PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA - TEST GRILA

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA - TEST GRILA

INTREBARI CU RASPUNSURI DE TIP ADEVARAT/FALS

1,1. Variabila independenta este unul dintre tipurile de variabile

implicate in experiment.

a) A  p19

b) F

1,2. Grupul de control este grupul utilizat in experiment la care se aplica o conditie de stimulare.

a) A

b) F  p26

1,3. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta ia o anumita valoare

a) A

b) F p26-27 val. F 2007

1,4. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen

si nu pe evaluarea lui la un moment dat.

a) A  p31

b) F

3,5. Timpul de reactie se numeste simplu atunci cand exista mai multe modalitati de raspuns la stimulii administrati.

a) A

b) F p59 valid. A 2007

5,6. Substantele chimice insolubile in apa genereaza senzatii gustative.

a) A

b) F  p80

1,7. In experiment, cercetatorul (experimentatorul) are rol constatativ.

a) A

b) F  p18

1,8. Stimulul se mai nume si variabila dependenta.

a) A p20

b) F

1,9. Trasaturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria variabilelor perturbatoare.

a) A

b) F p21

1,10. Raspunsul subiectului la actiunea experimentatorului este

reprezentat de variabila numita dependenta.

a) A p20

b) F

1,11. Variabila perturbatoare este reprezentatà de per 515c28f sonalitatea

subiectului.

a) A

b) F  p21

1,12. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente.

a) A

b) F  p28

f

1,13. Experimentul de tip natural este acela care se desfasoara in natura.

a) A

b) F p28

1,14. Expresia "Ce se intampla daca?" caracterizeaza experimentul de tip pilot.

a) A

b) F p29

1,15. Spre deosebire de experiment, testul se intereseaza de geneza

fenomenului pe care-l studiaza.

a) A

b) F p31

1,16. Experimentul isi propune sa dezvaluie cauzalitatea fenomenului

studiat.

a) A p31

b) F

1,17. Termenul de "test" ii apartine lui A. Binet.

a)A

b) F  p30

2,18. Undele teta pot fi intalnite la om in stärile patologice.

a) A  p36

b) F

2,19. Undele alfa caracterizeaza creierul uman in stare de veghe, in

conditii de activitate intensa.

a) A

b) F  p36

2,20. Pneumograful este aparatul cu care se masoara variatiile de volum ale vaselor de sange.

a) A

b) F  p40

2,21. Pletismograftil masoara ritmurile bioelectrice ale activitätii cardiace.

a) A

b) F  p42

2.22. Electrocardiograma este aparatul cu care se inregistreaza activitatea inimii.

a) A

b) F p42

3.23. Timpul de reactie complex este mai lung decat timpul de reactie

simplu.

a) A  p60-61

b) F

3.24. Pragul absolut este valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica.

a) A p66

b) F

6.25. Pragul diferential este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica.

a) A

b) F  p66

4.26. Senzatiile de foame apartin senzatiilor interne.

a) A p73

b) F

IV. INTREBARI CU RASPUNSURI DE TIP DA NU

2.27. Electrogeneza musculara poate fi pusa in evidenta cu ajutorul

electromiografului.

a) DA  p44

b) NU

bhnm

2.28. Ritmurile teta si delta caracterizeaza creierul uman in stare de veghe.

a) DA

b) NU p36-37

1.29. Personalitatea reprezinta intr-un experiment variabila perturbatoare.

a) DA

b) NU  p21,24

1.30. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie

experimentala.

a) DA  p11

b) NU

1.31. Experimentatorul are rol constatator in cadrul experimentului pe

care-l realizeazä.

a) DA

b) NU  p18.-19

1.32. In grupul numit de control variabila independenta ia valoarea zero.

a) DA  p26

b) NU

1.33. Experimentul psihopedagogic este o varianta a experimentului de laborator.

a) DA

b) NU  p28

1.34. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente.

a) DA  p28

b) NU

2.35. Undele delta au un ritm mai alert decat undele alfa.

a) DA

b) NU  p36

2.36. Undele beta caracterizeazä creierul uman in stare de somn.

a) DA

b) NU  p36

2.37. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama si delta.

a) DA

b) NU  p36-37

2.38. Inregistrarea miscarilor respiratorii ale omului se face cu ajutorul

electroencefalografului.

a) DA

b) NU  p36 ;40

3.39. Aparatul clasic de masurare a timpului de reactie al unui subiect se numeste cronoscop.

a)DA  p55-56

b)NU

3.40. Timpul de reactie simplu presupune existenta mai multor modalitati de raspuns la un singur stimul.

a) DA

b) NU  p59

1.41. Grupul de control este intr-un experiment grupul in care valoarea variabilei independente este zero.

a) DA  p26

b) NU

INTREBARI CU UN SINGUR RASPUNS CORECT

1.1 Experimentul este o organizare metodicä (rationala si practica) de tip special in care cercetatorul:

a) provoaca faptele  p18 curs-8

b) constata faptele.

1.2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentala a fost:

P. Fraisse

W. Wundt  p15

A. Binet.

1.3. Variabila dependenta este reprezentata de:

a) raspunsul subiectului  p20

b) stimul

c) personalitatea subiectului

d) factorii de mediu.

1.4. Variabila independenta este reprezentata de:

a) raspunsul subiectului

b) stimul  p19

c) personalitatea subiectului

d) factorii de mediu.

1.5. Personalitatea subiectului reprezinta intr-un experiment:

a) variabila independenta

b) variabila intermediarä  p21

c) variabila dependenta.

1.6. Stimulul se mai numeste si variabila:

a) dependenta

b) independenta  p19

c) perturbatoare

d) intermediara

1.7. Reactia subiectului este intr-un experiment variabila:

a) perturbatoare

b) independenta

c) dependentä.  P20

1.8. Relatia dintre variabila independentá si cea dependentä este una:

a) de tip cauza-efect p20

b) de influenta reciproca, bidirectionala.

1.9. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta:

a) ia o anumita valoare  p26

b) are valoarea zero.

1.10. Experimentul natural presupune:

a) crearea unor conditii speciale pentru subiecti

b) cercetarea subiectilor in mediul lor de viata si de activitate

c) amplasarea subiectilor in natura.  P28

1.11. In experimentul invocat, variabila independenta este:

a) provocata de experimentator

b) data natural.   P28

1.12. Experimentul de tip functional urmareste relatia functionala dintre:

a) variabila independenta si cea dependenta  p28

b) experimentator si subiect.

1.13. Experimentul de tip explorator urmareste:

a) identificarea prin pre-testare a posibilelor efecte ale unei variabile p29

b) verificarea unei proceduri mai eficace pentru experimentul propriu-zis.

1.14. Experimentul de tip psihopedagogic este o variantä a experimentului:

a) natural p28

b) de laborator

c) invocat.

1.15. Spre deosebire de experiment, testul:

a) masoara si apreciaza statistic fenomenul studiat in scopuri

psihodiagnostice precise  p31

b) dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiat.

2.16. Undele beta caracterizeazä creierul uman in stare de:

a) veghe

b) somn

c) activitate  p37

2.17. Pneumografia presupune inregistrarea:

a) miscarilor respiratorii p40

b) modificarilor vasculare.

3.18. Timpul de reactie simplu presupune:

a) mai multe modalitati de ràspuns ale subiectului la un singur stimul

b) o singura modalitate de raspuns la un stimul. P59

3.19. Timpul de reactie este mai scurt:

a) dimineata  p62

b) dupa-amiaza

c) seara.

3.20. Pragul absolut este:

a) valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica  p66

b) valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determina inca o

reactie specifica

3.21. Pragul diferential este reprezentat de:

a) valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina inca o reactie specifica

b) valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determina o reactie

specifica

c) cea mai mica diferenta intre doi excitanti sesizata de subiect

P66

4.22. Senzatiile de durere apar cand excitantul:

a) depaseste valoarea pragului superior  p67

b) ia valoarea pragului absolut.

1.23. Experimentul provoaca fenomenul in unele conditii:

a) initiate de natura

b) determinate de cercetator.  P14

3.24. Timpul de reactie semnifica:

a) ritmul activitatii cardiace

b) timpul scurs intre stimul si reactie P54

2.25. Electromiografia (EMG) exprimä:

a) activitatea bioelectrica a inimii

b) activitatea bioelectrica a creierului

c) activitatea bioelectrica a muschilor  p44

1.26. Grupul de subiecti la care se administreaza conditia de stimulare se numeste

a) grup de control

b) grup experimental  p26

c) esantion reprezentativ.

6.27. Esteziometrul este aparatul cu care se masoara:

a) pragul spatial tactil  p70

b) pragul olfactiv

c) pragul vizual.

1.28. Metoda are o determinare:

a) subiectiv-logicä

b) obiectiv-ontologica  p14

c) de independenta obiectuala.

1.29. Conceptul de psihometrie a fost initiat de:

a) Im. Kant

b) A. Comte

c) Cr. Wolf  p15

1.30. Primul laborator de psihologie din lume a fost infiintat in anul:

a) 1879 p17

b) 1893

c) 1920

1.31. Primul laborator de psihologie experimentala din Romania a fost

infiintat la Universitatea din:

a) Iasi p17 (1893 de Ed. Gruber)

b) Cluj

c) Bucuresti

1.32 Intre metoda observatiei si cea experimentala din psihologie exista

raporturi de:

a) incompatibilitate

b) discontinuitate

c) complementaritate p31

d) obiectivitate

1.33. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin:

a) repetarea experimentului

b) utilizarea de stimuli adecvati

c) pastrarea constanta a factorilor straini p23

1.34. Datele obtinute cu tehnicile poligraf inregistreaza:

a) componente neurovegetative (puls, eeg, reactie electrodermala etc.)

b) componente voluntare si motivationale p47

c) performante sportive

1.35. Laboratorul de psihologie experimentala de la Universitatea din

Bucuresti a fost initiat de:

a) Gh. Zapan

b) C. Radulescu-Motru  p17

c) Al. Rosca

1.36. Ipoteza reprezintä:

a) o prezumtie  p25

b) o metoda de evaluare

c) o opinie validata

1.37. Ipoteza de cercetare presupune:

a) existenta unei diferente semnificative  p25

b) coeziunea grupelor

c) corectitudinea datelor culese

1.38. Ipoteza nula atestä:

a) existenta unor rezultate performante

b) inexistenta vreunei diferente intre date p25

c) o procedurä experimentala validata

1.39. Ipoteza este verificabila daca:

a) este simpla

b) tine seama de posibilitatile existente

c) este plauzibila p26

1.40. Testul statisitic ,,t" (Student) se utilizeazä pentru stabilirea gradului de semnificatie intre:

a) subiecti

b) date exprimate prin medii  p29

c) date exprimate prin frecventa

1.41. Generalizarea datelor recoltate experimental se face in functie de:

a) inidicele de reprezentativitate al subiectilor in raport de populatia din care au fost selectati  p30

b) indiferent de populatia de provenienta

c) numar scazut al populatiei originare

1.42. Relatia dintre test si experiment este de:

a) independenta metodologica absoluta

b) reversibilitate p30 validat a 2007

c) identitate

2.43. Ritmurile eeg cu oarecare relevanta pentru psihologie sunt:

a) delta (Δ)

b) alfa si beta (α,β) p36-37

c) teta (θ)

2.44. Ritmul eeg cu efect relaxant, folosit in modelarea experimentala a

recuperarii neuropsihice este:

a) delta

b) gama

c) alfa  p39

1.45. Pasul statistic reprezinta o procedura utilizata pentru:

a) structurarea conditiei de stimulare

b) alcatuirea grupurilor de cercetare  p27

c) stabilirea variabilei dependente

5.46. Pragul absolut al senzatiei olfactive este dat de:

a) nivelul de tarie cel mai mare

b) nivelul de tarie mijlociu

c) nivelul de tarie cel mai mic  p91

6.47. Pragul spatial tactil se exprima in:

a) litri

b) milimetri  p97

c) grame

6.48. Sensibilitatea termica se masoara cu:

a) microesteziometrul

b) algezimetrul

c) termoesteziometrulp101

3.49. Psihofizica subiectiva a fost initiata de:

a) G.Th. Fechner

b) W.Wundt

c) S.S.Stevens p65

3.50. Psihofizica obiectiva a fost dezvoltata de:

a) G.Th. Fechner  p65

b) P.Fraisse

c) Gh.Zapan

3.51. Psihofizica obiectiva vizeaza studierea:

a) raportul energetic dintre intensitatea stimulului si a reactiei

b) opiniile subiectilor

c) reactiile la stimuli complecsi.  P64

3.52. Psihofizica subiectiva studiaza:

a) raporturile dintre mijloacele tehnice si reactiile subiectilor

b) aprecierile calitative ale subiectilor p65

c) reactiile mai multor subiecti.

2.53. Sistemul morfofunctional cel mai afectosensibil este:

a) sistemul digestiv

b) sistemul urinar

c) sistemul cardio-vascular  p41

2.54. Reactia electrodermala se refera la:

a) variatiile biocurentilor activitatii cardiace

b) variatiile rezistentei electrice a pielii p44

c) variatiile ritmului respirator.

2.55. Reactia electrodermala se determina cu:

a) cardiograful

b) pletismograful

c) galvanometrul  p45

2.56. Reactiile vasculare de vasoconstrictie si vasodilatatie se determina cu:

a) galvanometrul

b) pletismograful  p42

c) cronaximetrul.

2.57. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu:

a) pneumograful

b) electromiograful  p44

c) cronoscopul

5.58. Sensibilitatea gustativa se determinä prin:

a) aplicarea de solutii apoase pe limba  p82

b) esteziometru

c) fotometru

1.59. Modelarea experimentala reprezinta:

a) aparatura de laborator

b) comportamentul determinat de variabila independenta p18

c) factorii perturbatori.

7.60. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeazä la:

a) stabilirea pragului vizual

b) diagnosticarea unor tulbuäri de cromosensibilitate p130

c) determinarea campului vizual

7.61. Cecitate cromatica reprezinta:

a) neputinta de a vedea anumite culori p128

b) scaderea acuitatii vizuale

c) scaderea vederii la distanta

7.62. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizeaza pentru:

a) determinarea pragurilor vizuale

b) identificarea unor disfunctii de cromosensibilitate p130

c) studierea sensibilitatii cutanate

7.63. Campul vizual reprezinta:

a) vederea la distanta

b) vederea stereoscopica

c) intinderea vederii fara modificarea fixarii privirii p131

7.64. Seria cromatica cuprinde:

a) cele 7 culori spectrale  p122 valid b 2007

b) culorile alb si negru

c) culorile rosu si verde

7.65. Culorile acromatice se deosebesc intre ele prin:

a) tonul cromatic

b) luminozitate  p120

c) saturatie

7.66. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul:

a) 800 mμ - 200mμ.

b) 780 mμ - 380mμ  p121

c) 1000mμ - 200mμ

7.67. Amestecand 2 culori apropiate in registrul spectral se obtine o

culoare:

a) complementarä

b) intermediara  p126

c) pereche.

7.68. Peste 780 mμ. avem spectrul:

a) ultraviolet

b) infrarosu p122

c) vizibil

7.69. Maximul vizual de sensibilitate se afla la:

a) periferia retinei

b) zona petei oarbe

c) zona foveii centrale (pata galbena)  p122

7.70. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastra a

spectrului, in conditiile trecerii de la vederea diurna la cea crepusculara, a

fost descrisa prima data, de

a) Granit

b) Purkinje p122

c) Helmholtz

7.71. Sub 380 mμ avem spectrul

a) cromatic

b) ultraviolet

c) infrarosu

7.72. Registrul spectral pentru rosu este de:

a) 780mμ - 610mμ

b) 500mμ - 350mμ

c) 650mμ - 300mμ

7.73. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de:

a) 650mμ - 590mμ

b) 590mμ - 575mμ

c) 560mμ - 510mμ

7.74. Registrul spectral pentru galben este de:

a) 560mμ - 510mμ.

b) 590mμ - 575mμ.

c) 510mμ - 490mμ

7.75. Registrul spectral pentru verde este de

a) 510mμ - 490mμ

b) 490mμ - 480mμ

c) 560mμ - 510mμ

7.76. Registrul spectral pentru albastru este de:

a) 480mμ - 470mμ

b) 470mμ - 452mμ

c) 450mμ - 420mμ.

7.77. Registrul spectral pentru indigo este de:

a) 450mμ - 424mμ

b) 470mμ - 450mμ

c) 424mμ - 380mμ.

7.78. Registrul spectral pentru violet este de:

a) 380mμ - 375mμ

b) 424mμ - 380mμ

c) 324mμ - 300mμ

7.79. Imaginea consecutiva este:

a) perseverarea imaginii - stimul si dupa incetarea actiunii stimulului

b) halucinatie vizuala

c) o scadere a sensibilitatii vizuale p134

7.80. Substanta fotosensibila (rodopsina) se gaseste in:

a) conuri

b) bastonase p106

c) nervul optic

7.81. Rodopsina se mai numeste

a) purpur visual  p106

b) iodopsina

c) umoare sticloasa

7.82. Rodopsina se reface in prezenta

a) vitaminei A p110

b) vitaminei C

c) influxului nervos specific

7.83. Hemeralopia (orbul gainilor) semnifica:

a) cecitatea nocturnä si crepusculara p110

b) acromatopia pentru rosu

c) deficit de conuri

7.84. Conurile sunt mai fine si mai multe in:

a) zona periferica

b) zona de origine a nervului optic

c) zona foveei centrale  p106

7.85. In functie de zonele de pe retina conurile sunt mai dense in:

a) zona periferica

b) zona de origine a nervului optic

c) zona foveei centrale p106;122

7.86. Pentru diagnosticarea tulburarilor de cromosensibilitate se utilizeaza:

a) platiscopul

b) testele pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara p130

c) campimetrul

7.87. Iluminatia obiectelor este data de:

a) lungimea de unda reflectata

b) deosebirea culorii de culoarea neagra

c) cantitatea de energie radiara reflectata p121

7.88. Vederea stereoscopica sta la baza:

a) sensibilitatii cromatice

b) perceptiei adancimii si marimii obiectivelor p 133

c) vederii la distanta

7.89. Imaginea consecutiv-negativa se caracterizeaza prin:

a) imaginea postactionala apare dupa o pauza de la incetarea actiunii

stimulului p134-135 valid c 2007

b) dureaza mai putin decat cea consecutiv-pozitiva

c) este complementara imaginii cromatice initiale

. INTREBARI CU MAI MULTE RASPUNSURI CORECTE

2.90. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog sunt:

a) EEG (electroencefalografia)

b) EKG (electrocardiografia)  p34

c) Pneumografia

d) T.R. (timpul de reactie) 

e) Tahistoscopia

3.91. Principalele metode ale psihofizicii sunt:

a) masurarii duratelor

b) limitelor

c) erorii medii

d) constantei  p67-70

1.92. Criteriile de evaluare predictiva a unui test sunt:

a) sugestibilitatea

b) validitatea

c) fidelitatea

d) sensibilitatea  p31

5.93. Adaptarea olfactiva se realizeaza prin:

a) puterea odoranta a substantelor

b) repaus olfactiv

c) durata de actiune a mirosului (substantei p93

1.94. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin:

a) ipoteza plauzibila

b) izolarea subiectului

c) stabilirea grupurilor perechi

d) mentinerea constanta a variabilelor straine p23

1.95. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt:

a) datele nu sunt exprimate aritmetic

b) diferenta dintre datele recoltate nu este semnificativa p25-p29

c) directia rezultata este inversa celei prezumate

7.96. Contrastul cromatic poate fi:

a) neutru

b) simultan

c) succesiv  p135

7.97. O hartie cenusie asezata pe un anumit fond cromatic ia nuanta

complementului fondului, astfel:

a) pe fond albastru, devine galbuie

b) pe fond rosu, devine verzuie

c) pe fond verde, devine rozalie  p135

7.98. Preferintele cromatice sunt structurate functie de:

a) sex

b) vointa

c) varsta

d) personalitate

e) factori socio-culturali (traditii, educatie) p136-137

7.99. Imaginile consecutive pot fi:

a) neutre

b) negative

c) positive  p134

7.100. Din perspectiva termica culorile sunt percepute ca avand un efect de:

a) cald

b) rece  p138

c) neutru

7.101. Din perspectiva distantei culorile sunt percepute ca exercitand un efect de:

a) infinitate

b) departare  p139

c) apropiere

7.102. Culoarea rosie exercita un efect de:

a) apropiere

b) neutralitate

c) caldura  p139

d) stimulare

7.103. Culoarea albastru are efect de:

a) indiferenta

b) departare p139

c) relaxare

d) rece

7.104. Culoarea verde are efect de:

a) superioritate

b) departare

c) raceala

d) impulsivitate

7.105. Culoarea galbenä are efect de:

a) indiferenta

b) apropiere

c) forte cald

d) relaxare

7.106. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt:

a) albastru

b) rosu p137

c) verde

d) galben

7.107. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt:

a) ros-portocaliul

b) verde  p137

c) alb

d) negru

7.108. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea rosie sunt:

a) eroismul

b) fidelitatea

c) lasitatea

d) provocarea  p138 val.Si b 2007

e) vigoarea

7.109. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastra sunt:

a) egoismul

b) statornicia

c) speranta

d) asteptarea

7.110. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt:

a) bogatia

b) nobletea

c) expansivitatea

d) lasitatea

7.111 . Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt:

a) acceptanta

b) linistea

c) intoleranta

d) regretul

e) multumirea

7.112. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea alba sunt:

a) regretul

b) pacea

c) inocenta

d) sinceritatea  p138

e) intelegerea

7.113. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagra sunt:

a) bucuria

b) durerea

c) ostilitatea

d) moartea

e) gravitatea