Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































Familia rurala

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Adevaruri despre noi toti
GRUPURILE SOCIALE
Atlasul social al Romaniei rurale ATSR satele
Exista reteta fericirii?
EVOLUTIA DROGURILOR SI A UTILIZARII LOR
MODURI SI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANTII DE DROGURI
METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE. M.T.C.S.
ETIMOLOGIA CUVINTELOR \"TIGAN\" SI \"(R)ROM\"
Ce a insemnat iubirea de-a lungul timpului
Cum iti dai seama ca esti roman


Familia rurala









Din partea familiilor extinse apare tendinta de favorizare a dependentei membrilor de grupul domestica,prin incurajarea recompensarii copiilor acest fapt metine familia unita;

Asemenea familii incearca sa controleze agresiunea copiilor,consolidand ordonarea grupului;o asemenea practica nu numai ca ii pregateste pe copii sa devina membri permanenti ai grupuli domestic ci si stabileste casatoriile intre acestia,astfel incat sa se poata alatura comunitatii.

Familia constituie in satul traditional principalul grup social caruia toti membri ii sunt in mod absolut subordonati,asistenta si sprijinul reciproc sunt imperative in cadrul familiei taranesti traditionale;practic,taranul nu apartinea-portivit anchetelor asupra taranului polonez-decat unui singur grup social organizat -familia;

In satul traditional de manifesta o puternica solidaritate si un puternic atasamnet la norme,reguli,valori si traditii comune-elemente constituitive ale unui adevarat model cultural rural-protejate in conditiile societatii traditioanle de influentele perturbatoare externe;

Dar transformarile economice au dus la destramarea societatii traditionale si prin aceasta la libera actiune a factorilor externi,afectand un mod grav in deosebi solidaritatea familiala si obsteasca.Apar astfel in spatial rural elemente ale unor modele culturale noi ,atitudini opuse valorilor familiale,opinii si orientari diferite in viata economica si sociala a satului care-in anumite conditii-genereaza forme de dezorganizare sociala sau individuala;

Daca in familii solidaritatea a fost treptat inlocuita prin valori si atitudini hedoniste,in sat ea a fost slabita sau chiar inlocuita de urmarirea succesului sau a avntajelor economice.


Un serviciu oficial cu masa pe roti a fost in general considerat de preferat ajutorului dat de familie la prepararea mesei;

Multi subiecti au declarat ca nevoile de transport erau de mare interes pentru ei;cei care necesitau ajutor la transport,fie plateau pentru un taxi,considerand aceasta ca fiind singura alegere disponobila,fie acceptau ajutorul de la families sau prieteni,multi comentau asupra necesitatii unui serviciu de transport local;

In privinta la ajutorul spalatului rufelor,jumatate din subiecti nu au luat in considerare o optiune in timp ce altii au apelat la asistenta unui serviciu formal;

In privinta treburilor gospodaresti usoare,cam jumatate din subiecti primeau in mod current ajutor din partea unui serviciu oficial de ajutor la domiciliu,cei mai multi dintre subiecti spuneau ca au preferat sa apeleze la un serviciu formal pentru ajutor daca ar aparea nevoia si multi dintre subiecti necesitau ajutor la gradinarit si il obtineau platind in particular pe cineva;in general erau multumiti cu acest angajament si il considerau ca alegerea preferata;

Nu era disponibil nici un serviciu oficial pentru munci casnice grele(curatenia paretlior,curatenie cu aspiratorul);aproape jumatate din subiecti au solicitat ajutor la treburi gospodaresti grele si acestea erau in general oferit de familie,fie era platit in particular de catre subiecti;uneori,reiese ca treburile grele nu erau facute,fie ca nu exista un serviciu formal pentru aceasta,fie ca nu exista posibilitatea de a plati in particular pentru asa ceva;

Nu existau servicii disponibile pentru asistenta cu intretinerea casei si majotitatea subiectilor obtineau ajutorul de care aveau nevoie la intretinerea casei de pe piata libera;unii si-au exprimat ingrijoararea In legatura cu posibilitatea exploatarii;

Multi dintre subiecti nu cereau in mod curent ajutor la ingrijirea personala;cei care necesitau acest gen de ajutor il primeau de la serviciul local de asistente;gandinduse la optiunile viitoare de ingrijire, multi ar prefera serviciul local de asistente;unii subiecti sugerau ca ar merge intr-un camin daca ar exista unul,in timp ce altii si-au exprimat dorinta de a fi ingrijiti doar in propia casa.



Ca si in Shiretown decizia de a raman in oras reflecta de asemenea un puternic sentiment de apartenenta:totusi ,multi subiecti aveau familii care locuiau in oras si multi subiecti italieni aveau copii,nepoti si rude prin alianta care traiau in localitate;majoritatea subiectilor au sustinut ca au prieteni buni care locuiesc in oras;astfel reteaua sociala avea mari diferente fata de ceea ce sa constatat in Shiretown;

Lipsa transportului in comun si distanta fata de serviciile importante ca si lipsa serviciilor publice erau dezavantajele majore.

Unii subiecti au aratat clar ca nu vrea masa pe roti.ceilalti,au aratat la fel de puternic ca nu ar apela la prieteni sau rude pentru ajutor la prepararea mesei;totusi multi dintre iatlieni s-ar astepta la ajutorul familiei

Un numar de subiecti primeau zilcnic ajutor la cumparaturi din partea familiei si aceasta ar fi preferinta lor in viitor;multi ar prefera sa depinda de familie;

Multi subiecti(in general italieni) erau foarte multumiti sa primeasca ajutor la spalatul rufelor din partea familiei desi erau si unii care nu doreau de loc ajutor la spalatul rufelor,si numai la menajera sa apeleze;

Nu exista servicii pentru ajutor la lucruri gospodaresti si subiectii erau impartiti aproape egal intre cei care ar apela la familii si cei care ar apela la cunostinte(in general menajera) pentru ajutor,ca optiune pentru viitor;in multe familii italiene nadejdea in familie pare a fi si normala si de asteptat;

Ajutorul familiei la treburi gospodaresti grele era considerat normal pentru multe dintre marile familii italiene;totusi in unele familii iatliene,in special cand rudele tinere erau ocupate la ferme,subiectii au spus ca ar prefera sa apeleze la ajutorul oficial;

Majoritatea subiectilor preferau ajutor din partea familiei la gradinarit chiar daca unii doreau sa plateasca pe cineva pentru aceasta;

Nimeni nu ar apela la prieteni;

Majoritatea subiectilor ar cauta in familie ajutor pentru intretinerea casei,desi uni ar apela la meseriasi;ajutorul familiei parea a fi tiparul in aceasta regiune pentru familiile mari de fermieri italieni;

Multi subiecti preferau sa depinda de familie sau prieteni cand aveau nevoie de transport;in cazul in care nu exista familii pe care sa se bazeze transportul este una dintre cele mai grave probleme de viitor;

Multi subiecti au spus ca nu s-ar astepta ca alti membri ai familiile lor sa se ingrijeasca de nevoile lor personale,dar ar prefera ca ajutorul la ingrijirea personala sa fie oferit de serviciul comunitar de asistente;unii italieni varstnici ar prefera ca familiile lor sa aibe grija de ei,dar altii au spus ca nu ar avea nicodata aceste sperante;una dintre cele mai mari temeri exprimate de oameni care intrzareau dependenta la batranete a fost teama de a fi nevoit sa paraseasca orasul,nu exista casa de ingrijire sau casa de batrani in Farmtown.






Exista o serie de diferente in atitudinea fata de batrani si in optiunile de viitor ale acestora,diferente care pot fi date de marimea localitatii dar si de treapta de modernitate;

O alta variabila independenta poate fi originea locuitorilor-italienii fiind recunoscuti pentru viata lor de familie;

Italienii sunt si cei care aduc in discutie prietenia;

In ambele cazuri surprinzator nu apare in analize vecinatatea,daca nu cumva ea este identificata cu prietenia,in sensul ca prietenii sunt si vecini se mai poate lua in considerare si faptul ca vecinatatea de ferma nu este nici pe departe identical cu vecinatatea de gospodarie.



Familia in societatile traditionale si in societatile moderne





Societai traditionale


Societati moderne


1. Numar de parteneri conjugli

concomitenti

Unul(monogamie)

Mai multi(poligamie)

Unul(monogamie)


2. Alegerea partenerului(partenerilor)


Alegerea facuta de parinti sau rude

Pentru a intari puterea familiei


Alegerea relative libera facuta de parteneri.


3 3. Rezidenta


Patrilocala,matrilocala,ambilocala,anvucolocala



Neolocala



4. Relatii de putere






Diferite grade de dominatie a barbatului(patriarhie)




O mai mare apropiere de putere barbat-femeie






5. Relatia parinti-copii



Autoritate si dominanta



Mai mare tolleranta si egalitate parinti-copii


6. Functiile familiei





Concentrare pe protectia grupului de rudenie

Ca intreg(neam)





Specializare in a oferi un mediu de siguranta cresterii copiilor si support emotional membrilor familiei conjugale.






7. Structura


Existenta


Nucleara





































loading...











Document Info


Accesari: 4178
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )