma durea acea privire! Ce albastru ma ineca precum marea nesfarsita, ce zambet cald, de inger coborat sa ma fure in inaltimile celeste! M-ai strans in brate, erai atat de puternic, iar eu atat de slaba, mult prea slaba.

            Erai ratiunea vietii mele, erai spiritul de geniu care ma tinea pe genunchi si-mi spunea cate o poveste cand Luceafarul pe bolta Ma mistuiai, imi dadeai caldura, dar Dumnezeu mi te-a luat As da o zi, o luna, un an din viata mea pentru o ultima clipa petrecuta in bratele tale

            Urasc viata! Cand te-ai transpus in Univers, eu am murit; focul n-a mai ars pentru ca nu l-ai aprins tu, iar povestile au amutit in carti si stelele nu au mai sclipit.  Si Soarele Soarele se va topi in Luna si Luna se va ineca in mare, caci tu ai fost omul care a mentinut viata, dar te-ai dus Imi lipsesti

                                                                                   

                        Te ador, Andreea

Un profesor model

            Profesorul din gimnaziu care a avut o influentá covarsitoare nu numai asupra mea, dar si a tuturor colegilor mei, a cärui amintire si pretuire am pástrat-o vie, de-a lungul anilor, a fost cel de limba romana. Dumnealui a avut multa  räbdare cand mi-a citit  primele incercäri literare, mi le-a apreciat si intr-o buna dimineatà (era prin clasa a sasea) a declarat cu un entuziasm, pe care nu 1-am inteles niciodata, ca ,,voi fi un remarcabil scriitor". Nu stiu daca aceast precizare s-a adeverit, dar, oricum, la varsta mea, incurajarea a fost foarte oportuna. Din momentul acela am inceput sa cred in mine, farà absurde orgolii, si am dat uitàrii insuccesele de 1a materii1e care solicitau o inteligenta reala.

            Tin minte si acum prima ora de curs. Cand a intrat m-a impresionat statutul sau, privirea si fata senina. Era un om inalt, cu.

            Nicolae Vasiliu a fost, pentru noi toti, repet, nu numai pentru cei ce pretuiau literatura si artele, profesorul ideal. Cu constiinciozitate exemplara, cu o cultura terneinicà, el ne preda jumàtate de orä de curs despre tema zilei respective, consacrand mai putinà vreme examinärii propriu-zise, desi, si aceasta, era nutritivà pentru intreaga clasa.

             A constituit un cerc literar ,,I L Caragiale" al elevilor la care participa intotdeauña, stimuland pe cei inzestrati si pe cei cu chemare mai moderatä pentru literatura, fàrä vedetismele provinciale si mondenitatile ridicole ale unui cenaclu de maturi, desfasasurat in paralel.

             Nicolae Vasiliu a contribuit nu numai la formatia noasträ - a mea - intelectualä, dar ne-a insplrat si o tinuta morala foarte oportuna pentru timpurile pe care le-am traversàt, vorbindu-ne mereu de etica marilor filosofi, citandu-ne imperativul categoric kantian.

Iatä cateva impresii, pur subiective, despre acest profesor care tràieste inca in amintirea mea.

Sfarsit de toamna

                                   

-pastel-

I. "Rege al poeziei", cum l-a numit Eminescu, Vasile Alecsandri, cea mai de seama personalitate a generatiei de scriitori romani de la 1848, a ramas in literatura noastra nu numai ca un mare poet, si si ca un deschizator de drumuri in domeniul poeziei si ca intemeietor al teatrului romanesc.

Un loc aparte in creatia lui Alecsandri il ofera volumul Pasteluri, publicat in 1875. Alecsandri este creatorul acestei specii literare pe care a si impus-o in literatura romana, pastelurile sale bucurandu-se de aprecieri favorabile inca de la aparitie.

II. a) Pastelul "Sfarsit de toamna" surprinde fenomenele specifice sfarsitului acestui anotimp ce au loc in natura  o data cu apropierea iernii. Este o descriere lirica in versuri. Prin contemplarea tabloului de natura, poetul isi exprima propiile sentimente fata de peisajul descris.

      b) Opera lirica in care autorul descrie un tablou de natura prin intermediul caruia isi exprima sentimentele se numeste pastel.

      c) Termenul de pastel, preluat din artele plastice, denumeste un tablou realizat cu nuante delicate, abia creionate. Accentul cade pe imaginile vizuale, statice.

      d) Ca mod de expunere, poezia este o descriere literara de tip tablou, surprinzand doar spatiul cuprins de privire. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra (strofele I, II, IV) si una cosmica (strofa a III-a).

          La nivel terestru, sosirea iernii este vestita de plecarea pasarilor calatoare. Imaginea sirurilor de cocori care pleaca in pribegie umple sufletul poetului de neliniste si nostalgie:

          In srofa a dua este infatisata moartea vegetalului: campia (personificata) capata o imagine trista, ierburile s-au vestejit, iar bruma a asternut culori de rugina ca si cum o boala cosmica ar fi atins pamantul.

          In ultima strofa sentimentul de spaima ii confera (atribuie) iernii dimensiuni halucinante: "iarna vine, vine pe crivat calare".

          Teroarea sa raspadeste, provocand neliniste si jale peste tot, creandu-se o senzatie de sfarsit de lume.

          Omul insusi, atins si el de boala cosmica, "cade pe ganduri si s-apropie de foc".

          Planul cosmic surprinde norii purtatori de zapada care, ridicati din cele patru puncte cardinale, devin inspaimantatori ("Ca balauri din poveste"). Lipsa soarelui si prezenta corbilor (pasari funerare) dau sentimentul mortii totale.

          e) In tabloul de natura descris domina imagini vizuale, realizate cu ajutorul substantivelor si adjectivelor cu valoare de epitete ("zile rele", "jalnic dor", "i-trista"), comparatii ("vesela campie acum pare ruginita", frunzele. ca frumoasele iluzii"), personificari (soarele se ascunde, iarna vine calare).

          Si se adauga si imagini auditive ("boii rag, caii rancheaza, cainii latra") si de miscare ("vantul suiera", "trece-un card de corbi", "soarele iubit s-ascunde").

          f) In privinta lexicului se remarca iutilizarea unor forme invechite sau regionale, caracteristice limbii vorbite in acea epoca ("acu", "vestejita", "nouri", "cocoare", etc.). Dar, de cele mai multe ori, limbajul este cel firesc, in armonie cu elementele de versificatie care dau muzicalitate versului.

III. Ilustrand caracteristicile pastelului, poezia "Sfarsit de toamna" corespunde structurii sufletesti a poetului pentru care natura este un izvor permanent de incantare si de uimire.

"Praslea cel voinic si merele de aur"

demonstratie ca e basm (apartenenta la genul epic)

·    & 333d33d nbsp;     "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm cules de catre Petre Ispirescu, de la tatal sau si publicat apoi in volumul "Legendele si basmele romanilor". Aceasta creatie se incadreaza in specia literara a basmului deoarece este o naratiune in care se impletesc faptele reale cu cele fantastice la care participa eroi afati de partea binelui sau a raului, binele triumfand in final.

·    & 333d33d nbsp;      "Praslea cel voinic si merele de aur" are toate trasaturile tipice basmului. Exista cele trei formule: de inceput ,,a fost odata ca niciodata", de mijloc si de sfarsit ,,si incalecai p-o sa si v-o spusei D-vstra asa". Ca in orice basm, timpul si spatiul sunt vag precizate. Se vorbeste totdeauna despre un trecut nedefinit si despre doua taramuri, care ar putea reda realitatea si o lume fantastica, imaginara. Intamplarile sunt deopotriva reale: existenta imparatului, a fiilor, a fetelor de imparat, dorinta de a prinde hotiul  si fantastice. De domeniul incredibilului tin existenta unui mar cu mere de aur, a clostei si a furcii de aur,  prezenta unor personaje precum zmeii, balaurul, zgripsoroaica, puii sai sau corbul care vorbeste. Un alt element al fantasticului este metamorfoza: transformarea palatelor in mere, a lui Praslea in foc si prezenta  eroilor adjuvanti si donatori, a elementele animaliere care il ajuta pe protagonist: corbul si zgripsoroaica. Ca in orice basm popular, Praslea respecta principiul trinitatii prin repetitia cifrei magice trei: trei fii, fete, palate cu trei zmei, trei mere. Obiectelor miraculoase de tipul biciului, a unei furci sau a unei closti, li se alatura substante tamaduitoare, precum apa vie si seul (folosit de catre corb pentru a-l ajuta pe Praslea, pe eroul  pozitiv in lupta cu zmeul. Antiteza dintre bine si rau, confruntarea, finalizata prin victoria suprema a Binelui este o alta caracteristica a basmului.

·    & 333d33d nbsp;   Caracteristica narativa a unei creatii populare vechi, asa cum este basmul se bazeaza pe o structura unica. Subiectul literar permite precizarea unor momente, intalnite la orice opera epica si care corespund expozitiunii, intrigii, desfasurarii actiunii, punctului culminant si deznodamantului.

Expozitiunea: Un imparat puternic avea in gradina sa un mar cu mere de aur, care erau furate intotdeauna inainte de a se coace.

Multi voinici au incercat,  inclusiv cei doi fii mai mari ai imparatului, dar nu au izbutit.

Desi nu i s-a acordat incredere, Praslea a reusit sa-i duca tatalui  sau merele de aur si chiar sa-l raneasca pe hot.

 Hotararea sa de a pleca in cautarea acestuia impreuna cu fratii sau constituie cauza principala care sta la baza desfasurarii actiunii.

Mezinul este singurul care ajunge pe taramul celalalt, al zmeilor si ii ucide pe primii doi.

Ajutat de corb si de fata cea mica de imparat, Praslea il omoara si pe al treilea.

Fiind prapastie de fratii cei mari, este obligat sa continue aventura pe taramul celalalt. Putem considera punctul culminant al basmului acest moment de maxima intensitate pe care il traieste Praslea.

 Fratii lui se insoara cu fetele cele mari, vestind moartea mezinului.

Ajutat de o zgripsoroaica, pe ai carei pui ii salvase, eroul ajunge pe taramul tatalui sau, se angajeaza ucenic la un mester argintar si este recunoscut, in final, gratie indeplinirii dorintei fetei celei mici, aceea de a-i aduce obiectele miraculoase cerute.

Deznodamantul: In timp ce fratii isi primesc pedeapsa divina, mezinul se casatoreste cu fata cea mica si mosteneste scaunul imparatiei.

Caracterizarea personajului

·    & 333d33d nbsp;   Ca-n toate basmele populare, personajul central pozitiv, Praslea este simbolul binelui ce invinge raul. El intruchipeaza binele, cinstea, omenia, vitejia si frumusetea morala. In basmul "Praslea cel voinic si merele de aur", numele actantului apare chiar in titlu. ,,Praslea"  inseamna mezinul familiei, insusi imparatul caracterizandu-l ca fiind necopt. Faptele contrazic insa aceasta opinie. Astfel, masurile pe care si le ia pentru a nu dormi, scot in evidenta istetimea lui Praslea, tot asa cum hotararea de a urmari hotul echivaleaza cu dorinta de a-si duce misiunea pana la capat: pleaca pe taramul celalalt, se lupta cu zmeii, elibereaza fetele de imparat si se intoarce victorios. Eroul parcurge drumul initierii. Praslea este un personaj imaginar si creatorul popular ne surprinde in mod treptat o multime de virtuti morale cu ajutorul caracterizarii directe si indirecte. Mai intai ii sunt evidentiate gandurile, dorinta de a arata ce poate. Increzator in fortele sale se straduieste sa-si convinga tatal, impresionat fiind de supararea acestuia. In ciuda ironiei cu care este tratat de imparat si de fratii mai mari, prin caractrizarea indirecta, autorul anonim ii scoate in relief perseverenta, medestia si mai ales inteligenta. Desi tatal il desconsidera, numindu-l ,,nesocotit", Praslea ii raspunde frumos si cu multa modestie, cerandu-i sa faca doar o incercare. Prin cuvintele pe care i le spune imparatului, Praslea se dovedeste a fi atasat de parintele sau, modest si respectuos. Mai tarziu cand imparatul intentiona sa-i pedepseasca pe fiii sai mai mari, vorbele lui Praslea ii arata bunatatea si puterea de a ierta: "Tata, eu ii iert si pedeapsa sa  i-o dea Dumnezeu."

·    & 333d33d nbsp;   Folosindu-si curajul si indrazneala pamanteanul va izbuti sa-i ucida pe zmeii mai mari, pregatindu-se pentru intalnirea decisiva cu mezinul zmeilor. Vitejia, increderea in victorie si credinta in Dumnezeu sunt calitatile care se releva cu aceasta ocazie. Chiar daca prin simpla sa aparitie lasa impresia unui om simplu din popor, Praslea evidentiaza atat insusirile firesti, cat si fabuloase. Generos, curajos, tenace, inteligent si corect, el dispune de o forta impresionanta, supranaturala, atunci cand savarseste actiuni aparent imposibile. El are insusiri supranaturale. Este inzestrat cu o forta impresionanta, se poate metamorfoza si e capabil de a intelege graiul animalelor.

·    & 333d33d nbsp;   Creatorul popular imbina maniera unei prezentari directe cu cea indirecta. Toate modurile de expunere (naratiunea, dialogul si descrierea) au rolul de a accentua insusirile pozitive ale eroului ca ideal etic de dreptate, cinste si frumusete.

·    & 333d33d nbsp;   Praslea cel ..este un basm popular care intruneste toate caracteristicile operei epice: modul de expunere dominant - naratiunea, prezenta un narator care relateaza la persoana a treia intamplari fantastice structurate pe momente ale subiectului.

·    & 333d33d nbsp;   In cadrul creatilor pupulare epice, basmul este unic prin valoarea sa etica si estetica, prin bogatia lui de idei si prin lumea fabuloasa pe care o creaza. Basmul este dorintelor implinite, in el se indeplinesc visele poporului spre o viata fericita si multumita", scria M. Pop, iar G. Calinescu spunea ca: "Basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase."

Test de evaluare - clasa a V-a          

 

                                      Numele si prenumele:

Ø    & 333d33d nbsp; Incercuieste varianta corecta:

1. A  F  Modul de expunere predominant in basm este naratiunea.

2. A  F  Actiunea basmului se petrece in zilele noastre.

3. A  F  Personajele reprezinta binele  si raul.

4. A  F  Intr-un basm exista cifre si obiecte magice.

5. A  F  Personajele nu au puteri supranaturale.

6. A  F  Basmul are doar formule mediane.

7. A  F  Actiunea se poate structura pe momente ale subiectului.

8. A  F  In basm exista doua taramuri diferite.

9. A  F  Binele invinge intotdeauna raul.

                                Tema:

*    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Folosind un dictionar de termeni literari, scrie pe o fisa trasaturile basmului.

*    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Scrie un scurt basm, pornind de la urmatorul enunt : Din           imparatia lui Verde imparat a disparut curajul.

Vei avea in vedere:

§    & 333d33d nbsp;    Impletirea in actiune a elementelor reale cu cele fantastice;

§    & 333d33d nbsp;    Selectarea personajelor din tipologia specifica basmului;

§    & 333d33d nbsp;    Prezenta cifrelor magice;

§    & 333d33d nbsp;    Gradarea actiunii pe momentele subiectului.

Incearca sa raspunzi cat mai sincer la urmatoarele intrebari:

1.Cum ti s-a parut activitatea de azi?

·    & 333d33d nbsp;   plictisitoare

·    & 333d33d nbsp;   relaxanta

·    & 333d33d nbsp;   placuta

2.Ce ti-a placut in activitatea de azi?

.....................................................................................................................

3.Ce crezi ca ar fi putut face activitatea mai eficienta?

.....................................................................................................................

5.Pentru activitatea desfasurata, imi dau nota______ .

                                                TEST..VIZITA     

                                                                                    De I.L.Caragiale

Citeste cu atentie fragmentul cuprins intre

" -Vezi? Vezi, daca faci nebunii? ..

..dulceata"

si raspunde cerintelor urmatoare:

1.Precizeaza personajele care participa la dialog.

2.Care este pozitia autorului in text?

3.Care este trasatura principala a lui Ionel?

4.Cum se realizeaza caracterizarea lui Ionel in acest fragment?

5.Care este relatia copilului cu celelalte personaje?

6.Precizeaza numarul de litere si de sunete din cuvintele: dulceata; caragios.

7.Extrage primele doua cuvinte care contin diftongi.

8.Explica cum s-au format cuvintele: fumeaza; nebunie.

9.Precizeaza sinonimele cuvintelor: sa sorb; supara.

10.Extrage patru verbe la moduri diferite si precizeaza-le.

11.Precizeaza valoarea morfologic a verbelor subliniate in structura ar fi placut.

12 Extrage cate un substantiv articulat hotarat si unul nehotarat.

13. Precizeaza functia sintactica a substantivului mama in aparitiile din fragment.

                            CONCURSUL  NATIONAL +/- POEZIE

                                                Clasa a VI-a- etapa locala

Citeste cu atentie textul:

            Mireasa ceriului albastra                    S-astern bobitele de roua

            Isi impanzeste-n ape chipul,                Pe-ntinsul apei patrafir;

            De vraja ei tresare unda                     Din mana ceriului parinte,

            Si-nfioreaza-se nisipul.                        Se cerne preacuratul mir..

                                                                                    O.Goga Pe inserate

  1. Intr-o compunere de 10 randuri fa cateva aprecieri referitoare la aceste versuri, aratand valoarea sugestiva a figurilor de stil utilizate in crearea imaginilor artistice.

  1. Te afli la bunici si privesti cerul. Stelele par sa formeze diverse figuri geometrice. Exprima-ti sentimentele pe care le incerci in fata acestui spectacol oferit de geometria noptii. Da un titlu sugestiv compunerii!

                                                                               

                                                                                                                  Succes!

Simularea

tezei unice la limba si literatura romana

    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   Timp de lucru : 50 de minute.

    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   . Toate subiectele sunt obligatorii.

    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   . Se acorda 10 puncte din oficiu.

Citeste cu atentie textul si raspunde la fiecare dintre urmatoarele cerinte:

" O fasie nesfarsita

Dintr-o panza pare calea,

Printre holde ratacita

Toata culmea-i adormita,

Toata valea.

Linistea-i deplin stapana

Peste campii arsi de soare,

Lunca-i goala : la fantana

E pustiu; si nu se-ngana

Nicio boare .

( George Cosbuc, In miezul verii )

    & 333d33d nbsp;   & 333d33d nbsp;   I. (20 p) Limba romana

1. Alege 5 cuvinte care contin diftongi; subliniaza-i. 5p

2. Construieste doua enunturi in care cuvintele nesfarsita si calea sa aiba alte functii sintactice decat in text. Precizeaza-le. 5 p

3. Precizeza valorile morfologice ale cuvintelor subliniate : "Printre holde ratacita / Toata culmea-i adormita / Toata valea." 4 p

4.Construieste enunturi in care toata ,- i , stapana , sa aiba alte valori morfologice decat in text; precizeaza-le. 6 p

II. (20 p) Intelegerea textului

1. Rescrie, avand in vedere topica obiectiva, primele doua versuri. 5p

2. Transcrie doua elemente care alcatuiesc tabloul descris. 5p


3. Scrie doua argumente prin care sa justifici ca versurile de mai sus fac parte din genul liric. 5p

4. Comenteaza in cel mult 4 randuri versurile :

" Lunca-i goala: la fantana / E pustiu; si nu se-ngana / Nicio boare." 5p

III.(50 p) Argumenteaza, intr-o compunere de cel mult 15 randuri, ca versurile de mai sus fac parte dintr-o descriere artistica.

Nota : Pentru continut se acorda 28 de puncte; pentru redactare se acorda 22 p (unitatea compozitiei : 4 p ; coerenta textului : 4 p; registrul de comunicare si vocabularul adecvate continutului : 4 p; ortografia : 4 p; punctuatia : 4p; asezarea corecta a textului in pagina : 2 p).

Demonstratia apartenentei unui text literar la genul liric/epic

(plan cu caracter general)

TITLUL:  Opera "X" - opera lirica

TITLUL: Opera "Y" - opera epica

IDEI DE DEZVOLTAT :

I.1.Date sumare despre autor si opera (locul in literatura, temele abordate etc.);

   2.Date despre opera in discutie(volumul din care face parte,data aparitiei,tema abordata etc.);

   II.3.Definitia operei lirice(dupa modalitatea exprimarii mesajului);

    4.Enumerarea a doua,trei,patru caracteristici(in functie de cate se cer prin sugestiile care se dau la recomandarile de la sfarsitul enuntarii cerintei) :

  • exprimarea directa a ideilor, sentimentelor, starilor sufletesti;
  • eparitia autorului in ipostaza de eu liric;
  • Structurarea specifica a textului in versuri , grupate pe strofe (ceea ce da acestuia mu-zicalitate si expresivitate deosebita);
  • folosirea unor moduri de expunere spe-cifice(descrierea,     monologul, confe-siunea lirica, dialogul imaginar etc.
  • expresivitatea deosebita, obtinuta printr-un limbaj sugestiv, bogat in figuri de stil (epi-tete,comparatii,personificari, metafore, hi-perbole,antiteze, enumeratii, repetitii, in-versiuni etc.).  

5.   Identificarea a doua sau mai multe din caracteristicile enumerate mai sus la textul dis- cutat si argumentarea lor prin exemple con-crete:

·    & 333d33d nbsp;   identificarea si numirea sentimentelor exprimate in mod direct;

·    & 333d33d nbsp;    identificarea eului liric prin pezenta marcilor lexico-gramaticale specifice (prezenta verbelor si a pronumelor la persoana I si a II-a singular si plural; adresarea directa prin imperative, voca-tive sau interjectii catre o persoana re-ala/imaginara, prezenta/absenta; prin ipostaza de persoana care contempla si descrie un tablou din natura,fata de ca-re isi exprima sentimentele etc.;

·    & 333d33d nbsp;   identificarea modului de expunere folosit;

·    & 333d33d nbsp;   identificarea structurii textului si a elementelor de versificatie(masura versului, rima, ritm) si a rolului lor in exprimarea mesajului poetic (idei, gan-duri, atitudini, stari sufletesti);

·    & 333d33d nbsp;   identificarea si comentarea semnifica-tiei unor figuri de stil relevante pentru mesajul exprimat si pentru crearea  ace-lei atmosfere subiective caracteristice operi lirice.

  III.6.Formularea unei idei cu sens de concluzie prin care se arata ca opera analizata, prin carac-teristicile care au fost identificate si argumentate, este o opera lirica.

IDEI DE DEZVOLTAT :

 I.1.Date sumare despre autor si opera (locul in literatura, teme abordate/preferate etc.);

    2.Date despre opera in discutie (ca si la opera lirica);

 II.3.Definitia operei epice (dupa modalitatea exprimarii mesajului - idei, sentimente etc.);

     4.Enumerarea a doua, trei, patru caracteristici (in functie de cerinta):

  • exprimarea indirecta a mesajului, prin intermediul actiunii si al personajelor;
  • aparitia autorului in ipostaza de narator , martor(naratiune la persoana aIII-a) sau de participant(naratiune la persoana I);
  • existenta unei actiuni la care participa un numar mai mare sau mai mic de personaje, in functie de specia careia ii apartine opera;
  • gradarea actiunii (subiectului) pe cinci momente importante (expozitiune, intriga, desfaturarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul);
  • situarea actiunii in spatiu si timp;
  • folosirea unor moduri de expunere specifi-ce : naratiunea(preponderenta) impletita cu descrierea si cu dialogul;

   5. Identificarea in opera discutata a doua sau mai multe din trasaturile enumerate si argumentarea lor prin exemple din textul dat:

·    & 333d33d nbsp;   identificarea si exemplificarea ideilor/ sentimentelor exprimate (mesajul);

·    & 333d33d nbsp;   identificarea ipostazei de narator a au-torului si a persoanei la care se face nararea;

·    & 333d33d nbsp;    identificarea ti prezentarea momente-lor subiectului (prezentare sumara);

·    & 333d33d nbsp;   identificarea si prezentarea (caracteri-zarea sumara) a unui personaj;

·    & 333d33d nbsp;   identificarea cadrului actiunii (spatiu si timp);

·    & 333d33d nbsp;   identificarea modului/modurilor de expunere folosit/folosite si a functio-nalitatii acestuia/acestora (naratiunea: prezentarea intamplarilor; dialogul : reproducerea discutiei dintre personaje/ mijloc de caracterizare prin limbaj; descrierea : infatisarea cadrului actiu-nii, a aspectului exterior al unui personaj);

·    & 333d33d nbsp;   identificarea si comentarea unor procedee de expresivitate : dinamizarea actiunii prin folosirea frecventa a ver-belor, folosirea unor formule specifice de legare a secventelor narative, intre-buintarea unor figuri de stil pntru a ca-racteriza personajele etc.

 III.6.Formularea unui enunt-concluzie prin care se arata ca opera analizata , prin caracteristicile identificate si argumentate, se dovedeste a fi o opera epica.

FORMULE DE UTILIZAT:

  • In opera (poezia, creatia, opera literara, ca-podopera, scrierea, poemul, pastelul, doina, imnul, oda etc.) "X" , poetul (scriitorul, au-torul, artistul, creatorul,autorul anonim,   etc.) descrie, exprima, prezinta, creeaza, infatiseaza, ilustreaza etc.) urmeaza enuntarea ideii de baza a continutului (tema, aspectul general de viata la care se refera.
  • Prin (cu ajutorul, prin intermediul etc.) epi- tetul (comparatia, personificarea, hiperbo-la, repetitia, enumeratia etc.) "Z"(se citeaza secventa de text care contine figura de stil  identificata/selectata pentru  interpretare) , poetul (scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc.) exprima (sugereaza potenteaza, subliniaza, creeaza impresia, accentueaza, amplifica, creeaza o imagine, comunica, transmite, scoate in relief, aduce in prim-plan, pune in lumina,  etc.) ur-meaza ideea, sentimentul, starea sufleteas-ca, imaginea, senzatia, aspectul etc.

FORMULE DE UTILIZAT:

  • In opera (textul, fragmentul, creatia litera-ra, basmul, schita, nuvela, romanul poves-tirea, naratiunea,legenda, snoava, fabula, istorioara, balada etc.) "Y", scriitorul(auto-rul, naratorul, povestitorul, autorul anonim, creatorul anonim etc.) relateaza, povestes-te, nareaza, prezinta, infatiseaza, critica, ironizeaza, satirizeaza, infiereaza, lauda, preamareste, glorifica, elogiaza, evoca, bi-ciuieste, admira, isi exprima dezaprobarea (dispretul, simpatia, antipatia, durerea, tristetea, compatimirea, mila, dragostea, admiratia etc.)

NOTA:

Cuvintele scrise  cu litere cursive pot fi folosite si cand ne referim la oprele lirice, deoarece se refera la mesajul comunicat de opera literara, in general.

Demonstratie genul epic

                Genul epic reuneste operele literare in care scriitorul isi exprima ideile si sentimentele in mod indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. Acestui gen ii corespunde, ca mod de expunere, naratiunea care se imbina cu descrierea si dialogul.

                Instanta extradiegetica a acestui text este (cine este autorul), iar cea intradiegetica este naratorul obiectiv/ subiectiv. Relatarea se poate face la persoana a III-a de catre un narator obiectiv, detasat, heterodiegetic sau  la persoana I cand povestitorul este subiectiv, homodiegetic, martor, actor, ascultator. Gradul mare de obiectivitate/ subiectivitate  este realizat la nivel morfologic prin utilizarea persoanei a III-a/ I la verbe si pronume (prop. incidente, proverbe) ex ,,zice, vine"

                Conflictul este o alta caracteristica a genului epic, desfasurandu-se linear, progresiv pana in punctul culminant, apoi in deznodamant se revine la sitautia initiala.

                Actiunea este constituita din totalitatea faptelor relatate si are o mare mobilitate in timp si in spatiu, caracterizandu-se prin unitate compozitionala si alcatuind momentele subiectului literar, putand fi rezumata..

                O alta particularitate a genului epic o constituie prezenta personajelor. Eroii sunt atat agenti ai actiunii, actanti, cat si purtatori ai mesajului autorului.

Protagonistul (asa cum reiese din titlu) este X., entitate cu trasaturi fizice si morale distincte ce participa la toate episoadele importante. ....

                Valoarea artistica a textului epic rezulta din armonia discursului narativ (tehnica narativa: inlantuirea, evocarea ..) si din interferenta modurilor de expunere. Prin oralitatea stilului se creeaza impresia ca naratorul se adreaseaza unui auditoriu.

Alternata planurilor narative si a timpurilor verbale scopt in relief talentul de prozator al lui                 Reperele cronotopului se regasesc in incipit/ sfarsit ex. timpul/ spatiul ex

                In concluzie, avand in centru figura unui personaj care participa la o serie de intamplari relatate indirect la persoana a III-a, obiectiv, textul X, scris de Y, apartine genului epic.

planul caracterizarii unui personaj literar

1. introducere      Protagonistul operei literare ,,..X", apartinand lui Y autor este . Acesta reprezinta o entitate cu trasaturi fizice si morale distincte ce participa la toate episoadele importante.

                Eroul x.. ian are  mai multe functii: de actiune si de interpretare, transmitand indirect ideile autorului. El devine actor pe scena imaginara, simbolizand dominanta caracterologica a omului ....(ce fel de om simbolizeaza) ce loc ocupa personajul in opera?

                Personajul este caracterizat atat direct.., cat si indirect, accentul cazand pe trasaturile morale/ fizice.

Citate...Epitetele si enumeratiile creioneaza aspectul fizic sau moral (vezi textul)

                Inca din incipitul textului facem cunostinta cu eroul./momentul in care apare in prim plan eroul este expozitiunea.

Faptele eroului scot la iveala alte caracteristici morale. El este ...cum a, b, c, (intelept, omenos.). Aceste particularitati psihice se desprind din actiunile sale. Rezumatul...

                Trasatura X reiese din Y  .....

                Prin incadrarea lui in mediul de viata al ...rezulta  ce? generozitatea, spiritul practic.  ;

                O alta calitate morala ..care se desprinde din punerea personajului in situatii limita; ce face el?

                Din felul lui de a vorbi constatam intelepciunea (Popa Tanda, Vitoria) sau lipsa educatiei (Goe) ex.3. incheiere

care este atitudinea scriitorului fata de personajul prezentat? (ironie, antipatie, in fabula/comedie/ schita sau simpatie in basm/balada/nuvela/ roman fata de presonajul pozitiv)

                Autorul imbina maniera unei prezentari directe cu cea indirecta pentru a contura portetul eroului X. Toate modurile de expunere (naratiunea, dialogul si descrierea) au rolul de a accentua insusirile pozitive ale personajului, principala trasatura de caracter fiind .                Procedeele artistice: epitetele ex,      enumeratiile .,  ....completeaza portetul fizic/moral. Imaginile vizuale sugereaza ....frumusetea ...Elementele de comunicare verbala si nonverbala intregesc gama calitatilor protagonistului. Monologul pune in evidenta ...Actantul operei X intra in galeria personajelor feminine/  masculine sau animaliere,  simbolizand ....bunatatea .ce categorie tipologica reprezinta personajul?/ tipul orfanului/ a femeii justitiare.

                Personajul X ocupa un rol important in universal epic al lui Y (scrii autorul), ilustrand talentul de portretist al acestui scriitor.                                           


Document Info


Accesari: 9687
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )