Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

PLANIFICAREA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII SI ELABORAREA PROGRAMULUI DE MASURI CORESPUNZATOR

Resurse umane











ALTE DOCUMENTE

Raspunsuri la cele mai grele 5 intrebari pe care le pun femeile
AVEM UN COPIL ! IATA O PROBLEMA CU ADEVARAT SERIOASA
Cateva notiuni de baza - comunicare
42 DECLARATZII DE DRAGOSTE
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
Proiectul echipei Bernbach
Responsabil aprovizionare - logistica
DIAGNOSTICAREA FUNCTIUNI DE RESURSE UMANE IN CADRUL INSTITULUI NATIONAL DE STATISTICA
ELABORAREA UNUI REFERAT STIINTIFIC
Raspunderea disciplinara - forma a raspunderii juridice


Planificarea cresterii productivitĂŢii muncii si elaborarea programului de mĂsuri corespunzator

1. Caracterul specific al calculului cresterii

productivitatii muncii īn planificare

Spre deosebire de sttistica unde dispunem de date pe perioade xepirate, cu ajutorul carora putem calcula indicele cresterii productivitatii muncii, īn planificare nu dispunem de toate datele necesare si anume ne lipsesc datele pentru perioada viitoare. Tocmai īn calculul acestor date, īn speta cresterea productivitatii muncii īn periada viitoare, consta sarcina planificarii. Īn acest scop, recurgem la o metoda indirecta, cu ajutorul economiei de salariati.

Prin economie relativa de salariati (E) se īntelege diferenta dintre numarul de salariati necesar pentru volumul productiei prevazut īn conditiile productivitatii muncii īn anul de baza si numarul de salariati necesar stabilit pentru acelasi volum de productie, īnsa īn conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Exprimata īn formula se prezinta astfel:

īn care:

E - economia relativa de salariati;

P1 - productia prevazuta pe masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

w0 - productivitatea muncii īn anul de baza la masini, instalatii, ateliere sau sectii similare existente;

w1 - productivitatea muncii īn anul viitor la masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

n1' - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, īn conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

n1" - idem, īn conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Pentru determinarea productivitatii muncii si a cresterii productivitatii muncii la nivelul īntreprinderii, se procedeaza īn felul urmator:

Se calculeaza economiile relative determinate de toti factorii cresterii productivitatii muncii, iar totalul lor se introduce īn calcul astfel:

E= E1+ E2+.+ En

īn care:

E1. En - economiile relative de salariati pe factorii care le-au determinat;

P1 - productia prevazuta pentru anul viitor pe īntreprindere;

W0 - productivitatea muncii īn anul de baza pe īntreprindere;

W1 - productivitatea muncii īn anul viitor, pe īntreprindere;

N1' - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, īn conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

N1" - idem, īn conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

I - indicele de crestere a productivitatii muncii īn anul viitor fata de anul de baza;

DW% - cresterea  procentuala a productivitatii muncii pe īntreprindere.

Pentru a stabili contributia fiecarui factor sau a grupelor de factori la cresterea productivitatii muncii obtinuta, putem folosi relatia urmatoare prin care cresterea procentuala totala se repartizeaza direct proportional cu contributia fiecarui factor exprimata īn economia relativa:  

īn care:

Efx - economia relativa data de actiunea factorului x;

Dwfx% - contributia procentuala a factorului fx la cresterea productivitaii muncii pe īntreprindere.

2. Programul de masuri privind cresterea

productivitatii muncii

Experienta acumulata īn timpul aplicarii metodologiei privind planificarea cresterii productivitatii muncii a scos la iveala anumite neajunsuri si anume:

a)                  perspectiva īntreprinderilor limitata la interesele materiale imediate ale anului urmator sau ale anilor urmatori; din aceasta cauza, conceptia de planificare a cresteriii productivitatii muncii la nivelul īntreprinderii s-a caracterizat prin prudenta īn esalonarea folosirii probabilitatilor de crestere a productivitatii muncii, mentinānd constient īn rezerva o parte din acestea, īn vederea asigurarii unui ritm acceptabil de crestere de la an la an.

b)                  subevaluarea rolului organizarii ergonomice a muncii, iar īn unele cazuri si a rolului calificarii cadrelor, īn cresterea productivitatii muncii, asteptāndu-se realizarea acestei cresteri aproape numai prin introducerea progresului tehnic, care necesita investigatii importante.

Consecinta acestor neajunsuri la nivelul unor īntreprinderi este decalajul care a aparut īntre īnzestrarea īntreprinderilor cu tehnica noua si ritmul relativ lent de crestere al productivitatii muncii.

La nivelul īntreprinderii, este necesar ca pregatirea programului privind cresterea productivitatii muncii sa se faca din timp, fiind foarte minutioasa si necesitānd multe consultatii cu specialistii si cu muncitorii. Aceasta pregatire ar trebui sa parcurga urmatoarele etape:

·        constatarea situatiei existente;

·        analiza critica a situatiei existente;

·        formularea solutiilor de rezolvare, eventual īn mai multe variante;

·        elaborarea metodei īmbunatatite cu precizarea eficientei scontate sub forma cresterii productivitatii muncii;

·        elaborarea proiectului programului de masuri necesare īn fiecare caz, cu precizarea responsabilului si a termenului de īndeplinire;

·        stabilirea nivelului de crestere a productivitatii muncii pe īntreprindere, propus sa fie prevazut īn plan si discutarea lui la nivelul conducerii īntreprinderii īn vederea aprobarii.

La nivelul īntreprinderii proiectul programului de masuri privind cresterea productivitatii muncii contine pentru fiecare masura preconizata, urmatoarele prevederi:

- grupa de factori din care face parte masura;

- enuntul masurii;

- productia aferenta masurii;

- productivitatea aferenta masurii;

- eficienta exprimata sub forma economiei relative de personal si de crestere a productivitatii muncii;

- compartimentul responsabil si termenul de realizare a masurii.

3. Planificarea cresterii productivitatii muncii

pe baza metodei valorice

Indiferent daca se foloseste productia neta, globala sau marfa, formulele de calcul sunt aceleasi. De aceea, īn mod conventional, vom nota valoarea productiei īntreprinderii cu ˝V ˝, iar valoarea productiei data de o sectie, atelier, masina sau instalatie, cu 'v'.

Cifrele din exemple sunt arbitrare si necomparabile cu cele curente, din cauza schimbarilor determinate de inflatie.

         

Valoarea productiei īn anul de baza (V0)                                       260.000 mii lei

Valoarea productiei īn anul viitor (V1)                                          320.000 mii lei

Productivitatea muncii pe salariat īn anul de

baza (W0)                                                                                         130.000 mii lei

Numarul de salariati īn anul de baza (N0)                                              2.000

Numarul de salariati īn anul viitor calculat īn

conditiile productivitatii din anul de baza (N1')                                      2.462

Initial s-a prevazut intrarea īn functiune a unei societai noi pāna la 31 decembrie anul viitor. Ulterior, s-a stabilit sa se devanseze acest termen, intrānd īn functiune la 1 iulie, adica cu 6 luni mai devreme si sa se dea pāna la sfārsitul anului o productie de 2.025 lei, cu o productivitate a muncii de 150.000 lei pe an.

Valoarea productiei pe īntregul an se calculeaza cu ajutorul formulei:

īn care :

υ1- valoarea productiei prevazuta pentru anul viitor (12 luni);

-valoarea productiei īn anul viitor la numarul de luni (l`) din momentul  intrarii īn functiune pāna la sfārsitul  anului;

12-numarul de luni din an

īn care:

E - economia relativa de salariati īn ipoteza ca intrarea īn functiune ar avea loc la īnceputul anului viitor;

W0 -productivitatatea muncii medie īn anul de baza, pe īntreprindere;

w1 -productivitatea muncii medie īn anul viitor, la sectia noua.

Urmarim īn continuare actinunea factorilor care influenteaza cresterea productivitatii muncii.

3.1.Progres tehnic

3.1.1. Introducerea tehnicii noi

si īmbunatatirea tehnicii existente

a) Intrarea īn functiune a obiectivelor noi (īntreprinderi si sectii sau dezvoltari de capacitati)

La īnceputul anului viitor va intra īn functiune o sectie cu o sarcina de productie de 20.000 mii lei si o productivitate pe salariat de 140.000 lei. Pentru anul de baza folosim productivitatea medie pe īntreprindere de 130.000 lei.

īn care:

Eı - economia relativa de salariati pe īntregul an, ca urmare a actiunii pri-mului factor de crestere.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

b) Intrarea īn functiune a obiectivelor noi īnainte de termenul planificat

Este prevazuta intrarea īn functiune a unei sectii noi īn cursul anului viitor, la 1 iulie īn loc de 31 decembrie. Cunoastem urmatoarele date: υ1 = 4.050.000 lei; W0 = 150.000 lei.

īn care :

E2 - economia relativa de salariati pe īntrgul an produsa de al doilea factor de crestere;

E2' - economia relativa de salariati īn ipoteza intrarii īn functiune īn cursul anului viitor, pe perioada cāt va functiona;

n1 - numarul de luni de functionare īn anul viitor

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicānd aceasta formula, obtinem:

In ipoteza intrarii īn functiune mai devreme cu 3 luni, economia relativa se va calcula astfel:

c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate

Sectia noua cu capacitate de 20.000.000 lei, presupunem ca realizeaza cu 3 luni mai devreme productivitatea proiectata pentru anul viitor de 180.000 lei. Se cere sa calculam economia relativa de salriati īn aceasta situatie, respectiv cu o productivitate de 140.000 lei pe 9 luni si de 180.000 lei pe 3 luni.

īn care:

Eз - economia relativa de salariati īn ipoteza devansarii atingerii parametrilor proiectati;

w1- productivitatea muncii pe un anumit numar de luni (n1') inainte de atingerea parametrilor proiectati;

w1'' - productivitatea munciii pe un anumit numar de luni (n1'') dupa atingera parametrilor proiectati.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicānd aceeasi formula obtinem:

E3 = 154-135=19 salariati

Pentru evitarea dublei inregistrari, ca urmare a devansarii atingerii parame-trilor proiectati, retinem numai diferenta:

E3 - E1 = 19 - 11= 8 salariati

d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie

Sa se determine economia relativa de salariati care se prelimina prin intro-ducerea urmatoarelor utilaje servite de catre un muncitor:

Denumirea utilajului (masina, linie de fabricatie etc.)

Numar mediu anual de utilaje noi

Productivitatea muncii la utilaje:

Productia ce se va realize la utilaje noi       (mii lei)

(col.1 x col.2)

V1un

noi        (miilei/utilaj)

w1un

similare existente

(mii lei/utilaj)

W0us

0

1

2

3

4

a

10

170

120

1.700

b

25

165

135

4.125

īn care:

E4 - economia relativa de salariati ce se realizeaza prin ridicarea gradului de mecanizare;

v1 un - valoarea productiei ce se va realiza pe utilaje noi de un anumit tip, īn anul viitor;

w0 us - productivitatea muncii realizata īn anul de baza pe utilaje similare;

w1 un - productivitatea muncii ce se va realiza īn anul viitor pe utilaje noi

In cazul īn care ridicarea gradului de mecanizare se realizeaza prin introducerea de utilaje care au un alt numar de muncitor pentru servire decāt cele existente, se poate utilize formula E4 de mai sus, sau īntr-o forma adaptata, astfel:

īn care:

n1 un - numar de salariati pentru servirea unui utilaj nou.

Vom folosi aceasta formula īn cazul urmator:

Denumirea utilajului (masina, linie de fabricatie etc.)

Utilaje noi

Productivitatea muncii la utilaje

Productia ce se va realiza la utilaje noi  (mii lei)

(col. 3 x col.4)  v1un

Numar

mediu anual

Nr. de muncitori

noi            (mii lei/utilaj) v'1un

similare existente

(mii lei/utilaj)  v'0us

pentru un utilaj

To-tal

0

1

2

3

4

5

6

a

10

2

20

175

115

3.500

B

8

3

24

167

122

4.008

sau:

e) Ridicarea gradului de automatizare a procesului de productie

Se folosesc aceleasi formule de calcul ca si īn cazul ridicarii gradului de mecanizare.

3.1.2. Perfectionarea tehnologiilor de faricatie

si introducerea de produse noi

a)          Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie.

Vom lua doua exemple, īn care vom lucra cu  elemente deosebite.

Exemplu 1 . Se prevede introducerea unei tehnologii noi pentru fabricarea unui anumit produs. In noua tehnologie, consumul de munca pe unitatea de produs se prevede sa se reduca de la 16 ore-om, la 12 ore-om. Tehnologia existenta este aplicata de 40 de salariati.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoara formula:

īn care:

E5 -  economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi;

n0t -   numaru de salariati care aplica tehnologia existenta īn perioada de baza;

m0t - numarul de ore-om pe bucata īn conditiile tehnologiei existente;

m1t - idem, īn conditiile tehnologiei noi.

Exemplul 2. Intr-o alta sectie, īn care lucreaza 20 de salariati se perfectioneaza tehnologia existenta, ceea ce permite cresterea productivitatii muncii de la 100.000 lei la 122.000 lei pe salariat.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoarea formula:

īn care:

E5` - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi (varianta a II-a );

wt0, wt1 - productivitatea muncii īn conditiile tehnologiei existente, respectiv īn conditiile tehnologiei noi;

Iwt - indice de crestere a productivitatii muncii ca urmare a perfectionarii tehnologiei.

b) Introducerea de produse noi ca urmare a reproiectarii constructive a produselor existente.

In cazul cānd prin introducerea de produse noi rezulta cresteri de producti-vitate a muncii, economia relativa se poate calcula cu formulele folosite īn cazul introducerii de tehnologii noi, respectiv al perfectionarii tehnologiilor existente (E5  si E5')

In plus, atunci cānd se modifica pretul unitar de calcul al produselor noi, se poate folosi urmatoarea formula:

īn care:

E6 - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unor produse noi cu consum specific de munca mai mic;

Nm - numarul total de muncitori īn anul de baza;

pn - ponderea produselor noi īn valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

pv - ponderea produselor vechi īn valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

mpn - scaderea consumului specific de munca la produsele noi fata de produsele similare vechi;

ppn - cresterea pretului unitar de calcul al productiei la produsele noi, fata de produse similare vechi;

k = Imv:I puw - coeficientul modificarii consumului specific de munca si a pretului unitar la produsele vechi;

Imυ - indicele de modificae a consumului specific de munca pentru produsele vechi;

Ipuυ - indicele de modificare a pretului unitar pentru produsele vechi;

Presupunem ca avem urmatoarea situatie: Īn cadrul īntreprinderii sunt īncadratti īn perioda de baza 2000 de salariati, din care 200 din categoriile TESA si respectiv 1800 de  muncitori: In anul viitor se prevede introducerea īn fabricatie a unor produse noi a caror valoare reprezinta 15% din valoarea totala a productiei. Restul de 85% din valoarea priductiei, vor fi produse vechi care s-au realizar si īn anul de baza.

La produsele noi, reproiectate, consumul specific de munca a scazut cu 20%, iar pretul unitar la produsele reproiectate a crescut cu 5%. La produsele vechi situatia a ramas aceeasi ca si īn anul de baza, respectiv acelasi consum specific de munca si acelasi pret unitar. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati determinata de introducerea produselor mentionate mai sus, considerānd ca valoarea produsului si consumul de munca sunt proportionale:

3.2. Organizarea conducerii

3.2.1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta sepcialitate si administrative

In general, aceasta rationalizare se realizeaza ca urmare a mecanizarii lucrarilor de birou care necesita un volum mare de munca.

Presupunem ca la īnceputul anului viitor se vor introduce 10 masini de contabilizare care vor spori productivitatea de 3 ori fata de situatia actuala īn care operatiile se contabilizeaza manual. Aceste masini vor fi folosite īn doua schimburi.

Econimia relativa se va clcula cu ajutorul formulei:

īn care:

E7 - economia relativa de salariati ca urmare a mecanizarii contabilizarii;

kw1 - coeficientul productivitatii muncii manuale din anul de baza;

nm - numarul de masini introduse pentru mecanizarea muncii de birou;

cs - coeficientul de schimburi cu care sunt utilizate noile masini de birou introduse.

Introducānd datele problemei īn formula, obtinem:

3.2.2. Perfectionarea sistemului informational

Presupunem ca īn urma perfectionarii sistemului de evidenta tehnic-opera-tiva se poate majora numarul de ore-om de lucru pe an al unei persoane antrenate īn aceasta activitate cu 30 de ore, respective de la 2.040 ore la 2.010 ore. Avānd īn vedere ca īn īntreprinderea respectiva lucreaza īn cadrul sistemului informational 80 de persoane, se cere sa stabilim econimia relativa probabila prin rationalizarea preconizata. Folosim īn acest scop urmatoarea formula:

īn care:

t - timpul economisit din timpul mediu anual pe persona prin perfectionarea sistemului informational (īn ore-om);

T- timpul mediu annual pe persoana utilizata īn sistemul informational (ex. 21,25 zile pe luna x 7 ore x 12 luni = 1785 ore-om);

nі - numarul de salariati utilizati īn anul de baza īn cadrul sistemului informational supus perfectionarii.

3.3. Organizarea productiei

3.3.1. Tipizarea, unificarea si standardizarea pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie

Presupunem ca īn cadrul īntreprinderii productia de tip "X" care reprezinta 15% din totalul productiei īntreprinderii se va tipiza īn anul viitor, iar productia de tip "Y" care reprezinta 12% din totalul productiei īntreprinderii, se unifica. Ca urmare, consumul  de munca scade la productia de tip "X" cu 8%, iar productia de tip "Y" cu 6%. Ponderea muncitorilor care lucreaza la productia de tip "X" si de tip "Y" fata de numarul total al muncitorilor de 1800 este de 18%.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:

īn care:

E9 -  economia relativa de salariati ca efect al tipizarii, unificarii si standardizarii pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie;

Nmo - numarul total de muncitori din īntreprindere īn anul de baza;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza la produsele X si Y, in totalul muncitorilor;

px - ponderea productiei de tip X tipizata, unificata sau standardizata, fata de voumul total al productiei īn perioada de plan;

py - idem, la productia de tip Y;

dx, dy - reducerea proncentuala a consumului de munca specific la productia de tip X, respective de tip Y, ca urmare a tipizarii, unificarii si standardizarii īn perioada de plan fata de perioada de baza.

3.3.2. Cresterea gradului de concentrare

si de specializare a productiei

Economia relativa, īn cazul cresterii gradului de oncentrare si de specializa-re a productiei, se calculeaza cu ajutorul formulei E9, adaptata astfel:

īn care:

E10 - economia relativa, īn cazul cresterii gradului de concentrare si de specializare a productiei;

Nmo - numarul total de muncitori din īntreprindere īn anul de baza;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza īn productia concentrata si specializata;

pc, ps - ponderea productiei concentrate, respective specializate, fata de volumul total al productiei īn anul viitor;

dc, ds - reducerea consumului de munca specific la productia concentrata, respectiv specializata, īn anul viitor, fata de perioada de baza.

Intrucāt nu reprezinta particulritati deosebite īn aplicare, nu este necesar un exemplu numeric.

3.3.3. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusive reducarea stagnarilor īn productie

Presupunem ca īntreprinderea īsi propune ca īn anul viitor sa īmbunatateas-ca indicele de utilizare de la 78% la 83% la un numar de masini la care au lucrat 850 muncitori, din cei 2000 existenti īn anul de baza. Economia relativa se calculeata cu ajutorul formulei:

īn care:

E11 - economia relativa de salariati ca urmare  a cresterii indicelui de utilizare a percului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor īn productie ;

V1 - valoarea productiei prevazuta pentru anul viitor;

nmo - numarul de muncitori care au lucrat īn anul de baza la masinile la care se vor īmbunatati indicii de utilizare;

pm - ponderea muncitorilor care lucreaza īn productia concentrata si specializata;

Io, I1 - indicele de utilizare amatinilor si utilajelor īn anul de baza, respective cel prevazut pentru anul viitor;

Celelalte simboluri īsi pastreaza semnificatia.

 

3.3.4. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii,

lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei

Presupunem ca se preconizeaza cresterea cu 5% a numarului de cadre TESA an anul viitor fasa de anul de baza, ajungand la 210 salariati. Se cere sa calculam economia relativa care ar rezulta din perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei īn ipoteza ca ponderea numarului de salariati ocupati īn aceste activitati s-ar diminua de la 12% la 8% din totalul cadrelor TESA īn anul de plan.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:

īn care :

E12 economia relativa de salariati ca effect al  perfectionarii pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei;

nppo, npp1 - ponderea cadrelor TESA ocupate īn activitatile de perfectionare a pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei īn anul de baza respective īn anul viitor;

NTESA 1 - numarul de cadre TESA īn anul viitor, (respective 210).

3.3.5. Īmbunatatirea organizarii activitatii

indirect productive si de servire

(reparatii, īntretinere, transporturi si manipulari interne etc.)

Economia relativa, se poate calcula, īn acest caz, cu ajutorul formulei precedente, adaptata astfel :

īn care :

E13 economia relativa de salariati ce s-ar realize prin īmbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire;

nipo, nip1 - ponderea muncitorilor din activitatile indirect productive si de servire īn numarul total al muncitorilor din anul de baza respectiv din anul viitor;

Ndp 1 - numarul total de muncitori direct productivi īn anul viitor.

Presupunem ca muncitorii direct productvi au reprezentat 85% din totalul muncitorilor īn anul de baza. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestei ponderi la 86%.

Īntrucāt īn acest stadium nu este stabilit numarul total al salariatilor pe īntrepridere pentru anul viitor, se calculeaza provizoriu cu o crestere preliminara a productivitatii muncii. Īn acest scop se efectueaza calcululu cu ajutorul cresterii medii a productivitatii muncii  din ultimii 2-3 ani. De exemplu, īn cazul nostrum, presupunem ca acest ritm este de 8%.

130.000·1,08=140.400 lei (W1)

V1: W1= N1

320.000.000:140.400=2.279 salariati (N1)

Din totalul salariatilor, 90% sunt muncitori.

2.279·0,9=2.051 muncitori (Ndp1)

Pe baza cresterii productivitatii muncii prevazuta pentru anul viitor, se poate prelua calculul īn vederea retusarii lui cu ajutorul ritmului de crestere stabilit.

3.4. Organizarea muncii

Vom lua un exempludin domeniul folosirii īn mai mare masura a timpului de munca. Presupunem ca prin reducerea numarului de ore de absente nemotivate, anumarului de ore de concedii de boala, anumarului de ore de stagnare īn productie si a numarului de ore privind īndplinirea altor obligatii īn timpul programului de lucru (programul complet de lucru de 2040 ore pe an = 170 · 12 luni), durata medie efectiva de lucru pe an si muncitor se va putea majora cu 18 ore, de la 2010 la 2028 ore. Numarul de muncitori realizat īn anul de baza fiind de 1.800, se cere sa se determine economia relativa ce s-ar obtine prin aplicarea acestor masuri,

Vom folosi īn acest scop o formula asemanatoare cu E8.

īn care:

E14 - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin masurile care vzeaza folosirea mai completa a timpului de munca;

t -timpul cu care poate fi majorata durata medie efectiva de lucru (pe an si muncitor), prin masurile propuse;

T- durata medie efectiva de lucru īn om-ore-an;

Nmo - numarul total de muncitori realizat īn anul de baza.

3.5. Calificarea, perfectionarea si cresterea īndemānarii executantilor

Ca urmare a cresterii ponderii numarului muncitorilor calificati īn numarul total al muncitorilor salarizati dupa productia realizata (1400), se prevede ca indicele mediu de īndeplinire a normelor vaajunge īn anul viitor la 107% fata de 103% cāt a fost īn anul de baza. Se cere sa se calculeze economia relativa ce va rezulta.

In acest scop vom folosi formula urmatoare :

īn care:

E15 - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin cresterea ponderii muncitorilor calificati;

Ino, In1 -indicele mediu de īndeplinire a normelor de munca īnainte (īn perioada de baza), respectv dupa ridicarea calificarii (policalificarii sau īndemānarii) īn anul viitor ;

Nmo - numarul de muncitori salarizati dupa productia realizata īn perioada de baza.

3.6. Factorii naturali

Presupunem ca fata deproductia de 180 milioane lei cāt a fost valoarea productiei extractive īn anul de baza, se va extrage īn anul viitor o productie suplimentara de 15 milioane lei datorita deschiderii unei galerii īn care continutul minereului este mai bogat. Productivitatea muncii īn anul de baza a fost de 80.000 lei. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati. Īn acest scop, folosim formula urmatoare:

īn care:

E16 - economia relativa de salariati care s-ar realiza prin cresterea continutului minereului extras;

Veo, Ve1 - valoarea productiei extractive, din anul de baza, respectiv din anul viitor;

we0 - productivitatea muncii īn activitatea extractiva īn anul de baza.

3.7. Schimbarea structurii productiei

 si a cooperarii dintre īntreprinderi

3.7.1. Schimbarea structurii productiei

Economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei, se poate calcula astfel:

īn care:

 E17 - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei;

v1 - valoarea productiei pe produs (grupa de produs, sortiment etc.), īn anul viitor;

W0-productivitatea muncii de produs (grupa de produse, sortiment) realizata īn anul de baza.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi senificatie.

Presupunem ca pentru anul viitor se prevede urmatoarea schimbare īn struc-tura productiei:

Produsul

Valoarea productiei

(mii lei)

Productivitatea muncii īn anul de baza (lei)

Numar de salariati     (col. 3: col 4)

īn anul de baza

īn anul viitor

1

2

3

4

5

A

70.000

60.000

120.000

500

B

110.000

190.000

133.495

1.423

C

80.000

70.000

135.000

519

Total

260.000

320.000

130.000

2.442

E17=2.462-(500+1.423+519)=2.462-2.442=20 salariati

Tot īn cazul schimbarii structurii productiei se mai poate folosi o formula care are īn vedere consumul specific de munca pe produs:

E17 - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii consumului specific de munca pe produs; 

t0, t1 - consumul specific de munca īn perioada de baza, respectiv īn anul viitor;

Nmao - numarul de muncitori  salarizati īn acord īn peroada de baza.

3.7.2. Schimbarea volumului de productie

provenit din cooperarea dintre īntreprinderi.

  Economia relativa de salariati īn cazul schimbarii volumului productiei provenit din cooperarea dintre īntreprinderi se poate calcula cu ajutorul formulei urmatoare:

E18=economia relativa de salariati ce se poate realiza prin schimbarea volumului productiei provenit din cooperarea dintre īntreprinderi;

vso, vs1 - valoarea semifabricatelor produse īn anul de baza, respectiv īn anul viitor;

ws1 - productivitatea muncii prevazuta a se reliza īn anul viitor la volumul de semifabricate ce se va produce.

Īn acelasi scop, se poate folosi formula:

īn care :

 pvso, pvs1  - ponderea volumului de semifabricate primite prin cooperare, īn anul de baza, respectiv īn anul viitor:

N0 - numarul total al salariatiilor īn anul de baza.

Presupunem ca valoarea semifabricatelor primite prin cooperare īn anul de baza, reprezinta 15% din volumul total al productiei. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestuia la 22%.

Dupa ce s-au calculat economiile relative de salariati pe factori si masuri luate īn considerare, se procedeaza la centralizarea lor (tabelul nr. 268). Calculam īn continuare cresterea productivitatii muncii la nivelul īnterprinderii, astfel :

           a) numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii īn anul de baza():

b)    numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii īn baza carora s-au stabilit economiile relative():

c) productivitatea muncii īn anul viitor(W1):

d) cresterea productivitatii muncii fata de anul de baza:

Īn continuare, daca dorim sa cunoastem contributia fiecarui factor sau a fiecarei masuri, o putem calcula cu ajutorul formulei:

De exemplu, contibutia factorului "progress tehnic" exprimata īn 122 de salariati, se poate exprima si proncentual cu ajutorul acestei formule:

Se procedeaza la fel cu toti ceilalti factori, iar rezultatele se īnscriu īn ultima coloana a tabelului nr. 3:

Tabelul nr. 3

CENTRALIZATOR

al economiiilor relative calculate si al influentei lor

asupra cresterii productivitatii muncii

Partea I-a

Factorii de crestere a productivitatii muncii

Economia relativa         (nr. salariati)

Influenta asupra cresterii productivitatii muncii (%)

1

2

3

Total general

705

40,10

I. PROGRES TEHNIC

122

6,95

1. Introducerea tehnicii noi si īmbunatatirea tehnicii existente

a) Intrarea īn functiune a obiectivelor noi

11

0,62%

b)Intrarea īn functiune a obiectivelor noi īnainte de termenul planificat

3

0,18%

c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate

19

1,08%

d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie

10

0,57

2. Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie si introducerea de produse noi

a) Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie

14

0,80

b) Introducerea de produse noi

65

3,7

II.ORGANIZAREA CONDUCERII

41

2,33

1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta specialitate si administratie

40

2,27

2. Perfectionarea sistemului informational

1

0,06

III. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

99

5,63

1. Tipizarea, unificarea si standardiza-rea pieselor, subansamblelor, produse-lor si tehnologiilor de fabricatie

6

0,34

2. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor īn productie.

67

3,81

3. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, urmaririi si executiei productiei

8

0,46

4. Imbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire

18

1,02

IV. ORGANIZAREA MUNCII

16

0,91

V. CALIFICAREA, PERFECŢIONA-REA sI CREsTEREA ĪNDEMĀNĂRII EXECUTANŢILOR

54

3,07

VI. FACTORI NATURALI

188

10,69

VII. SCHIMBAREA STRUCTURII PRODUCŢIEI sI A COOPERĂRII DINTRE ĪNTREPRINDERI

185

10,52

1.Schimbarea structurii productiei

20

1,14

2. Schimbarea volunului de productie provenit din cooperarea dintre īntreprinderi

165

9,38

Partea II-a

1

2

3

1. Valoarea productiei īn anul viitor (Vı)

Mii lei

320

2. Productivitatea muncii īn anul de baza (Wо )

lei

130.000

3. Numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii din anul de baza (Nı )

salariati

2.462

4. Economia relativa totala (ΣE)

salariati

705

5. Numarul de salariati care ar fi necesar īn anul viitor, calculat īn ipoteza cresterilor de productivitate a muncii īn baza carora s-au calculat economiile relative(Nı")

salariati

1.757

6. Productivitatea muncii īn anul viitor (Wı )

salariati

182.129

7. Cresterea procentuala a productivitatii muncii fata de anul de baza (Λ W% )

%

40,1

Constributia procentuala pe factori este aratata īn ultima coloana din partea I-a

4. Planificarea cresterii productivitatii muncii

prin metoda unitatilor naturale

            Calculul productivitatii muncii īn unitati naturale consta īn raportarea volumului productiei, exprimat īn unitati naturale (tone, metri, litri etc.)la numarul mediu de salariati dintr-o perioada data(W=Q:N). Īn cazul prevederii cresterii productivitatii muncii pe factori, putem folosi formulele cunoscute la metoda prevederii cu ajutorul productiei valorice, de exemplu:

a) Influenta sectiilor industriale noi: presupunem ca va intra īn functiune o mina noua, modern utilata. Productivitatea prevazuta īn proiect se comparī cu productivitatea unei mine existente. Pentru a determina economia relativa de salariati adaptam formula astfel:

b) Imbunatatirea indicilor de utilizare a capacitatii utilajelor: pe ace-leasi utilaje se obtine o productie sporita cu aceiasi muncitori. Se calculeaza deci economia relativa de salariati (muncitori) fata de productivitatea din anul de baza:

Se procedeaza īn acest fel analizāndu-se influenta tuturor factorilor, iar dupa aceea se īntocmeste centralizatorul de sinteza.

5. Planificarea cresterii productivitatii muncii

īn unitati de munca

Metoda consta īn raportarea numarului normat de om-ore corespunzator volumului de munca necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, la numarul efectiv de om-ore ce se prevede pentru realizarea acestui volum de productie:

                                               

                                                     

īn care:

          Wı - productivitatea muncii īn anul viitor exprimata īn numarul normat de om-ore la o ora efectiva;

          qı - cantitatea productiei īn unitati naturale īn anul viitor;

          tn - numarul normat de om-ore pe unitatea de produs;

          tı -  numarul efectiv de om-ore pe unitatea de produs īn anul viitor (tı= tn:In);

          In - indicele de īndeplinire probabila a normelor īn anul viitor.

         

          In cazul cānd dorim sa exprimam productivitatea muncii īn om-ore normate pe salariat, trebuie mai intāi sa transformam numarul efectiv de om-ore ce se prevede pentru anul viitor la numarul mediu efectiv de om-ore pe care īl va presta un salariat.

īn care:

          ΣTı - numarul mediu de salariati ce se va īncadra īn anul viitor;

          T - numarul mediu efectiv de om-ore pe care īl va presta un salariat īn anul viitor.

          Formula productivitatii muncii exprimata īn om-ore normate pe salariat va fi urmatoarea:

Cele doua formule au aceeasi valoare, dupa cum rezulta din exemplul de mai jos:

Produsul

tn

qı

tı

qıtn

qıtı

A

10

900

8

9.000

7.200

B

12

300

10

3600

3.000

       Total

12.6000

10.200

              2.520 : 2.040 = 1,235294 ore-norma/ora efectiva

Pentru justa apreciere a dinamicii productivitatii muncii pe o perioada mai īndelungata de timp, este necesar sa se asigure comparabilitatea productiei si sa se tina seama de schimbarile organizatorice intervenite īn structura productiei.

Indicele cresterii productivitatii muncii īn unitati de munca se calculeaza īn mod obisnuit, raportānd productivitatea muncii din anul viitor, la productivitatea muncii din perioada de baza:

Cu cāt timpul efectiv īn raport cu cel normat se prevede a fi mai mic īn anul viitor, fata de cel din anul de baza, cu atāt indicele va marca o crestere mai accentuata a productivitatii muncii, de exemplu:

Produsele

tn

Perioada de baza

Anul viitor

q0

t0

q0tn

q0t0

q1

t1

q1tn

q1t1

A

10

80

9

8.000

7.140

900

8

9.000

7.200

B

12

800

11

2.00

2.200

300

10

3.600

3.000

Total

10.400

9.340

12.600

10.200

Aplicam datele din tabel īn formula de mai sus:

                                                        (cresterea productivitatii muncii 10,93%)

(II) Tı - s-a calculat īn exemplul precedent.

          

                             (cresterea productivitatii muncii 14%)

Īn calculul cresterii productivitatii muncii pe anul viitor, pe factori, prin metoda unitatilor de munca, se stabileste mai intai volumul de munca pentru productia pe anul viitor, cu timpul efectiv īn om-ore pe unitatea de produs realizat īn anul de baza, iar apoi cu timpul efectuat īn om-ore pe unitatea de produs ce se prelimina īn anul viitor. Diferenta dintre cele doua volume de munca astfel calculate, reprezinta economia relativa de om-ore efective, de exemplu:

 īn care:

          E - economia relativa de om-ore efective;

          Σqıtı - numarul efectiv de om-ore pentru productia prevazuta pe anul viitor, calculat cu numarul efectiv de om-ore prevazut īn anul viitor pe unitatea de produs;

          Σqıtо - idem; calculat cu numarul de om-ore efectiv realizat īn anul de baza pe unitatea de produs;

          Aceasta formula generala se adapteaza la particularitatile fiecarui factor studiat. Rezultatele obtinute se īnscriu apoi īn partea I-a a centralizatorului.

          Partea a II-a a centralizatorului se adapteaza ca īn tabelul nr.4:

                                                                                                          Tabelul nr.4

CENTRALIZATOR

Rāndul

Unitatea de masura

1.

Volumul total de munca pentru productia prevazuta pe anul viitor

ore - norma

2.

Productivitatea muncii īn anul de baza

ore-norma/om-ore

efective īn anul de baza

3.

Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor īn conditiile productivitatii din anul de baza (rāndul 1: rāndul 2)

om-ore efective īn anul de baza

4.

Economia relativa īn om-ore efective  (totalul general din partea I-a)

om - ore efective

5.

Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor īn conditiile productivitatii anului viitor (rāndul 3 - rāndul 4)

om - ore efective

6.

Productivitatea muncii īn anul viitor

ore-norma/om-ore efective īn anul viitor

7.

Cresterea procentuala  a productivitatii muncii īn anul viitor fata de anul de baza (rāndul 6 : randul 2) x 100 - 100

%


Document Info


Accesari: 1628
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )