IMBATRANIREA
1. Ciclurile acestei perioadei batranetii
Batranetea este ultimul ciclu al vietii omului, reprezinta un program genetic,
dar mai cu seama este o stare mentala si emotionala, este o traire*. Exista o
mare diferenta intre oamenii care ajung la varsta a treia, din acest motiv au
aparut urmatoarele teorii biologice cum ar fi cele descrise de Cavanaugh,
Blanchard - Fields 2002. Schimbarile din acest ciclu sunt evidentiate, in
primul rand din punct de vedere biologic. In ultimii ani, are loc un proces de
imbatranire a populatiei globului si s-au dezvoltat politici si programe
speciale a batrani 959d34j lor, precum si o alta viziune asupra vietii. Cu toate acestea
trebuie sa recunoastem existenta unor curente si stereotipuri negative privind
populatia varstnica (Ana Muntean, 2006).
In ciclul batranetii identificam urmatoarele stadii, dupa autorii romani:
1. intre 65-70 ani - stadiul de trecere;
2. intre 70-80 ani - prima batranete;
3. intre 80-90 ani - a doua batranete;
4. peste 90 ani - marea batranete.
Dupa Cavanaugh, Blanchard - Fields 2002, perioada batranetii este privita sub
trei aspecte:
1. imbatranirea primara, care urmeaza dupa perioada adulta, fara a fi grevata
de alterarea sanatatii, in mod obligatoriu:
2. imbatranirea secundara ce aduce schimbari (boli, stil de viata, mediu
neadecvat, poluat etc);
3. imbatranirea tertiara cu pierderile rapide de dinaintea mortii.
Intelegerea procesului de imbatranire impune o perspectiva multidisciplinara.
Viziunea biopsihosocioculturala, corelata cu ciclurile vietii, scoate in evidenta
aspectele cele mai semnificative ale procesului de imbatranire. Modificarile
apar la nivelul factorilor:
. interpersonali (reteaua sociala, mediul social in care traieste individul si
deprin-derile de comportament si comunicare interpersonala);
. intrapersonali (caracteristici personale de functionare: varsta, sex,
ereditate, sistem nervos, personalitate, inteligenta, motricitate, sistem
senzorimotor etc.);
. biologici si fizici (influentele unor boli cronice, incapacitati, boli
cardio-vasculare, diabet, cancer, boala Alzheimer, care afecteaza aproximativ
10% din populatia de peste 65 de ani etc.);
. ciclurile vietii, vazute in relatie cu momentul istoric al sistemului
sociocultural.
Discutiile legate de longevitate impun conceptul de calitate a vietii.
Capacitatea de a te bucura de viata, de a avea o viata valoroasa este o
dimensiune importanta a calitatii subiective a vietii, dar si a celei
obiective, asa cum o masoara diferitele instrumente de evaluare a calitatii
vietii.
2. Modificarile fizice si psihice
Factorii care modifica interactiunile varstnicilor cu ceilalti sunt:
a. Fizicul - schimbarile pielii, parului, vocii, greutatii, posturii,
sistemelor osoase si musculare, aparitia artritelor, reumatismul etc.
b. Functiile vitale sufera schimbari considerabile*. Sistemul cardio-vascular
este afectat de modificari ale tensiunii, muschiului inimii, elasticitatii
vaselor, grasimii depuse. Sistemul respirator este afectat de pierderea
capacitatii vitale si bolile specifice, sistemul reproductiv involueaza, desi
libidoul persista. Sistemul nervos sufera modificari de structura. Axonii nu
mai sunt eficienti, neuronii se altereaza sau mor inconjurati de proteine,
formand placi neuronale, scazand neurotransmitatorii si inmutindu-se placile
neuronale apar bolile specifice ca: Parkinson, Alzheimer, Huntington. S.N.A.
isi pierde eficienta (Ana Muntean, 2006). Imunitatea* scade. Interactiunea
dintre sistemele psihic, neurologic si imunologic scade sau mareste
vulnerabilitatea individului in fata bolilor.
c. Sistemul senzorial se modifica atat sub aspectul acuitatii senzatiilor, cat
si al rapiditatii si eficientei procesarii informatiei. Modul in care procesam
informatia, o receptam depinde de calitatile atentiei, care sunt afectate de
inaintarea in varsta: volumul, selectivitatea, durata, tipul sarcinii
(relevanta sau irelevanta). Uneori performantele de acest tip pot fi
asemanatoare cu cele ale tinerilor. Tipul de reactie este mai lent, mai ales la
batranii sedentari care nu fac exercitii aerobice (Ana Muntean).
Limbajul. Capacitatea de recunoastere si discriminare a vorbirii scade odata cu
inaintarea in varsta. Limbajul este mai lent si uneori mai simplu. Apare
"surditatea psihica".Auzul se modifica, frecventele inalte inregistrandu-se mai
greu. Simtul tactil scade, scade reglarea termica, apar starile de vertij,
caderile, modificari ale mersului. Mirosul se diminueaza rapid dupa 60 de ani,
dar gustul nu se modifica prea mult. (Ana Muntean, 2006)
Memoria este mai mult afectata de varsta si afecteaza functionarea cotidiana a
varstnicilor, dar atingerile nu sunt omogene. Chestionarele si acuzele
coreleaza cu depresia persoanei examinate. Viteza de memorare, incordare si
interferenta a noilor informatii diminueaza, precum si strategiile. Ca si in
cazul memoriei, nu toate ariile inteligentei sunt afectate. Intelepciunea, dupa
Ana Muntean, este o "intuitie exceptionala a naturii umane, a vietii, o
judecata corecta asupra desfasurarii evenimentelor, capacitatea de a fa sfaturi
folositoare si de a face comentarii corecte si detasate asupra dificultatilor
vietii. Intelepciunea tine de maturitate, de integrarea si stapanirea
aspectelor emotionale si de experienta, desigur, intelepciunea presupune si
prezervarea abilitatilor de procesare a informatiei".
S-a constatat ca antrenamentele pot mentine performantele inteligentei, mai
ales daca ne referim la specificul profesional al persoanelor varstnice. De
asemenea, nivelul educatiei, preocuparilor intelectuale, operarea cu tehnica
moderna pot facilita mentinerea performantelor intelectuale. La persoanele
varstnice, operatiile formale devin mai dificile, iar adoptarea deciziilor se
bazeaza mai mult pe ceea ce stiu deja, necautand prea multe informatii.
Devenind experte in anumite domenii, persoanele in varsta compenseaza declinul
intelectual din alte domenii, precizeaza Ana Muntean.
Personalitatea. Dupa unii autori si studii, trasaturile de personalitate raman
aproximativ constante intre 20-90 ani. Alte studii arata schimbari legate de:
angajarea in sarcini cognitive, increderea in sine, afectivitatea in relatia cu
ceilalti, dar personalitatea se schimba doar in legatura cu anumite situatii
specifice. Exista autori care sustin ca schimbarile de personalitate apar
atunci cand indivizii au nevoie de ele si sunt interesati sa le realizeze.
Cavanaugh, Blanchard - Fields, 2002, enumera cele sase aspecte ale bunastarii:
stima de sine, relatiile pozitive cu ceilalti, autonomia, stapanirea mediului,
existenta unor scopuri in viata si dezvoltarea personala. Se poate spune,
asadar, ca batranii tind sa isi vada trecutul intr-o lumina mai buna decat
tinerii si devin mai ingaduitori in evaluarea idealului de viata. Un sprijin
important al persoanelor varstnice, in unele culturi este religia.
Schimbari in contextul social*. Identitatea omului este mult influentata de
profesia / ocupatia pe care o are, de aceea pensionarea produce o criza.
Pensionarea ar trebui sa se faca in functie de starea de sanatate a
individului, statutul financiar si atitudinea fata de pensionare. Rolul de
bunici este o alta sursa de identitate, dar este jucat diferit. Alte
evenimente, uneori traumatice, sunt vaduvia, divortul si recasatorirea cu
parteneri mai tineri sau mult mai varstnici. Toate cercetarile demonstreaza ca
barbatii au mai multe oportunitati de recasatorire, decat femeile. Teama de
boala sau de moarte tinde sa fie foarte accentuata si sa blocheze manifestarile
mai active care ar fi in folosul lor. Tarile dezvoltate sunt preocupate de
calitatea vietii batranilor si au reusit sa dezvolte servicii numeroase pentru
acordarea unui sprijin adecvat. Cercetarile de psihologia batranetii sunt
orientate cu precadere catre usurarea vietii varstnicilor. Multe cercetari
sustin si fundamenteaza existenta sociala a varstei a treia, precum si munca in
echipa a specialistilor.
