Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Fibrele textile

Chimie










ALTE DOCUMENTE

POLUAREA AERULUI
Coloranti Galbeni si Orange
I. Informatii generale despre curs, seminar, lucrare practica sau laborator
Test recapitulativ- substante compuse: oxizi, acizi, baze si saruri
Parfum pentru crap - arome si dipuri
Aplicatiile Electrolizei
Acizii si bazele
Alcooli. Fenoli
MASE CERAMICE
MATERIALUL DE RANFORSARE

Fibrele textile

-          naturale:



vegetale

animale

-           chimice:

artificiale (din polimeri naturali)

sintetice (din polimeri sintetici)

Ų      Recunoasterea tesaturilor

Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibre­lor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cīteva fire atīt din batatura, cāt si din urzeala, din materialul care ne intereseaza. Rezultatul va fi diferit dupa na­tura fibrei.

Datorita comportarii diferite a fibrelor de origine animala si vegetala fa& 818f51i #355;a de reactivi, fibrele pot fi identificate si prin metode chimice. Astfel, daca se īncalzeste o solutie de hidroxid de sodiu (soda caustica) 10% īn care se introduc esantioanele de tesaturi, se poate observa ca fibrele animale se   dizolva   usor   (dispar)   īn   timp   ce   fibrele  vege­tale nu sint atacate.

Bumbacul, inul, cīnepa, iula, ramia (fibre natu­rale, de origine vegetala) ard repede, cu flacara, degajīnd un miros de hīrtie arsa si se transforma īntr-o cenusa alba, inconsistenta. Aceste fibre au rezistenta scazuta la actiunea acizilor, īn special a acizilor anorganici (clorhidric, sulfuric etc.). Solutiile diluate ale acestora īnsa (2-4 g/l) nu ataca fibra la rece. Dupa trata­mentele facute īn mediu acid tesatura trebuie cla­tita foarte bine.

Lina, parul de capra, mohairul, parul de camila (fibre naturale, de origine animala) ard lent, locul arderii scīnteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid (sub forma unui fir negru, īntortocheat) dar sfa-rīmicios. Mirosul este neplacut, da corn ars. Una, īn comparatie cu bumbacul, inul, cīnepa, iuta si ramia, nu rezista la actiunea substantelor alcaline. Amoniacul ars actiune mai redusa, prezentīnd avantajul ca fiind volatil se īndeparteaza prin us­care. De asemenea, nu rezista ia actiunea acidului sulfuric concentrat.

Matasea naturala (fibra naturala, de origine ani­mala) se recunoaste usor dupa aspect, are luciu si un fosnet caracteristic. Arde ca si lina cu miros de corn ars, locul aprins se umfla, formīnd o mica gamalie. Aceasta fibra se dizolva, chiar la rece, īn solutii concentrate de acizi anorganici (clorhi-dric, sulfuric etc.). Acizii organici (acetic, formic) in concentratii reduse (1%) nu ataca fibra nici chiar la fierbere. Matasea naturala nu rezista la actiunea substantelor alcaline concentrate. Solu­tiile foarte diluate de soda calcinata si cele de amoniac nu-i produc degradari īnsemnate la cald (95°C).

Matasea viscoza, matasea cupro-amoniacala (bem-berg), matasea acetat si līna artificiala sīnt fibre artificiale. Matasea de viscoza si matasea cupro-amoniacala ard ca si fibrele naturale de origine vegetala cu flacara si miros de hīrtie arsa, lāsind o cenusa alba. In comparatie cu bumbacul, ar­derea este mai vie si mai rapida. Aceste tesaturi sīnt mult mai sensibile la actiunea acizilor decīt bumbacul. Se recomanda sa se spele cu deter­genti, fara adaos de substante alcaline (soda cal­cinata etc.), pentru a se evita degradarea lor.




Matasea acetat are luciu placut asemanator cu al matasii naturale. Arde cu miros īntepator, lasīnd un rest mineral consistent. Se dizolva īn acetona. Nu rezista īn acizi concentrati si īn al­calii.

Lina artificiala prezinta īnsusiri asemanatoare linii naturale. La ardere emana acelasi miros carac­teristic de corn ars, iar firul ars prezinta o gamalie sfarīmicioasa. La fabricarea tesaturilor textile in­dustriale se foloseste īn amestec cu lina naturala.

Fibrele poliamidice, poliesterice, poliuretanice elastomere, poliacrilonitrilice, polipropilenice, din po­liclorura de vinii si din alcool polivinilic sīnt fibre sintetice. Poliamidele (relon, nailon etc.) se folo­sesc in tricotaje, la fabricarea ciorapilor, a len­jeriei de corp, a īmbracāmintii exterioare, de ase­menea, pentru tesaturi tehnice, frīnghii, furnituri pentru īncaltaminte etc. Aceste fibre au rezistenta foarte buna la substantele alcaline, chiar īn so­lutii mai concentrate si la cald. Sīnt sensibile īnsa la acizi, rezistīnd numai īn solutii diluate de acizi si la rece. Nu rezista la actiunea substantelor oxidante ca apa oxigenata sau hipoclorit de so­diu. Ard cu flacara si se topesc formīnd la capatul fibrei o gamalie, care se īntareste la rece. Se dizolva īn fenol si īn acid formic concentrat.

Fibrele poliesterice, cunoscute la noi in tara sub denumirea comerciala de terom, se folosesc īn tricotaje, la fabricarea perdelelor, a tricotajelor pentru lenjeria de corp, la diferite tesaturi, cra­vate. Se folosesc si īn amestec cu līna si cu bum­bacul pentru tesaturi care prezinta o buna reve­nire din sifonare. Rezista la actiunea solutiilor di­luate de acizi, dar sīnt mai putin stabile la alcalii. De asemenea, au o buna stabilitate fata de sub­stantele oxidante (apa oxigenata etc.). Se dizolva īn fenoli. Ard, se topesc si formeaza o gamalie care se īntareste la rece.

Fibrele poliacrilonitrilice, fabricate la noi īn tara sub denumirile comerciale de melana, PAN, (PNA), orlon, acrilan, se folosesc īn tricotaje, ca īnlocuitori ai līnii sau īn amestec cu fibre celu­lozice, īn tricoturi si tesaturi. Poseda o buna sta­bilitate la acizi si la actiunea substantelor oxi­dante. Fata de substantele alcaline sīnt mai putin rezistente decīt poliamidele. Ard ca si celelalte fibre sintetice.

Fibrele polipropilenice se folosesc īn industria tex­tila īn tricotaje si la fabricarea covoarelor si, de asemenea, īn industria electrotehnica. Prezinta o foarte buna rezistenta la actiunea substantelor chimice (acizi, alcalii, solventi organici etc.) si la putrezire.

Fibrele din policlorura de vinii sīnt hidrofobe (nu au afinitate pentru apa), ceea ce le face improprii pentru industria textila, unde se folosesc numai īn cazuri speciale la tricotaje pentru produse anti-reumatice. Aceste fibre nu ard, nu putrezesc, sīnt rezistente la actiunea acizilor, alcaliilor, substan­telor oxidante, solventilor organici. Sīnt atacate īnsa de amoniac si sīnt solubile īn eteri si esteri.

Fibrele din alcool polivinilic sīnt sifonabile, se fo­losesc de obicei pentru īnlocuirea bumbacului. Sīnt mai stabile la acizi decīt fibrele celulozice, prezinta o rezistenta slaba la substantele alcaline si nu sīnt atacate de substantele oxidante.


loading...










Document Info


Accesari: 12243
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )