Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Familia rurala

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Adevaruri despre noi toti
GRUPURILE SOCIALE
Atlasul social al Romaniei rurale ATSR satele
Exista reteta fericirii?
EVOLUTIA DROGURILOR SI A UTILIZARII LOR
MODURI SI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANTII DE DROGURI
METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE. M.T.C.S.
ETIMOLOGIA CUVINTELOR \"TIGAN\" SI \"(R)ROM\"
Ce a insemnat iubirea de-a lungul timpului
Cum iti dai seama ca esti roman

Familia rurala




1.      Inrudire,familie si casatorie

Se spune frecvent,constata H. Mendras(1971), ca inrudirea este structura societatilor primitive si a societatilor traditionale si ca, daca intelegem acest sistem de inrudire, am inteles matricea fundamentala care organizeaza ansamblul altor sisteme. Se spune,la fel, ca familia este celula fundamentala a societatilor moderne.

Dar, ne atrage atentia sociologul francez , acesta nu vrea sa spuna ca familia nu are importanta in primele, nici ca inrudirea nu are importanta in cele din urma.

Prin definitie ,familia si inrudirea sunt doua realitati complementare care trebuie intelese prin raportarea uneia la alta.Aceste doua logici de organizare sunt interdependente si raporturile lor sunt unul din fundamentele principale ale sistemului social global al unei societati.Este totusi sigur, tine sa sublinieze sociologul francez ca structura de inrudire este mai importanta pentru a intelege societatile primitive si structurile familiei sunt mai importante pentru a intelege societatile moderne.In societatile taranesti traditionale ,sociologul francez,casatoria avantajoasa este o regula: tinerii nu se casatoresc pentru ca se iubesc,se casatoresc pentru ca sunt in pozitia sociala care-i predispune la casatorie si pentru ca sefii familiei decide,pentru ratiuni sociale,sa-i casatoreasca.

Ratiunea casatoriei nu este in general dragostea ci exigenta functionalitatii familiei,de exemplu extensiunea patrimoniului.C 333f55d onvenientele sociale,interesele economice si jocul de raporturi de rudenie comanda direct alegerea consortului.Sentimentele nu sunt necesare in functionarea familiei indivize.

In societatile esentialmente agricole , bunurile sunt in principal pamantul si vitele.Transmiterea pamantului urmeaza principii foarte apropiate de cel al transmiterii femeilor,femeia fiind,in anumite societati, un bun comparabil cu pamantul si animalele folosesc adesea pentru a plati femeile.

Pentru sociolog ca si pentru etnolog,subliniaza H. Mendras, inrudirea este un fenomen social si nu unul biologic.Studiind inrudirea, el studiaza un fenomen social care are cateva raporturi cu fenomenele biologice,dar acesta este modul in care societatea modifica fenomenul biologic care il intereseaza: filiatia sociala organizata prin sistemul inrudirii si nu filiatia biologica.

Societatea noastra scrie H. Mendras nu este nici patriliniara,nici matriliniara, ea este multi liniara sau bilaterala ceea ce inseaman ca bunicii mei sunt toti bunicii mei,indifferent daca sunt din partea mamei sau din parta tatalui.Eu primesc de la ei bunuri,teoretic in acelasi fel.in sitemul nostru bilateral exista totusi o preferinta patriliniara deoarece numele se transmite din tata in fiu.Noi trai deci intr-un sistem bilateral,cu predominanta patriliniara,in care inrudirea este mai putin importanta decat originea

Cu anumite rude exixta raporturi de afectivitate,de cooperare si de joc .Cu altele ,raportul de autoritate de respect , de cooperare.In functie de sitemul de inrudire aceleasi persoane pot suscita primele tipuri de raporturi sau al doilea tip de raporturi.In societatea occidentala contemporana, constata H. Mendras , in general,tatal reprezinta autoritatea si mama afectiune.Unchii si matusile reprezinta mai frecvent afectiunea decat autoritatea, dar esxista sisteme de inrudire in care situatia este inversa.

Casatoria,subliniaza sociologul francez,.are ca functie fundamentala sa lege doua inrudiri sau doua familii care nu au legaturi.In multe societati ,femeia este cea care asigura legatura intre aceste doua familii.Femeia este legatura sociala care uneste intr-o aceasi societate neamuri diferite.Fata de acestea,femeia face oficiul unui obiect de schimb, in acelasi fel in care este moneda in raporturile economice.Se schimba femeile pentru a intretine raporturile sociale,in acelasi fel in care se schimba moneda pentru a intretine raporturile economice .

Teoretic, in societatea occidentala contemporana se poate alege femeia din orice grup al intregii umanitati.Fara a merge pana la limitele planetei observa H. Mendras, se poate spune ca, teoretic, un francez poate alege femeia sa din orice grup de francezi.dar, imaginea ideala a casatoriei este un joc al hazardului perfect,unde numai legile hazardului comanda alegerea partenerului conjugal si acesta este modul ideal prin care functioneaza societatea industriala.Mobilitatea sociala,profesionala si geografica a indivizilor nu trebuie sa fie limitate in principiu de reguli de mariaj preferential.

Totusi, studiile asupra casatoriei in diferite tari si cu deosebire in Franta,constata H. Mendras,arata ca in fapt alegerea sotului este foarte strans circumscrisa de structurile si cutumele sociale.Nu este inrudirea cea care comanda alegerea partenerului conjugala ca in societatile etnologice ci grupurile profesionale,stratificarea sicala si proximitatea geografica.

H. Mendras ne aminteste ca sa propus notinea de homogamie-a te casatori cu cine iti seamana,spre deosebire de endogamie-a te casatori cu cel din grupul tau.Homogamia observa sociologul francez,este peste tot de ordin geographic.Exista mai multe sanse de a ne casatori cu cineva care este mai aproape din punct de vedere geographic decat cu cineva care este departe:in Franta de pilda 57% din parteneri locuiau in aceeasui comuna si 81% in acelasi arondisment.In plus ,homogamia sociala si culturala este destul de dezvoltata: intre doua treimi si trei sferturi din oameni se casatoresc in acelasi mediu social,mai precis in aceea categorie social-profesionala.

Targul de fete.

Putini stiu, atunci cand se discuta de Targul de fete de pe Muntele Gaina(Muntii Apuseni) ca in viata stramosilor nostril targurile de fete au exisatat in sensul cel mai economic si mai concret al termenului.Actul de contractare a casatoriei se producea dupa cum arata Pomponius Mela,conform urmatoarelor norme de procedura :" Fetele de maritat nu sunt date barbatilro de catre parinti, ci in mod public sunt cumparate spre a fi luate in casatorie sau vandute cu zestre.Se face intrun fel sau altul dupa cum sunt de frumoase si cinstite.Cele cinstite si frumoase au pret bun.Pentru celelalte se cauta cu bani cineva care sa le ia de sotie."

Textul lui Pomponius Mela lasa a se intrevedea - e drept cam ambiguu - ca licitatia publica a fetelor are o dubla destinatie:

1.      Casatoria imediata-barbatul isi achizitioneaza sotia"in schimbul unui pret"-cum spunea Heraclid din Pont;

2.      Cumpararea fetei de maritat (cu zestre) pentru a fi revanduta (la un pret superior) de catre negustori pe terte piete.Este insa probabil ca cele vandute cu zestre sa faca parte din randul acelora pentru care "sa cauta cu bani cineva care sa le ia de sotie".Intre altele Solinius,care a cunoscut descrierea pamantului a lui Pomponius Mela cat si alte lucrari referitoare la moravurile tracilor, inclina catre o astfel de interpretare: femeile de maritata scrie el, se duc la barbate nu dupa hotararea parintilor, si acelea care se disting prin frumustete ce sa fie vandute la mezat si dupa ce li se ingaduie sa se stabileasca valoarea lor.Se casatoresc nu dupa obiceiuri,ci dupa preturile oferite:Iar cele nepastuite din pricina urateniei lor isi cumpara cu zestrea lor sotii cu care se marita.

Solinus,spre deosebire de Pomponius Mela,aduce cateva elemente noi:

- la mezat sunt admise numai fetele frumoase:exista probabil mentalitatea ca un semn de distinctie ca unei fete sa i se permita de a se auto supune licitatiei publice.

- obtinerea dreptului de a participa la o licitatie se pare ca e de competenta unui juriu extrafamilial:parintelui nu-i ramane decat sa-si incaseze suma dobandita prin vanzarea fiicei sale.(Stoica,Stelia Viata morala a dacogetilor).

2. Tipologii ale familiei

Ele se impart ,mai inatai, in familii-nucleu care constau dintr-un barbat si o femeie,casatoriti,si urmasii lor,si familii extinse,care adunau la o lalta intr-un cadru organizational mai multe familii-nucleu.Exista apoi variante de familii extinse:

        Un singur barbat cu mai multe sotii si copii lui cu acestea:astfel ,mai multe familii-nucleu au in comun pe conducatorul masculi al gospodariei:

        Formate din mai multe familii-nucleu apartinand unor generatii diferite ,ca in cazul o gospodarie ii cuprinde pe tarani si nevasta lui"o unitate nucleu" parintii sotului "o alta uniatte nucleu" si probabil fiul cel mare care si-a adus sotia sa locuiasca la casa parinteasca"o a treia unitate nucleu:un asemenea cadru,.exemplifica E.R.Wolf,caracteriza China si India, si anume gospodariile cele mai prospere,care puteau sa intretina un anumit numar de unitati-nucleu:

        Care constau din unitati nucelu apartinand aceleasi generatii ca atunci cand un frate mai varstnic si unul mai tanar ,ambii casatoriti,mentin o baza comuna de resurse si munca.

Multi oameni,constata E.R Wolf,privesc familia-nucleu ca fiind naturala-un fenomen social care poate fi vazut oriunde si oricand-subliniind fenomenul mai complex al rudeniei.

Oprindu-se asupra structurii sale interne E.R. Wolf releva faptul ca familia-nucleu cuprinde cateva seturi de relatii diadice,adica formate din doua personae:

    Relatia dintre un barbat si o femeie pe care o numeste diada sexuala;aceasta este consolidata atunci cand este binecuvantata de biserica sau licentiate de societate , caz vorbim de o diata conjugala;

    Relatia diadica dintre mama si fiu-diada materna:

    Legaturile dintre frate si sora:

    Legaturile dintre tata si copil-diada paterna

Primele trei diade sant bazate pe realitatile biologice.

Diada paterna,observa E.R.Wolf reprezinta o relatie diadica de ordin diferit,deoarece ea exista nu datorita unei corelatii biologice ci multumita altor diade.

O societate poate atribui acestei diade functii economice importante sau alt tip de functii,dar s-ar putea intampla si contrariul:societatea sa delege aceste functii altor diade sau sculpturi ale societatii.Astfel, o alianta temporara dintre un barbat si o femeie poate avea ca rezultat nasterea copiilor,dar barbatul nu poate sa-i intretina.S-au stabilit diadele maternal si sexuala,dar cea paterna ramane aproape inexistena.Suntem obisnuiti cu asemenea situatii E.R.Wolf, in societatea occindetala, dar si in alte societati .

Ni se da exemplul negrilor din Guiana unde diada paterna este slab reprezentata , deoarece tatii nu sunt capabili,din punct de vedere economic,sa contribuie la venitul sau prestigiul gospodariei si deci copii nu au de castigat daca mentin legatura cu ei.

Pe de alta parte, nesiguranta diadei paterne conduce la cresterea importanetei diadei materne,un grup de femei -adesea format din bunica,mama si fiica-constituind o unitate matrifocala.Asemenea unitati au fost descoperite in randul multor grupuri urbane sarace cum ar fi locuitorii de la periferia orasului Mexico,locuitorii din estul londrei sau familiile sarace ale negrilor din SUA.

E.R.Wolf,il citeaza pe Ralph Linton(1936),care facea observatia ca familia nucleu joaca un rol nesemnificativ in vietile multor societati.De exeplu,acolo unde un numar de comuniuni sot-sotie-copii traiesc impreuna intro gospodarie,cei care munces si mananca impreuna sunt cei din intreaga gospodarie.Acest fapt este valabil in unitatile sociale care sunt sustinute de regula descendentei;aici,inima gospodariei se poate constitui din mai multe rude legate pe linie maternal sau paterna,iar drepturile corespunzatoare pot fi exercitate atat de catre tata cat si de catre mama.Aceasta uniune va sublinia legatura dintre generatii successive sin nu relatia sot-sotie.Sotul care intra intr-o asemenea familie va afla ca el sau ea nu sau casatorit numai cu un sot sau o sotie, ci si cu un grup de rude.Mai mult,acest grup de rude dovedeste o coeziune mai puternica decat cea a legaturii conjugale.

Asemenea grupari-cuprinzand mai multe diade conjugale-ar putea sa contina membri ai unor diade fractionate(ca in cazul in care bunica mai locuieste in cadrul gospodariei dupa ce i-a murit sotul.)sau indivizi care nu s-au alaturat inca unei diade conjugale,de exemplu unchi sau matusa necasatoriti,sau frati surori si fiice.Mai exista si servitori care traiesc din aceleasi resurse econmice cu grupul,dar nu sant membri ai comunitatii.Astfel,o gospodarie taraneasca din Muntii Alpi,in Tiroiul austriac,exemplifica E.R.Wolf,ar putea sa cuprinda membrii casatoriti ai familiei,care au drepturi primare asupra gospodariei,cativa membri necasatoriti,un membru vaduv,dar si servitori care nu apartin familiei,dar sunt platiti pentru munca lor.Sau ne putem gandi,spune E.R Wolf,la clasica unitate domestica romana ce includea membri pe linie paterna,membri dobanditi in urma casatoriei,rude adoptate si sclavi.De fapt,aceasta unitate domestica era numita familie cu mult inainte ca termenul sa fi restrans la semnificatia de legaturi de reproducere si sutinere materiala.

Astfel,o gospodarie poate consta dintr-unul sau mai multe nuclee materne.ea poate fi formata dintr-o familie nucleu cu sau fara rude casatorite sau personae neinrudite.Desi foarte importante pentru viata rural,aceste relatii nu sant intotdeauna luate in seama.Astfel informatiile noastre despre organizarea sociala a taranilor sunt adesea false sau inselatoare.o atentie deosebita acorda E.R.Wolf factorilor care influenteaza distributia unui anumit tip de familie in randul taranilor.

Primul factor este natura hranei.Acolo unde proviziile de hrana sunt reduse,cum se intampla in cazul popoarelor primitive comunitatile ce depasesc o familie-nucleu n-ar putea sa reziste mai mult de un anotimp si doar avand un scop precis,cum ar fi vanatoarea sau un joc sportiv.Este de asteptat ca familiile extinse sa apara mai frecvent in randul cultivatorilor in cazul carora agricultura necesita un volum mai mare de forta de munca.Fapt esential,cerintele tehnice ale economiei casnice trebuie sa necesite prezenta membrilor domestici,dar trebuie sa si permita aceasta prezenta.Conditia este indeplinita acolo unde un grup domestic controleaza majoriataea resurselor naturale si a mestesugurilor si acolo unde aceste resurse sunt extrase si prelucrate in cadrul grupului.

Avantajele familiei extinse ar fi:

        Poate sa permita divizinea muncii ,in timp ce unii muncesc la camp altii au parte la prelucrarea produselor.

        Poate fi considerate un mijloc de a evita consecintele fragmentarii terenurilor;

        Este cea care permite aparitia salariilor in familie,a celor care completeaza veniturile familiei;

        Poate functiona ca un mijloc de securitate sociala,mult mai flexibil decat familia nucleu care este mai putin rezistenta pentru ca viabilitatea ei depinde de capacitatea productiva a fiecarui membru de acelasi sex.

Desi familia extinsa avea avantaje in plus fata de cea nucleu,observa E.R.Wolf existau si unele neajunsuri.Familia extinsa avea tensiuni inexistente in cadrul familiei nucleu:



        Tensiuni inevitabile dintre generatiile succesive care implica problema succesiuni la conducerea gospodariei;tatal,care a administrat resursele grupului pentru mai multa vreme,trebuie sa cedeze in favoarea unuia din copii sai;mama,care a avut grija de casa,are nevoie de un inlocuitor,de obicei sotia fiului care a luat locul tatalui;

        Tensiuni intre frati:daca proprietatea trebuie mentinutat intacta,unul dintre fii trebuie sa ia deciziile,in timp ce ceilalti i se supun.Exista intotdeauna domenii de activitate in care mostenitorii subordonati pun la indoiala autoritatea fratelui;

        Tensiuni intre barbatii si femeile din cadrul aceste unitati;femeile provin adesea din afara familiei;intr-un asemenea sistem in care predomina autoritatea masculine,femeile trebuie sa invete sa-si adapteze nevoile dupa cele ale sotilor lor.de la inceput ,nora vine intr-un grup de care este total straina si este intrutotul subordonata soacrei,pana cand sotul ei preia controlul asupra famailiei si ea insasi is asuma responsabilitatea asupra ingrijirii casei.

        Tensiuni implicte de succesiune,apar atunci cand tatal moare si mai multi frati raman sa-si dispute dreptul la mostenire,in mod frecvent apar diviziuni in cadrul familiar,diviziuni datorate cerintelor femeilor,deoarece fiecare femeie incearca sa obtina avantaje pentru unitatea ei conjugala,coeziunea grupului este supusa unor tensiuni tot mai mari.

E.R.Wolf da exemplul unui sat din India,Khalapur,unde tensiunile si certurile dintre femei sunt cele mai frecvente surse de diviziune din cadrul grupuli domestica.Procesul de diviziune poate avea loc in etape:

        Prima dintre ele este cea in care fiecare familie nucleu is stabileste un camin,desi tatal continua sa conduca ferma,iar femeia mai invarsta trebuie sa asigure ratia zinica de hrana fiecarei persoane;

        Mai tarziu curtea va fi impartita printr-un zid sau o familie-nucleu rebela ar putea sa se mute intr-o casa noua;pentru un timp pamantul este lucrat in comun,dar fieacare nora preai responsabilitatile asigurarii hranei pentru familie;mai mult .ele pot sa vanda cantitai mici de cereala si sa cheltuiasca banii cumparand bijuterii fara a mai cere perisiunea soacrei;

        In cele din urma ,pamantul este impartit aunci cand tatal moare.

Alte tensiuni:din cauza relatiilor membrilor grupului domestic cu rudele preiferice,cum ar fi unchii si matusle e necasatorite ale tatalui si ale mamei si neintelegerile iminente dintre o mama vitrega si copii vitregi,ca si problemele cu servitorii si sclavi.

Luand in considerare aceste tensiuni considera E.R Wolf ,ne putem astepta ca o societate care cuprinde asemenea unitati familiale sa lupte din greu pentru a-si mentine unitatea.Un sprijin in acest sens ar putea veni din sfera ceremoniala care poate furniza atat recompense pentru buna purtare cat si sanctiuni pentru lipsa de conduita sociala.

Cateva aspecte educationale legate de familiile extinse:

        Asemenea familii se protejeaza impotriva comportamentului obscure prin educarea tineretului in cel mai bun mod cu putina;

        Din partea familiilor extinse apare tendinta de favorizare a dependentei membrilor de grupul domestica,prin incurajarea recompensarii copiilor acest fapt metine familia unita;

        Asemenea familii incearca sa controleze agresiunea copiilor,consolidand ordonarea grupului;o asemenea practica nu numai ca ii pregateste pe copii sa devina membri permanenti ai grupuli domestic ci si stabileste casatoriile intre acestia,astfel incat sa se poata alatura comunitatii.

In contrast,familiile-nucleu tind sa pedepseasca mai putin agreziunea si sexualitatea,permitand astfel membrilor sa fie mai liberi in relatiile dintre ei.

Daca familiile extinse militeaza pentru continuitate famiile-nucleu prefera afilitatea,stabilirea unor noi diade-nucleu independente.

Totusi,conchide E.R Wolf grupurile domestice extinse sunt fragile,deoarece contin in totdeauna tensiuni complexe care pot ameninta cu dezintegrarea.

E.R.Wolf delimiteaza si conditiile in care pot domina familiile-nucleu in societatea taraneasca:

                    Acolo unde exista pamant din belsug acest fapt favorizand tinerele cupluri care vor sa se separe de familiile lor;aceste grupuri se pot dovedi a fi temporare deoarece s-ar putea transforma in familii extinse,daca exista conditii favorabile;

                    Situatii in care pamantul este atat de putin,incat o familie trebuie sa-si gaseasca alte surse de venituri pentru a-si acoperi deficitul;scaderea resurselor poate ameninta solidaritatea familiilor extinse,accentuand tendintele centrifugale ramase latente atata timp cat nu s-a pus problema pamantului sau alto resurse.;

                    Predominarea muncii platite este oi a treia conditie care favorizeaza familia -nucleu,de indata ce taranii se transforma in muncitori platiti probabilitatea ca familia-nucleu sa castige teren este tot mai mare,in special acolo unde contractul de munca implica schimbul de bani pentru forta de munca;oamenii sant angajati numai pentru forta de munca individuala si nu pentru a intregii familii;

                    Conditiile de agricultura intensive practicata de catre o familie nucleu,echipata corespunzator,care poate produce o recolta suficienta de pe o suprafata limitata de teren,familia nucleu poate sa angajeze muncitori temporari sau permanenti care sa ajute la munca de pe camp;

                    Este posibil sa gasim familii nucleu acolo unde diviziunea munci este accentuate in societate,in timp ce familiile extinse sunt raspandite acolo unde exista o diviziune a munci in familie si nu in societate.

Modele rezidentiale

Traian Rotariu si Petru Ilut(1996),considera ca in ceea ce priveste familia modificari de substanta s-au produs pe tot parcursul istoriei insa mutatia fundamentala este socotita si aici,cea de la traditional la model.Locul in care configuratia maritala nou onstituita se va fixa,pentru un timp mai indelungat sau definitive,are multiple semnificatii pe planul vietii economice,psihosociale,al socializarii copiilor,tin sa sublinieze autoii.Rezidenta patrilocala inseamna stabilirea grupuli la parintii irelui(sotului),cea matrilocala,la parinti sotiei.Rezidenta ambilocala (la pariniti ambilor soti) are doua variante:

        Fie ca este indiferent la care dintre parinti se va locui

        Fie ca se locuieste succesiv la parinti ambilor soti.

Functioneaza,consemneaza sociologii romani,si alte modele rezidentiale,dintre care cel avuncolocal este mai important,regula fiind aici de a locui la unul dintre unchi,de obicei la unul dintre fratii mamei,sotiei.

Respectivul soi de aranjament se gaseste in societatile matriarhale,unde desi linialitatea este maternal, pana la urma tot unui barbat ii revine sarcina de a avea grija de soarta noului mariaj.

Modelul care se impune tot mai mult este insa cel neolocal,stabilirea cuplului conjugal intro locuinta separate(de multe ori si nou).El este specific familiei nucleare,toate celelalte modele indicate iplicand grupuri familial extinse.

Familie si mostenire in Europa occidentala

Intr-o lucrare din 1997,citata deja intr-un context analitic ulterior,H. Mendras considera ca in societatea traditionala,a avea un numar de copii cat mai mare posibil reprezenta garantia pentru prosperitate si o batranete linistita.In schimb in societatile taranesti individuale a avea doi copii este ideal: o fata care se va marita in alta parte si un baiata care va conserva mostenirea si va aduce o nora si dota sa.Acest schimb de femei asigura stabilitate si continuitate.Stabil pe terenurile lor,taranii occidentali aveau de rezolvat problema fundamentala a echilibrului intre pamant si populatie.

Astfel se explica faptul ca varsta la casatorie era mai ridicata in Europa occidentala decat in aproape toate celelalte civilizatii. In fapt,acest indicator denota un efort de restrangere a nasterilor si deci o conceptie particulara asupra celulei familiale si a continuitatii sale.Ceea ce era valabil pentru tarani era valabil si pentru burghezi.Cuvantul familie in limbile Europei occidentale, scrie H.Mendras,desemneaza in acelasi timp "celula domestica" "inrudirea".Aproape in toate celelalte limbi sunt doua radacini,una pentru grupul domestic si una pentru inrudire legata de idea de plan,de retea.

In limbile slave radacina "semn" da celula domestica(semia) si radacina"rod" neamuri si inrudirea(rodstvo)

In occident,observa sociologul francez,celula domestica era privilegiata in raport cu neamul,alte societati privilegiind neamul in detrimental celulei domestice.In contextual lucrarii sale din 1997 , H. Mendras reai o clasificare propusa de Emanuel Todd(1994),care destingea:

        Familia indiviza(pe care Todd o numeste patriarhala),in care toti fratii raman impreuna in aceeasi "mare casa",si traiesc in comun sub autoritatea "patriarhului";aceasta familie de origine imemoriala continua sa se perpetueze,constata sociologul francez;

        Familia trunchi(souche),un singur copil(de parte barbateasca,daca este posibil,pentru a asigura perpetuarea numelui) primeste totalitatea mostenirii,fetele primesc zestre si se casatoresc in exterior;ceilalti frati,au de ales intre a ramane celibatari in casa,sau sa procedeze precum fetele,primiind o dota si traind in alta parte;parasind casa,copii care primesc dota renunta la calitatea de mostenitor;casa,numele,mostenirea si neamul sunt o singura institutie de esenta perpetuala(perpetuelle) ca si cea precedenta;

        Familia nucleara egalitara se creeaza prin casatoria sotilor si dispare la moartea lor;in forma sa cea mai arhetipica,sotii pun la un loc pamanturile constituind o noua explotatie si vor locui intr-o casa separate de cea a parintilor,egalitatea mostenitorilor si neolocalitatea se inscriu intr-o variatie cutumiara nenumarabila;

        Familia nucleara absoluta-separa foarte devreme copii de parintii lor si lasa parintilor o libertate totala de a oferi bogatiile lor la cine li se pare mai bine,descendentilor sau unor straini care nu sant rude;in aceasta conceptie,fiecare om acumuleaza prin el insusi bogatiile sale si in consecinta este liber sa faca ce vrea cu ele;cuvantul patrimoniu nu exista in engleza;si englezii ,constata H. Mendras,au o oarecare dificultate in a intelege faptul ca parintii francezi,de pilda,se simnt obligate sa transmita copiilor lor patrimonial,daca este posibil imbogatit,pe care ei insista ca l-au primit de la parintii lor.

Familia nucleara absoluta poate fi intalnita in Marea Britanie,Bretania,Danemarca,Olanda si Sudul Norvegiei.

Familia trunchi cunoaste formele sale perfecte de o parte si de alta a Pirineilor,In Sud-Estul Frantei si Nordul Spaniei.Sub o forma atenuata ea se intalneste de-alungul Alpilor in Germania,Austria,Slovenia si Venetia.Familia egalitara este intalnita in Nordul si Estul Frantei,Piemontul si Lombardia,unele regiuni din sudul Spaniei.

Pana in secolul XVIII familia indiviza domnea in Nord-Estul Masivului Central si in Italia centrala.Ea este foarte raspandita in cealalta europa.Sub o forma mai putin pregnanta ea domina in tot universul slav si Ungaria,cu exceptia Poloniei.Familia trunchi si cea nucleara sunt caracteristice occidentului,familia indiviza fiind specifica celeilate Europe.

Principiul juridic tolereaza obisnuinte cutuniare contradictorii,inzvorate din felul de a fi al unui anumit tip de familie.Codul civil francez spune H. Mendras, a stability principiul egalitatii intre mostenitori pentru ca el a fost elaborate de juristi din nordul Frantei in baza dreptului roman.Dar el nu se aplica nicodata in Sud-Estul Frantei unde averea se transmite in continuare celui mai mare.

Permanenta acestei cutume succesoriale arata ca ideologia familiala este atat de puternica incat poate supravietui schimbarilor economice si sociale fara a tine seama de dreptul oficial.

3.      Familia rurala si educatia

Numeroase implicatii,observa H. Mendras(1997), are tipul de familie asupra modului in care copilul se formeaza intr-un tip sau altul de familie.Daca atmosfera in care este crescut un copil formeaza atitudinile sale profunde,scrie sociologul francez,trebuie sa ne asteptam ca descendenti crescuti in familie atata de diferite sa conserve toata viata lor conceptiile diferite asupra raporturilor dintre barbat si femeie,egalitate si ierarhie,supunere si revolta in fata autoritatilor ,si transmiterea lor la propii lor copii.




Raportul egalitar intre fratii supusi patriarhului in familiile indivize transmite necesarmente o conceptie egalitara oamenilor si o supunere in fata autoritatii contra careia el nu va incerca nici odata se se revolte,el trebuind sa o paraseasca daca o gaseste insuportabila.

In familia trunchi inegalitatea este principiul fondator:barbatii sunt superiori femeilor,primi nascuti urmatorilor,parinti fiilor lor,familiile bogate, familiile sarace.

Inegalitatea pare deci naturala copiilor.Si autoritatea le apare drept naturala si ei o respecta.

In familiile egalitare barbatii si femeile sant perceputi ca egali,dar nu interschimbabil;fiecare are rolul si functia sa;barbatul este la camp sau in fabrica in timp ce femeia este in casatorie.

Plecand de la acest contrast,E.Todd conform reluarilor lui H. Mendras a stabilit dihotomia sa intre:

        Ideologia diferentialista care considera ca altii sunt diferiti,si

        Ideologia universalista care considera toti oamenii egali

Astfel,remarca H. Mendras ,Franta apare ca dominate de nordul egalitar si dominanta universalista,in timp ce Germania, unde predomina familia trunchi este diferentialista.

Transmiterea modelelor fundamentale observa H. Mendras ,nu presupune ca educatia trebuie sa fie mai autoritara intr-un caz decat in celalat.

Intr-o familie indiviza copii pot fi perfect educati in sanul familiei,instructia propriu zisa avand putina importanta.

Copii vad in rolul parintilor lor,al unchilor,matusilor si bunicilor,exercitiul total al competentei necesare,barbatului si femeii.In consecinta,ei pot fi educati total in sanul acestui sistem.In opozitie ,intr-un sistem al familiei conjugale,parintii,castigandu-si viata lor in afara celei familiale,nu se pot ocupa de invatarea copiilor care,mai mult, nu vor avea aceeasi meserie.in consecinta trebuie create scolile care asigura instructia si invatarea copiilor.Familia indiviza este un grup suficient de numeros si pentru a asigura distractia membrilor ei,fiind mai multi de aceasi varsta,baieti si fete,barbati si femei,grupati pe diferite generatii.In opozitie ,in familia conjugala,grupul nu-si poate asuma de fiecare data timpul liber al copilului si al parintilor care sunt diferite:copiilor le place sa faca zgomot,parintilor dimpotriva,le place linistea pentu a asculta muzica.Exista un conflict si el trebuie asumat in afara familiei de distractii separate,pentru parinti si pentru copii,pentru barbati si pentru femei.

Ni se da exemplul Italiei de Sud unde familia egalitara se gaseste inserata intr-o societate feudala,inca si intr-o civilizatie agnostica,mediteraniana.Familialismul amoral,descris de Banfield(1958),induce in fiecare familie idea de a vedea in alte familii niste dusmani de care trebuie sa se apere;fiecare isi organizeaza viata pentru a ameliora viata familiei sale nucleare sau pentru a o proteja,fara a se ocupa de alte familii sau institutii.Familia,si numai familia inainte de toate.Dupa Banfield, "un barbat odata casatorit,isi considera mama,fratii,surorile,si ansamblul apropiatiilor sai ca inamici."Se presupune ca si altii se conduc dupa acelasi principiu si in consecinta nu se poate spera la nici un ajutor dezinteresat,la nici o alianta stabile".

Inca din 1971,in Elemets de sociologie,H. Mendras considera ca daca am inteles bine mecanismul de educatie dintr-o societate,putem prevedea cum,in anumite circumstante,se vor conduce adultii formati in aceasta maniera.Aceste situatii definite relative clare de viata cotidiana a adultului corespund situatiei bine definite a vietii copilului.Si sociologul francez sublinia aceasta notiune importanta,definirea situatiei,care este pretioasa in analiza sociologica.

Aceasta schema ne permite sa facem comparatii de la natiune la natiune.De exemplu se intreaba sociologul francez: "Cum se explica faptul ca romanii sunt fatalisti si americanii optimisti?".

Sunt societai unde nu sant iubiti copii.La romani si la americani,in schimb,mamele iubesc mult copii lor si ii inconjoara cu afectiune.afectivitate americana ,poate fi definite ca o dragoste conditionala(amour conditonnele)a mamei pentru copilul ei si afectivitatea romana ca o dragoste neconditionala(amour inconditionnele).

Daca un copil American se comporta bine,mama lui ii va face dovezi de afectiune,daca va face rau,ea va arata o fata severa.In consecinta copilul are sentimentul puterii influentei afectiunii mamei sale,daca se comporta bine el o poate obtine.

Din potriva in Romania observa H. Mendras,mama face demonstratii de afectivitate copilului in orice situatie,fie ca el se comporta bine fie ca se comporta rau,si atunci cand se comporta bine risca sa atraga mai putin atentia decat atunci cand se poarta rau,caci atunci se ocupa de el.

Exista o relatie intre cele doua situatii specifice in America si Romania,si tendintele adultior,optimiste intr-un caz, fataliste in altul?

Se poate adminte,considera H. Mendras,ca exista un raport intre acestea doua:copilul care a inteles ca el trebuie sa se faca iubit achizitioneaza sentimental ca el este stapan pe destinul sau,in consecinta devine optimist.Din potriva,daca el nu este stapanul afectiunii mamei sale ,el nu este stapanul destinului sau ci se indrepta catre providenta sau fatalitate.

Un alt exemplu ne propune H. Mendras: taranca rusa,cand este plecata la camp,este obligata sa lase copiulul sau acasa si pentru a fi sigur ca nu face ceva rau ea il aduna intr-un scutec foarte stramt.Cand revine de la camp ea deplange copilu ramas atat de mult singur si atat de strans legat,desface scutecul,il rasfata,ii da sa manance si il spala.

In consecinta dupa perioadele de singuratate si imobilitate totala,urmeaza o perioada de mare satisfactie fizica-este curat,mananca,se agita,si are o mare satisfactie afectiva pentru ca mama sa il linguseste si ,in acelasi timp,miscarea lui e posibila.Este normal,in personalitatea rusa,ca perioadelor de apatie totala sa le urmeze perioade de explozie foarte mare.

Se poate spune,ne avertizeaza sociologul francez,ca aceasta legatura dispare daca mecanismul educatie se modifica si in consecinta sufletul unui popor poate suferi modificari.

4.      Familia si schimarile sociale majore

Thomas, W.I. Zanienscki, F., in "The Polish Peasant in Europe and America (1918-1920), 2 vol., Dover, New York,republicat in 1958,ajungea la cateva concluzii extreme de importante cu privire la familie in satul traditional:

              Familia constituie in satul traditional principalul grup social caruia toti membri ii sunt in mod absolut subordonati,asistenta si sprijinul reciproc sunt imperative in cadrul familiei taranesti traditionale;practic,taranul nu apartinea-portivit anchetelor asupra taranului polonez-decat unui singur grup social organizat -familia;

              In satul traditional de manifesta o puternica solidaritate si un puternic atasamnet la norme,reguli,valori si traditii comune-elemente constituitive ale unui adevarat model cultural rural-protejate in conditiile societatii traditioanle de influentele perturbatoare externe;

              Dar transformarile economice au dus la destramarea societatii traditionale si prin aceasta la libera actiune a factorilor externi,afectand un mod grav in deosebi solidaritatea familiala si obsteasca.Apar astfel in spatial rural elemente ale unor modele culturale noi ,atitudini opuse valorilor familiale,opinii si orientari diferite in viata economica si sociala a satului care-in anumite conditii-genereaza forme de dezorganizare sociala sau individuala;

              Daca in familii solidaritatea a fost treptat inlocuita prin valori si atitudini hedoniste,in sat ea a fost slabita sau chiar inlocuita de urmarirea succesului sau a avntajelor economice.

Emigratia a influentat aceste transformari datorita schimbului de norme si valori intre cei ramasi si cei plecati.

In satul traditional polonez pe primul plan se aflau interesele comunitatii si caracterul sacru al casatoriei,ceea ce implica ignorarea individualitatii sotilor.Constrangerea sociala impusa acestora de familie si obste era menita sa protejeze institutia familiei si ,prin ea,intreaga comunitate,dincolo de interesele individuale

Sociologul roman Constatin Schifirnet(1987),observa faptul ca o caracteristica importanta a succesiuni generatiilor din tara noastra in perioada postbelica este dislocarea unei mari parti a populatiei rurale,mutarea ei in asezari urbane si integrarea in ramuri neagricole.

Tanarul contemporan este mai putin legat de gospodaria parinteasca cu deosebire in ceea ce priveste dependenta sa de structura si influenta ei.El acorda mai putina importanta traditiilor,obiceiurilor,mai ales acelora referitore la raporturile in grupul familial si are o deschidere mai mare la nou,la schimbare.se observa o scadere a numarului de familii ce reunesc mai multe generatii.

C. Schifirnet mentiona mutatiile intervenite in legaturile tinerilor cu familia parinteasca,element caracteristic pentru profilul lor cultural-moral.Desprinderea de familie nu are loc insa total.cel putin pentru unele categorii de tineri.Spre deosebire de alte tipuri de societati ,in tara noastra relatia tanarului cu familia parintesca se pastreaza.Se constata mai ales la generatiile de tineri din '80,solicitarea puternica a familiei parintesti pentru solutionarea unor probleme de munca si viata.Daca la generatiile din ani '60-'70 tinerii sprijineau nemijlocit gospodariile parintesti,prin pozitia lor sociala si posibilitatile de castig putand sa ridice statutul economic si social al familiei de origine,la generatia ulterioara de tineri se constata,in contextual aceleasi tendinte catre independena,o implicare mai mare a parintilor in asigurarea unor conditii de viata tinerilor.

O asemenea stare de fapt pare sa se mentina in Romania.

5. Familiile de batrani si asistenta sociala in mediul rural

Exista o opozitie brutala intre omul ideal al societati taranesti si omul ideal al societatii industriale moderne,considera H. Mendras(1971).

Taranul ideal este vechiul taran in varsta,inconjurat de toti copii sai,patriarhul care comanda la un numeros trib,care este debarasat de munca manuala pentru a nu conserva decat autoritatea sa morala si a transmite mostenirea civilizatiei copiilor sai si nepotilor:el conserva un rol social eminent deoarece ramane mereu propietarul pamantului si deci,seful familiei.Prin opozitie omul ideal al societatii industrial moderne,este adultul in plina putere al mijloacelor de actiune,facandusi cariera sa profesionala si care are inca copii cu el.Atunci cand copii sai il vor parasi si cand el se va retrage din activitate,el nu va fi decat un batran deposedat de atributele esentiale ale omului:profesiunea si copii.Abordand problemele varstei a treai in mediul rural, sociologii australieni C.J. wiliams si J.Mc.Hug (1997),pleaca de la observatia generala ca viata rurala in Australia este mai saraca decat cea din mediul urban,multe teritorii rurale indepartate de pe continent trecand printr-un declin economic.Localitatile in care s-a relizat investigatia au fost Farmtown. si Shiretown.Shiretown avea la data cercetarii o populatie de 7000 de locuitori si este centrul economic si capitala unui mare comitat rural intins pe aproximativ 52000 km².Farmtown avea o populatie de 500 de locuitori si se afla aproximativ la 50 de km de Shiretown.Cu exceptia unui numar de servicii speciale Shiretown dispune de servicii de ingrijire a batranilor.pe de alta parte Farmtown este lipsit de infrastructurile serviciilor din orasul mai mare.

In ambele orase interviurile au fost realizate in casele subiectilor pe baza unui chestionar structurat.Au fost implicate in ancheta 28 de subiecti in Shiretown si 18 in Farmtown.In prima parte a chestionarelor subiectilor li s-au pus intrebari legate de avantajele sau dezavantajele vietii in localitate,daca au decis sau nu sa ramana acolo permanent.De asemenea au fost intrebati despre starea civila,nivel de trai,domiciliu,situatie financiara si despre natura,proportiile retelei lor de ajutor,daca au prieteni sau rude in oras.

Studiul a dezvaluit taria legaturilor emotionale sau de alta natura pe care majoritatea subiectilor le au cu localitatea.Atat in Shiretown cat si in Farmtown,majoritatea celor chestionati aveau o indelungata legatura,adesea de viata cu teritoriul.Subiectii au aratat ca avantajele de a trai in una din cele doua localitati intrec pe departe dezavantajele.

In privinta optiunilor legate de ajutor la activitati cotidiene s-au inregistrat urmatoarele constatari:

        Un serviciu oficial cu masa pe roti a fost in general considerat de preferat ajutorului dat de familie la prepararea mesei;

        Multi subiecti au declarat ca nevoile de transport erau de mare interes pentru ei;cei care necesitau ajutor la transport,fie plateau pentru un taxi,considerand aceasta ca fiind singura alegere disponobila,fie acceptau ajutorul de la families sau prieteni,multi comentau asupra necesitatii unui serviciu de transport local;

        In privinta la ajutorul spalatului rufelor,jumatate din subiecti nu au luat in considerare o optiune in timp ce altii au apelat la asistenta unui serviciu formal;

        In privinta treburilor gospodaresti usoare,cam jumatate din subiecti primeau in mod current ajutor din partea unui serviciu oficial de ajutor la domiciliu,cei mai multi dintre subiecti spuneau ca au preferat sa apeleze la un serviciu formal pentru ajutor daca ar aparea nevoia si multi dintre subiecti necesitau ajutor la gradinarit si il obtineau platind in particular pe cineva;in general erau multumiti cu acest angajament si il considerau ca alegerea preferata;

        Nu era disponibil nici un serviciu oficial pentru munci casnice grele(curatenia paretlior,curatenie cu aspiratorul);aproape jumatate din subiecti au solicitat ajutor la treburi gospodaresti grele si acestea erau in general oferit de familie,fie era platit in particular de catre subiecti;uneori,reiese ca treburile grele nu erau facute,fie ca nu exista un serviciu formal pentru aceasta,fie ca nu exista posibilitatea de a plati in particular pentru asa ceva;

        Nu existau servicii disponibile pentru asistenta cu intretinerea casei si majotitatea subiectilor obtineau ajutorul de care aveau nevoie la intretinerea casei de pe piata libera;unii si-au exprimat ingrijoararea In legatura cu posibilitatea exploatarii;

        Multi dintre subiecti nu cereau in mod curent ajutor la ingrijirea personala;cei care necesitau acest gen de ajutor il primeau de la serviciul local de asistente;gandinduse la optiunile viitoare de ingrijire, multi ar prefera serviciul local de asistente;unii subiecti sugerau ca ar merge intr-un camin daca ar exista unul,in timp ce altii si-au exprimat dorinta de a fi ingrijiti doar in propia casa.



Aceste constatari arata ca in planificarea nevoilor de viitor cu aceste treburi,majoritatea subiectilor ar prefera sa caute asistenta din partea unui serviciu oficial.Existau putine dovezi care sa sugereze ca batrani s-ar astepta la vreun ajutor din partea familiei lor chiar si atunci cand familiile locuiau aproape.Pentru treburi ca muncile gospodaresti grele,gradinarit,intretinerea casei si transport,exista un nivel slab de independenta.La Farmtown:

                    Ca si in Shiretown decizia de a raman in oras reflecta de asemenea un puternic sentiment de apartenenta:totusi ,multi subiecti aveau familii care locuiau in oras si multi subiecti italieni aveau copii,nepoti si rude prin alianta care traiau in localitate;majoritatea subiectilor au sustinut ca au prieteni buni care locuiesc in oras;astfel reteaua sociala avea mari diferente fata de ceea ce sa constatat in Shiretown;

                    Lipsa transportului in comun si distanta fata de serviciile importante ca si lipsa serviciilor publice erau dezavantajele majore.

In privinat preferintelor de viitor pentru asistenta a diferite munci cotidiene in Farmtown,constatarile importante sunt urmatoarele:

                    Unii subiecti au aratat clar ca nu vrea masa pe roti.ceilalti,au aratat la fel de puternic ca nu ar apela la prieteni sau rude pentru ajutor la prepararea mesei;totusi multi dintre iatlieni s-ar astepta la ajutorul familiei

                    Un numar de subiecti primeau zilcnic ajutor la cumparaturi din partea familiei si aceasta ar fi preferinta lor in viitor;multi ar prefera sa depinda de familie;

                    Multi subiecti(in general italieni) erau foarte multumiti sa primeasca ajutor la spalatul rufelor din partea familiei desi erau si unii care nu doreau de loc ajutor la spalatul rufelor,si numai la menajera sa apeleze;

                    Nu exista servicii pentru ajutor la lucruri gospodaresti si subiectii erau impartiti aproape egal intre cei care ar apela la familii si cei care ar apela la cunostinte(in general menajera) pentru ajutor,ca optiune pentru viitor;in multe familii italiene nadejdea in familie pare a fi si normala si de asteptat;

                    Ajutorul familiei la treburi gospodaresti grele era considerat normal pentru multe dintre marile familii italiene;totusi in unele familii iatliene,in special cand rudele tinere erau ocupate la ferme,subiectii au spus ca ar prefera sa apeleze la ajutorul oficial;

                    Majoritatea subiectilor preferau ajutor din partea familiei la gradinarit chiar daca unii doreau sa plateasca pe cineva pentru aceasta;

                    Nimeni nu ar apela la prieteni;

                    Majoritatea subiectilor ar cauta in familie ajutor pentru intretinerea casei,desi uni ar apela la meseriasi;ajutorul familiei parea a fi tiparul in aceasta regiune pentru familiile mari de fermieri italieni;

                    Multi subiecti preferau sa depinda de familie sau prieteni cand aveau nevoie de transport;in cazul in care nu exista familii pe care sa se bazeze transportul este una dintre cele mai grave probleme de viitor;

                    Multi subiecti au spus ca nu s-ar astepta ca alti membri ai familiile lor sa se ingrijeasca de nevoile lor personale,dar ar prefera ca ajutorul la ingrijirea personala sa fie oferit de serviciul comunitar de asistente;unii italieni varstnici ar prefera ca familiile lor sa aibe grija de ei,dar altii au spus ca nu ar avea nicodata aceste sperante;una dintre cele mai mari temeri exprimate de oameni care intrzareau dependenta la batranete a fost teama de a fi nevoit sa paraseasca orasul,nu exista casa de ingrijire sau casa de batrani in Farmtown.

Cercetari cum este cea realizata de sociologii australieni ne permit cel putin urmatoarele observatii:

        Exista o serie de diferente in atitudinea fata de batrani si in optiunile de viitor ale acestora,diferente care pot fi date de marimea localitatii dar si de treapta de modernitate;

        O alta variabila independenta poate fi originea locuitorilor-italienii fiind recunoscuti pentru viata lor de familie;

        Italienii sunt si cei care aduc in discutie prietenia;

        In ambele cazuri surprinzator nu apare in analize vecinatatea,daca nu cumva ea este identificata cu prietenia,in sensul ca prietenii sunt si vecini se mai poate lua in considerare si faptul ca vecinatatea de ferma nu este nici pe departe identical cu vecinatatea de gospodarie.

Familia in societatile traditionale si in societatile moderne

Societai traditionale

Societati moderne

1. Numar de parteneri conjugli

concomitenti

Unul(monogamie)

Mai multi(poligamie)

Unul(monogamie)

2. Alegerea partenerului(partenerilor)

Alegerea facuta de parinti sau rude

Pentru a intari puterea familiei

Alegerea relative libera facuta de parteneri.

3 3. Rezidenta

Patrilocala,matrilocala,ambilocala,anvucolocala

Neolocala

4. Relatii de putere

Diferite grade de dominatie a barbatului(patriarhie)

O mai mare apropiere de putere barbat-femeie

5. Relatia parinti-copii

Autoritate si dominanta

Mai mare tolleranta si egalitate parinti-copii

6. Functiile familiei

Concentrare pe protectia grupului de rudenie

Ca intreg(neam)

Specializare in a oferi un mediu de siguranta cresterii copiilor si support emotional membrilor familiei conjugale.

7. Structura

7

Existenta

Nucleara












Document Info


Accesari: 3890
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )