Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






PLANIFICAREA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII SI ELABORAREA PROGRAMULUI DE MASURI CORESPUNZATOR

Resurse umane











ALTE DOCUMENTE

Raspunsuri la cele mai grele 5 intrebari pe care le pun femeile
AVEM UN COPIL ! IATA O PROBLEMA CU ADEVARAT SERIOASA
Cateva notiuni de baza - comunicare
42 DECLARATZII DE DRAGOSTE
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
Proiectul echipei Bernbach
Responsabil aprovizionare - logistica
DIAGNOSTICAREA FUNCTIUNI DE RESURSE UMANE IN CADRUL INSTITULUI NATIONAL DE STATISTICA
ELABORAREA UNUI REFERAT STIINTIFIC
Raspunderea disciplinara - forma a raspunderii juridice


Planificarea cresterii productivitĂŢii muncii si elaborarea programului de mĂsuri corespunzator

1. Caracterul specific al calculului cresterii

productivitatii muncii în planificare

Spre deosebire de sttistica unde dispunem de date pe perioade xepirate, cu ajutorul carora putem calcula indicele cresterii productivitatii muncii, în planificare nu dispunem de toate datele necesare si anume ne lipsesc datele pentru perioada viitoare. Tocmai în calculul acestor date, în speta cresterea productivitatii muncii în periada viitoare, consta sarcina planificarii. În acest scop, recurgem la o metoda indirecta, cu ajutorul economiei de salariati.

Prin economie relativa de salariati (E) se întelege diferenta dintre numarul de salariati necesar pentru volumul productiei prevazut în conditiile productivitatii muncii în anul de baza si numarul de salariati necesar stabilit pentru acelasi volum de productie, însa în conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Exprimata în formula se prezinta astfel:

în care:

E - economia relativa de salariati;

P1 - productia prevazuta pe masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

w0 - productivitatea muncii în anul de baza la masini, instalatii, ateliere sau sectii similare existente;

w1 - productivitatea muncii în anul viitor la masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

n1' - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, în conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

n1" - idem, în conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Pentru determinarea productivitatii muncii si a cresterii productivitatii muncii la nivelul întreprinderii, se procedeaza în felul urmator:

Se calculeaza economiile relative determinate de toti factorii cresterii productivitatii muncii, iar totalul lor se introduce în calcul astfel:

E= E1+ E2+.+ En

în care:

E1. En - economiile relative de salariati pe factorii care le-au determinat;

P1 - productia prevazuta pentru anul viitor pe întreprindere;

W0 - productivitatea muncii în anul de baza pe întreprindere;

W1 - productivitatea muncii în anul viitor, pe întreprindere;

N1' - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, în conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

N1" - idem, în conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

I - indicele de crestere a productivitatii muncii în anul viitor fata de anul de baza;

DW% - cresterea  procentuala a productivitatii muncii pe întreprindere.

Pentru a stabili contributia fiecarui factor sau a grupelor de factori la cresterea productivitatii muncii obtinuta, putem folosi relatia urmatoare prin care cresterea procentuala totala se repartizeaza direct proportional cu contributia fiecarui factor exprimata în economia relativa:  

în care:

Efx - economia relativa data de actiunea factorului x;

Dwfx% - contributia procentuala a factorului fx la cresterea productivitaii muncii pe întreprindere.

2. Programul de masuri privind cresterea

productivitatii muncii

Experienta acumulata în timpul aplicarii metodologiei privind planificarea cresterii productivitatii muncii a scos la iveala anumite neajunsuri si anume:

a)                  perspectiva întreprinderilor limitata la interesele materiale imediate ale anului urmator sau ale anilor urmatori; din aceasta cauza, conceptia de planificare a cresteriii productivitatii muncii la nivelul întreprinderii s-a caracterizat prin prudenta în esalonarea folosirii probabilitatilor de crestere a productivitatii muncii, mentinând constient în rezerva o parte din acestea, în vederea asigurarii unui ritm acceptabil de crestere de la an la an.

b)                  subevaluarea rolului organizarii ergonomice a muncii, iar în unele cazuri si a rolului calificarii cadrelor, în cresterea productivitatii muncii, asteptându-se realizarea acestei cresteri aproape numai prin introducerea progresului tehnic, care necesita investigatii importante.

Consecinta acestor neajunsuri la nivelul unor întreprinderi este decalajul care a aparut între înzestrarea întreprinderilor cu tehnica noua si ritmul relativ lent de crestere al productivitatii muncii.

La nivelul întreprinderii, este necesar ca pregatirea programului privind cresterea productivitatii muncii sa se faca din timp, fiind foarte minutioasa si necesitând multe consultatii cu specialistii si cu muncitorii. Aceasta pregatire ar trebui sa parcurga urmatoarele etape:

·        constatarea situatiei existente;

·        analiza critica a situatiei existente;

·        formularea solutiilor de rezolvare, eventual în mai multe variante;

·        elaborarea metodei îmbunatatite cu precizarea eficientei scontate sub forma cresterii productivitatii muncii;

·        elaborarea proiectului programului de masuri necesare în fiecare caz, cu precizarea responsabilului si a termenului de îndeplinire;

·        stabilirea nivelului de crestere a productivitatii muncii pe întreprindere, propus sa fie prevazut în plan si discutarea lui la nivelul conducerii întreprinderii în vederea aprobarii.

La nivelul întreprinderii proiectul programului de masuri privind cresterea productivitatii muncii contine pentru fiecare masura preconizata, urmatoarele prevederi:

- grupa de factori din care face parte masura;

- enuntul masurii;

- productia aferenta masurii;

- productivitatea aferenta masurii;

- eficienta exprimata sub forma economiei relative de personal si de crestere a productivitatii muncii;

- compartimentul responsabil si termenul de realizare a masurii.

3. Planificarea cresterii productivitatii muncii

pe baza metodei valorice

Indiferent daca se foloseste productia neta, globala sau marfa, formulele de calcul sunt aceleasi. De aceea, în mod conventional, vom nota valoarea productiei întreprinderii cu ˝V ˝, iar valoarea productiei data de o sectie, atelier, masina sau instalatie, cu 'v'.

Cifrele din exemple sunt arbitrare si necomparabile cu cele curente, din cauza schimbarilor determinate de inflatie.

         

Valoarea productiei în anul de baza (V0)                                       260.000 mii lei

Valoarea productiei în anul viitor (V1)                                          320.000 mii lei

Productivitatea muncii pe salariat în anul de

baza (W0)                                                                                         130.000 mii lei

Numarul de salariati în anul de baza (N0)                                              2.000

Numarul de salariati în anul viitor calculat în

conditiile productivitatii din anul de baza (N1')                                      2.462

Initial s-a prevazut intrarea în functiune a unei societai noi pâna la 31 decembrie anul viitor. Ulterior, s-a stabilit sa se devanseze acest termen, intrând în functiune la 1 iulie, adica cu 6 luni mai devreme si sa se dea pâna la sfârsitul anului o productie de 2.025 lei, cu o productivitate a muncii de 150.000 lei pe an.

Valoarea productiei pe întregul an se calculeaza cu ajutorul formulei:

în care :

υ1- valoarea productiei prevazuta pentru anul viitor (12 luni);

-valoarea productiei în anul viitor la numarul de luni (l`) din momentul  intrarii în functiune pâna la sfârsitul  anului;

12-numarul de luni din an

în care:

E - economia relativa de salariati în ipoteza ca intrarea în functiune ar avea loc la începutul anului viitor;

W0 -productivitatatea muncii medie în anul de baza, pe întreprindere;

w1 -productivitatea muncii medie în anul viitor, la sectia noua.

Urmarim în continuare actinunea factorilor care influenteaza cresterea productivitatii muncii.

3.1.Progres tehnic

3.1.1. Introducerea tehnicii noi

si îmbunatatirea tehnicii existente

a) Intrarea în functiune a obiectivelor noi (întreprinderi si sectii sau dezvoltari de capacitati)

La începutul anului viitor va intra în functiune o sectie cu o sarcina de productie de 20.000 mii lei si o productivitate pe salariat de 140.000 lei. Pentru anul de baza folosim productivitatea medie pe întreprindere de 130.000 lei.

în care:

Eı - economia relativa de salariati pe întregul an, ca urmare a actiunii pri-mului factor de crestere.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

b) Intrarea în functiune a obiectivelor noi înainte de termenul planificat

Este prevazuta intrarea în functiune a unei sectii noi în cursul anului viitor, la 1 iulie în loc de 31 decembrie. Cunoastem urmatoarele date: υ1 = 4.050.000 lei; W0 = 150.000 lei.

în care :

E2 - economia relativa de salariati pe întrgul an produsa de al doilea factor de crestere;

E2' - economia relativa de salariati în ipoteza intrarii în functiune în cursul anului viitor, pe perioada cât va functiona;

n1 - numarul de luni de functionare în anul viitor

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicând aceasta formula, obtinem:

In ipoteza intrarii în functiune mai devreme cu 3 luni, economia relativa se va calcula astfel:

c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate

Sectia noua cu capacitate de 20.000.000 lei, presupunem ca realizeaza cu 3 luni mai devreme productivitatea proiectata pentru anul viitor de 180.000 lei. Se cere sa calculam economia relativa de salriati în aceasta situatie, respectiv cu o productivitate de 140.000 lei pe 9 luni si de 180.000 lei pe 3 luni.

în care:

Eз - economia relativa de salariati în ipoteza devansarii atingerii parametrilor proiectati;

w1- productivitatea muncii pe un anumit numar de luni (n1') inainte de atingerea parametrilor proiectati;

w1'' - productivitatea munciii pe un anumit numar de luni (n1'') dupa atingera parametrilor proiectati.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicând aceeasi formula obtinem:

E3 = 154-135=19 salariati

Pentru evitarea dublei inregistrari, ca urmare a devansarii atingerii parame-trilor proiectati, retinem numai diferenta:

E3 - E1 = 19 - 11= 8 salariati

d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie

Sa se determine economia relativa de salariati care se prelimina prin intro-ducerea urmatoarelor utilaje servite de catre un muncitor:

Denumirea utilajului (masina, linie de fabricatie etc.)

Numar mediu anual de utilaje noi

Productivitatea muncii la utilaje:

Productia ce se va realize la utilaje noi       (mii lei)

(col.1 x col.2)

V1un

noi        (miilei/utilaj)

w1un

similare existente

(mii lei/utilaj)

W0us

0

1

2

3

4

a

10

170

120

1.700

b

25

165

135

4.125

în care:

E4 - economia relativa de salariati ce se realizeaza prin ridicarea gradului de mecanizare;

v1 un - valoarea productiei ce se va realiza pe utilaje noi de un anumit tip, în anul viitor;

w0 us - productivitatea muncii realizata în anul de baza pe utilaje similare;

w1 un - productivitatea muncii ce se va realiza în anul viitor pe utilaje noi

In cazul în care ridicarea gradului de mecanizare se realizeaza prin introducerea de utilaje care au un alt numar de muncitor pentru servire decât cele existente, se poate utilize formula E4 de mai sus, sau într-o forma adaptata, astfel:

în care:

n1 un - numar de salariati pentru servirea unui utilaj nou.

Vom folosi aceasta formula în cazul urmator:

Denumirea utilajului (masina, linie de fabricatie etc.)

Utilaje noi

Productivitatea muncii la utilaje

Productia ce se va realiza la utilaje noi  (mii lei)

(col. 3 x col.4)  v1un

Numar

mediu anual

Nr. de muncitori

noi            (mii lei/utilaj) v'1un

similare existente

(mii lei/utilaj)  v'0us

pentru un utilaj

To-tal

0

1

2

3

4

5

6

a

10

2

20

175

115

3.500

B

8

3

24

167

122

4.008

sau:

e) Ridicarea gradului de automatizare a procesului de productie

Se folosesc aceleasi formule de calcul ca si în cazul ridicarii gradului de mecanizare.

3.1.2. Perfectionarea tehnologiilor de faricatie

si introducerea de produse noi

a)          Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie.

Vom lua doua exemple, în care vom lucra cu  elemente deosebite.

Exemplu 1 . Se prevede introducerea unei tehnologii noi pentru fabricarea unui anumit produs. In noua tehnologie, consumul de munca pe unitatea de produs se prevede sa se reduca de la 16 ore-om, la 12 ore-om. Tehnologia existenta este aplicata de 40 de salariati.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoara formula:

în care:

E5 -  economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi;

n0t -   numaru de salariati care aplica tehnologia existenta în perioada de baza;

m0t - numarul de ore-om pe bucata în conditiile tehnologiei existente;

m1t - idem, în conditiile tehnologiei noi.

Exemplul 2. Intr-o alta sectie, în care lucreaza 20 de salariati se perfectioneaza tehnologia existenta, ceea ce permite cresterea productivitatii muncii de la 100.000 lei la 122.000 lei pe salariat.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoarea formula:

în care:

E5` - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi (varianta a II-a );

wt0, wt1 - productivitatea muncii în conditiile tehnologiei existente, respectiv în conditiile tehnologiei noi;

Iwt - indice de crestere a productivitatii muncii ca urmare a perfectionarii tehnologiei.

b) Introducerea de produse noi ca urmare a reproiectarii constructive a produselor existente.

In cazul când prin introducerea de produse noi rezulta cresteri de producti-vitate a muncii, economia relativa se poate calcula cu formulele folosite în cazul introducerii de tehnologii noi, respectiv al perfectionarii tehnologiilor existente (E5  si E5')

In plus, atunci când se modifica pretul unitar de calcul al produselor noi, se poate folosi urmatoarea formula:

în care:

E6 - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unor produse noi cu consum specific de munca mai mic;

Nm - numarul total de muncitori în anul de baza;

pn - ponderea produselor noi în valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

pv - ponderea produselor vechi în valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

mpn - scaderea consumului specific de munca la produsele noi fata de produsele similare vechi;

ppn - cresterea pretului unitar de calcul al productiei la produsele noi, fata de produse similare vechi;

k = Imv:I puw - coeficientul modificarii consumului specific de munca si a pretului unitar la produsele vechi;

Imυ - indicele de modificae a consumului specific de munca pentru produsele vechi;

Ipuυ - indicele de modificare a pretului unitar pentru produsele vechi;

Presupunem ca avem urmatoarea situatie: În cadrul întreprinderii sunt încadratti în perioda de baza 2000 de salariati, din care 200 din categoriile TESA si respectiv 1800 de  muncitori: In anul viitor se prevede introducerea în fabricatie a unor produse noi a caror valoare reprezinta 15% din valoarea totala a productiei. Restul de 85% din valoarea priductiei, vor fi produse vechi care s-au realizar si în anul de baza.

La produsele noi, reproiectate, consumul specific de munca a scazut cu 20%, iar pretul unitar la produsele reproiectate a crescut cu 5%. La produsele vechi situatia a ramas aceeasi ca si în anul de baza, respectiv acelasi consum specific de munca si acelasi pret unitar. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati determinata de introducerea produselor mentionate mai sus, considerând ca valoarea produsului si consumul de munca sunt proportionale:

3.2. Organizarea conducerii

3.2.1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta sepcialitate si administrative

In general, aceasta rationalizare se realizeaza ca urmare a mecanizarii lucrarilor de birou care necesita un volum mare de munca.

Presupunem ca la începutul anului viitor se vor introduce 10 masini de contabilizare care vor spori productivitatea de 3 ori fata de situatia actuala în care operatiile se contabilizeaza manual. Aceste masini vor fi folosite în doua schimburi.

Econimia relativa se va clcula cu ajutorul formulei:

în care:

E7 - economia relativa de salariati ca urmare a mecanizarii contabilizarii;

kw1 - coeficientul productivitatii muncii manuale din anul de baza;

nm - numarul de masini introduse pentru mecanizarea muncii de birou;

cs - coeficientul de schimburi cu care sunt utilizate noile masini de birou introduse.

Introducând datele problemei în formula, obtinem:

3.2.2. Perfectionarea sistemului informational

Presupunem ca în urma perfectionarii sistemului de evidenta tehnic-opera-tiva se poate majora numarul de ore-om de lucru pe an al unei persoane antrenate în aceasta activitate cu 30 de ore, respective de la 2.040 ore la 2.010 ore. Având în vedere ca în întreprinderea respectiva lucreaza în cadrul sistemului informational 80 de persoane, se cere sa stabilim econimia relativa probabila prin rationalizarea preconizata. Folosim în acest scop urmatoarea formula:

în care:

t - timpul economisit din timpul mediu anual pe persona prin perfectionarea sistemului informational (în ore-om);

T- timpul mediu annual pe persoana utilizata în sistemul informational (ex. 21,25 zile pe luna x 7 ore x 12 luni = 1785 ore-om);

nі - numarul de salariati utilizati în anul de baza în cadrul sistemului informational supus perfectionarii.

3.3. Organizarea productiei

3.3.1. Tipizarea, unificarea si standardizarea pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie

Presupunem ca în cadrul întreprinderii productia de tip "X" care reprezinta 15% din totalul productiei întreprinderii se va tipiza în anul viitor, iar productia de tip "Y" care reprezinta 12% din totalul productiei întreprinderii, se unifica. Ca urmare, consumul  de munca scade la productia de tip "X" cu 8%, iar productia de tip "Y" cu 6%. Ponderea muncitorilor care lucreaza la productia de tip "X" si de tip "Y" fata de numarul total al muncitorilor de 1800 este de 18%.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:

în care:

E9 -  economia relativa de salariati ca efect al tipizarii, unificarii si standardizarii pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie;

Nmo - numarul total de muncitori din întreprindere în anul de baza;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza la produsele X si Y, in totalul muncitorilor;

px - ponderea productiei de tip X tipizata, unificata sau standardizata, fata de voumul total al productiei în perioada de plan;

py - idem, la productia de tip Y;

dx, dy - reducerea proncentuala a consumului de munca specific la productia de tip X, respective de tip Y, ca urmare a tipizarii, unificarii si standardizarii în perioada de plan fata de perioada de baza.

3.3.2. Cresterea gradului de concentrare

si de specializare a productiei

Economia relativa, în cazul cresterii gradului de oncentrare si de specializa-re a productiei, se calculeaza cu ajutorul formulei E9, adaptata astfel:

în care:

E10 - economia relativa, în cazul cresterii gradului de concentrare si de specializare a productiei;

Nmo - numarul total de muncitori din întreprindere în anul de baza;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza în productia concentrata si specializata;

pc, ps - ponderea productiei concentrate, respective specializate, fata de volumul total al productiei în anul viitor;

dc, ds - reducerea consumului de munca specific la productia concentrata, respectiv specializata, în anul viitor, fata de perioada de baza.

Intrucât nu reprezinta particulritati deosebite în aplicare, nu este necesar un exemplu numeric.

3.3.3. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusive reducarea stagnarilor în productie

Presupunem ca întreprinderea îsi propune ca în anul viitor sa îmbunatateas-ca indicele de utilizare de la 78% la 83% la un numar de masini la care au lucrat 850 muncitori, din cei 2000 existenti în anul de baza. Economia relativa se calculeata cu ajutorul formulei:

în care:

E11 - economia relativa de salariati ca urmare  a cresterii indicelui de utilizare a percului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor în productie ;

V1 - valoarea productiei prevazuta pentru anul viitor;

nmo - numarul de muncitori care au lucrat în anul de baza la masinile la care se vor îmbunatati indicii de utilizare;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza în productia concentrata si specializata;

Io, I1 - indicele de utilizare amatinilor si utilajelor în anul de baza, respective cel prevazut pentru anul viitor;

Celelalte simboluri îsi pastreaza semnificatia.

 

3.3.4. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii,

lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei

Presupunem ca se preconizeaza cresterea cu 5% a numarului de cadre TESA an anul viitor fasa de anul de baza, ajungand la 210 salariati. Se cere sa calculam economia relativa care ar rezulta din perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei în ipoteza ca ponderea numarului de salariati ocupati în aceste activitati s-ar diminua de la 12% la 8% din totalul cadrelor TESA în anul de plan.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:

în care :

E12 economia relativa de salariati ca effect al  perfectionarii pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei;

nppo, npp1 - ponderea cadrelor TESA ocupate în activitatile de perfectionare a pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei în anul de baza respective în anul viitor;

NTESA 1 - numarul de cadre TESA în anul viitor, (respective 210).

3.3.5. Îmbunatatirea organizarii activitatii

indirect productive si de servire

(reparatii, întretinere, transporturi si manipulari interne etc.)

Economia relativa, se poate calcula, în acest caz, cu ajutorul formulei precedente, adaptata astfel :

în care :

E13 economia relativa de salariati ce s-ar realize prin îmbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire;

nipo, nip1 - ponderea muncitorilor din activitatile indirect productive si de servire în numarul total al muncitorilor din anul de baza respectiv din anul viitor;

Ndp 1 - numarul total de muncitori direct productivi în anul viitor.

Presupunem ca muncitorii direct productvi au reprezentat 85% din totalul muncitorilor în anul de baza. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestei ponderi la 86%.

Întrucât în acest stadium nu este stabilit numarul total al salariatilor pe întrepridere pentru anul viitor, se calculeaza provizoriu cu o crestere preliminara a productivitatii muncii. În acest scop se efectueaza calcululu cu ajutorul cresterii medii a productivitatii muncii  din ultimii 2-3 ani. De exemplu, în cazul nostrum, presupunem ca acest ritm este de 8%.

130.000·1,08=140.400 lei (W1)

V1: W1= N1

320.000.000:140.400=2.279 salariati (N1)

Din totalul salariatilor, 90% sunt muncitori.

2.279·0,9=2.051 muncitori (Ndp1)

Pe baza cresterii productivitatii muncii prevazuta pentru anul viitor, se poate prelua calculul în vederea retusarii lui cu ajutorul ritmului de crestere stabilit.

3.4. Organizarea muncii

Vom lua un exempludin domeniul folosirii în mai mare masura a timpului de munca. Presupunem ca prin reducerea numarului de ore de absente nemotivate, anumarului de ore de concedii de boala, anumarului de ore de stagnare în productie si a numarului de ore privind îndplinirea altor obligatii în timpul programului de lucru (programul complet de lucru de 2040 ore pe an = 170 · 12 luni), durata medie efectiva de lucru pe an si muncitor se va putea majora cu 18 ore, de la 2010 la 2028 ore. Numarul de muncitori realizat în anul de baza fiind de 1.800, se cere sa se determine economia relativa ce s-ar obtine prin aplicarea acestor masuri,

Vom folosi în acest scop o formula asemanatoare cu E8.

în care:

E14 - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin masurile care vzeaza folosirea mai completa a timpului de munca;

t -timpul cu care poate fi majorata durata medie efectiva de lucru (pe an si muncitor), prin masurile propuse;

T- durata medie efectiva de lucru în om-ore-an;

Nmo - numarul total de muncitori realizat în anul de baza.

3.5. Calificarea, perfectionarea si cresterea îndemânarii executantilor

Ca urmare a cresterii ponderii numarului muncitorilor calificati în numarul total al muncitorilor salarizati dupa productia realizata (1400), se prevede ca indicele mediu de îndeplinire a normelor vaajunge în anul viitor la 107% fata de 103% cât a fost în anul de baza. Se cere sa se calculeze economia relativa ce va rezulta.

In acest scop vom folosi formula urmatoare :

în care:

E15 - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin cresterea ponderii muncitorilor calificati;

Ino, In1 -indicele mediu de îndeplinire a normelor de munca înainte (în perioada de baza), respectv dupa ridicarea calificarii (policalificarii sau îndemânarii) în anul viitor ;

Nmo - numarul de muncitori salarizati dupa productia realizata în perioada de baza.

3.6. Factorii naturali

Presupunem ca fata deproductia de 180 milioane lei cât a fost valoarea productiei extractive în anul de baza, se va extrage în anul viitor o productie suplimentara de 15 milioane lei datorita deschiderii unei galerii în care continutul minereului este mai bogat. Productivitatea muncii în anul de baza a fost de 80.000 lei. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati. În acest scop, folosim formula urmatoare:

în care:

E16 - economia relativa de salariati care s-ar realiza prin cresterea continutului minereului extras;

Veo, Ve1 - valoarea productiei extractive, din anul de baza, respectiv din anul viitor;

we0 - productivitatea muncii în activitatea extractiva în anul de baza.

3.7. Schimbarea structurii productiei

 si a cooperarii dintre întreprinderi

3.7.1. Schimbarea structurii productiei

Economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei, se poate calcula astfel:

în care:

 E17 - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei;

v1 - valoarea productiei pe produs (grupa de produs, sortiment etc.), în anul viitor;

W0-productivitatea muncii de produs (grupa de produse, sortiment) realizata în anul de baza.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi senificatie.

Presupunem ca pentru anul viitor se prevede urmatoarea schimbare în struc-tura productiei:

Produsul

Valoarea productiei

(mii lei)

Productivitatea muncii în anul de baza (lei)

Numar de salariati     (col. 3: col 4)

în anul de baza

în anul viitor

1

2

3

4

5

A

70.000

60.000

120.000

500

B

110.000

190.000

133.495

1.423

C

80.000

70.000

135.000

519

Total

260.000

320.000

130.000

2.442

E17=2.462-(500+1.423+519)=2.462-2.442=20 salariati

Tot în cazul schimbarii structurii productiei se mai poate folosi o formula care are în vedere consumul specific de munca pe produs:

E17 - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii consumului specific de munca pe produs; 

t0, t1 - consumul specific de munca în perioada de baza, respectiv în anul viitor;

Nmao - numarul de muncitori  salarizati în acord în peroada de baza.

3.7.2. Schimbarea volumului de productie

provenit din cooperarea dintre întreprinderi.

  Economia relativa de salariati în cazul schimbarii volumului productiei provenit din cooperarea dintre întreprinderi se poate calcula cu ajutorul formulei urmatoare:

E18=economia relativa de salariati ce se poate realiza prin schimbarea volumului productiei provenit din cooperarea dintre întreprinderi;

vso, vs1 - valoarea semifabricatelor produse în anul de baza, respectiv în anul viitor;

ws1 - productivitatea muncii prevazuta a se reliza în anul viitor la volumul de semifabricate ce se va produce.

În acelasi scop, se poate folosi formula:

în care :

 pvso, pvs1  - ponderea volumului de semifabricate primite prin cooperare, în anul de baza, respectiv în anul viitor:

N0 - numarul total al salariatiilor în anul de baza.

Presupunem ca valoarea semifabricatelor primite prin cooperare în anul de baza, reprezinta 15% din volumul total al productiei. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestuia la 22%.

Dupa ce s-au calculat economiile relative de salariati pe factori si masuri luate în considerare, se procedeaza la centralizarea lor (tabelul nr. 268). Calculam în continuare cresterea productivitatii muncii la nivelul înterprinderii, astfel :

           a) numarul de salariati care ar fi necesar în anul viitor, calculat în ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii în anul de baza():

b)    numarul de salariati care ar fi necesar în anul viitor, calculat în ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii în baza carora s-au stabilit economiile relative():

c) productivitatea muncii în anul viitor(W1):

d) cresterea productivitatii muncii fata de anul de baza:

În continuare, daca dorim sa cunoastem contributia fiecarui factor sau a fiecarei masuri, o putem calcula cu ajutorul formulei:

De exemplu, contibutia factorului "progress tehnic" exprimata în 122 de salariati, se poate exprima si proncentual cu ajutorul acestei formule:

Se procedeaza la fel cu toti ceilalti factori, iar rezultatele se înscriu în ultima coloana a tabelului nr. 3:

Tabelul nr. 3

CENTRALIZATOR

al economiiilor relative calculate si al influentei lor

asupra cresterii productivitatii muncii

Partea I-a

Factorii de crestere a productivitatii muncii

Economia relativa         (nr. salariati)

Influenta asupra cresterii productivitatii muncii (%)

1

2

3

Total general

705

40,10

I. PROGRES TEHNIC

122

6,95

1. Introducerea tehnicii noi si îmbunatatirea tehnicii existente

a) Intrarea în functiune a obiectivelor noi

11

0,62%

b)Intrarea în functiune a obiectivelor noi înainte de termenul planificat

3

0,18%

c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate

19

1,08%

d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie

10

0,57

2. Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie si introducerea de produse noi

a) Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie

14

0,80

b) Introducerea de produse noi

65

3,7

II.ORGANIZAREA CONDUCERII

41

2,33

1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta specialitate si administratie

40

2,27

2. Perfectionarea sistemului informational

1

0,06

III. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

99

5,63

1. Tipizarea, unificarea si standardiza-rea pieselor, subansamblelor, produse-lor si tehnologiilor de fabricatie

6

0,34

2. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor în productie.

67

3,81

3. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, urmaririi si executiei productiei

8

0,46

4. Imbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire

18

1,02

IV. ORGANIZAREA MUNCII

16

0,91

V. CALIFICAREA, PERFECŢIONA-REA sI CREsTEREA ÎNDEMÂNĂRII EXECUTANŢILOR

54

3,07

VI. FACTORI NATURALI

188

10,69

VII. SCHIMBAREA STRUCTURII PRODUCŢIEI sI A COOPERĂRII DINTRE ÎNTREPRINDERI

185

10,52

1.Schimbarea structurii productiei

20

1,14

2. Schimbarea volunului de productie provenit din cooperarea dintre întreprinderi

165

9,38

Partea II-a

1

2

3

1. Valoarea productiei în anul viitor (Vı)

Mii lei

320

2. Productivitatea muncii în anul de baza (Wо )

lei

130.000

3. Numarul de salariati care ar fi necesar în anul viitor, calculat în ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii din anul de baza (Nı )

salariati

2.462

4. Economia relativa totala (ΣE)

salariati

705

5. Numarul de salariati care ar fi necesar în anul viitor, calculat în ipoteza cresterilor de productivitate a muncii în baza carora s-au calculat economiile relative(Nı")

salariati

1.757

6. Productivitatea muncii în anul viitor (Wı )

salariati

182.129

7. Cresterea procentuala a productivitatii muncii fata de anul de baza (Λ W% )

%

40,1

Constributia procentuala pe factori este aratata în ultima coloana din partea I-a

4. Planificarea cresterii productivitatii muncii

prin metoda unitatilor naturale

            Calculul productivitatii muncii în unitati naturale consta în raportarea volumului productiei, exprimat în unitati naturale (tone, metri, litri etc.)la numarul mediu de salariati dintr-o perioada data(W=Q:N). În cazul prevederii cresterii productivitatii muncii pe factori, putem folosi formulele cunoscute la metoda prevederii cu ajutorul productiei valorice, de exemplu:

a) Influenta sectiilor industriale noi: presupunem ca va intra în functiune o mina noua, modern utilata. Productivitatea prevazuta în proiect se comparî cu productivitatea unei mine existente. Pentru a determina economia relativa de salariati adaptam formula astfel:

b) Imbunatatirea indicilor de utilizare a capacitatii utilajelor: pe ace-leasi utilaje se obtine o productie sporita cu aceiasi muncitori. Se calculeaza deci economia relativa de salariati (muncitori) fata de productivitatea din anul de baza:

Se procedeaza în acest fel analizându-se influenta tuturor factorilor, iar dupa aceea se întocmeste centralizatorul de sinteza.

5. Planificarea cresterii productivitatii muncii

în unitati de munca

Metoda consta în raportarea numarului normat de om-ore corespunzator volumului de munca necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, la numarul efectiv de om-ore ce se prevede pentru realizarea acestui volum de productie:

                                               

                                                     

în care:

          Wı - productivitatea muncii în anul viitor exprimata în numarul normat de om-ore la o ora efectiva;

          qı - cantitatea productiei în unitati naturale în anul viitor;

          tn - numarul normat de om-ore pe unitatea de produs;

          tı -  numarul efectiv de om-ore pe unitatea de produs în anul viitor (tı= tn:In);

          In - indicele de îndeplinire probabila a normelor în anul viitor.

         

          In cazul când dorim sa exprimam productivitatea muncii în om-ore normate pe salariat, trebuie mai intâi sa transformam numarul efectiv de om-ore ce se prevede pentru anul viitor la numarul mediu efectiv de om-ore pe care îl va presta un salariat.

în care:

          ΣTı - numarul mediu de salariati ce se va încadra în anul viitor;

          T - numarul mediu efectiv de om-ore pe care îl va presta un salariat în anul viitor.

          Formula productivitatii muncii exprimata în om-ore normate pe salariat va fi urmatoarea:

Cele doua formule au aceeasi valoare, dupa cum rezulta din exemplul de mai jos:

Produsul

tn

qı

tı

qıtn

qıtı

A

10

900

8

9.000

7.200

B

12

300

10

3600

3.000

       Total

12.6000

10.200

              2.520 : 2.040 = 1,235294 ore-norma/ora efectiva

Pentru justa apreciere a dinamicii productivitatii muncii pe o perioada mai îndelungata de timp, este necesar sa se asigure comparabilitatea productiei si sa se tina seama de schimbarile organizatorice intervenite în structura productiei.

Indicele cresterii productivitatii muncii în unitati de munca se calculeaza în mod obisnuit, raportând productivitatea muncii din anul viitor, la productivitatea muncii din perioada de baza:

Cu cât timpul efectiv în raport cu cel normat se prevede a fi mai mic în anul viitor, fata de cel din anul de baza, cu atât indicele va marca o crestere mai accentuata a productivitatii muncii, de exemplu:

Produsele

tn

Perioada de baza

Anul viitor

q0

t0

q0tn

q0t0

q1

t1

q1tn

q1t1

A

10

80

9

8.000

7.140

900

8

9.000

7.200

B

12

800

11

2.00

2.200

300

10

3.600

3.000

Total

10.400

9.340

12.600

10.200

Aplicam datele din tabel în formula de mai sus:

                                                        (cresterea productivitatii muncii 10,93%)

(II) Tı - s-a calculat în exemplul precedent.

          

                             (cresterea productivitatii muncii 14%)

În calculul cresterii productivitatii muncii pe anul viitor, pe factori, prin metoda unitatilor de munca, se stabileste mai intai volumul de munca pentru productia pe anul viitor, cu timpul efectiv în om-ore pe unitatea de produs realizat în anul de baza, iar apoi cu timpul efectuat în om-ore pe unitatea de produs ce se prelimina în anul viitor. Diferenta dintre cele doua volume de munca astfel calculate, reprezinta economia relativa de om-ore efective, de exemplu:

 în care:

          E - economia relativa de om-ore efective;

          Σqıtı - numarul efectiv de om-ore pentru productia prevazuta pe anul viitor, calculat cu numarul efectiv de om-ore prevazut în anul viitor pe unitatea de produs;

          Σqıtо - idem; calculat cu numarul de om-ore efectiv realizat în anul de baza pe unitatea de produs;

          Aceasta formula generala se adapteaza la particularitatile fiecarui factor studiat. Rezultatele obtinute se înscriu apoi în partea I-a a centralizatorului.

          Partea a II-a a centralizatorului se adapteaza ca în tabelul nr.4:

                                                                                                          Tabelul nr.4

CENTRALIZATOR

Rândul

Unitatea de masura

1.

Volumul total de munca pentru productia prevazuta pe anul viitor

ore - norma

2.

Productivitatea muncii în anul de baza

ore-norma/om-ore

efective în anul de baza

3.

Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor în conditiile productivitatii din anul de baza (rândul 1: rândul 2)

om-ore efective în anul de baza

4.

Economia relativa în om-ore efective  (totalul general din partea I-a)

om - ore efective

5.

Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor în conditiile productivitatii anului viitor (rândul 3 - rândul 4)

om - ore efective

6.

Productivitatea muncii în anul viitor

ore-norma/om-ore efective în anul viitor

7.

Cresterea procentuala  a productivitatii muncii în anul viitor fata de anul de baza (rândul 6 : randul 2) x 100 - 100

%


Document Info


Accesari: 1677
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )