Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






EXCEPTIILE PROCESUALE - PARTEA GENERALA

Drept











ALTE DOCUMENTE

CERERE DE SECHESTRU ASIGURATOR ASUPRA BUNURILOR MOBILE ALE CHIRIASULUI
Pluralitatea de faptuitori
FENOMENUL DE EVAZIUNE FISCALA IN LEGISLATIA INTERNATIONALA
Drepturile omului
CONCLUZII. MASURI PENTRU INCERCAREA CONTROLARII EVAZIUNII FISCALE IN VIITOR
SISTEMUL DREPTULUI DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI
UTILIZAREA LUCRARILOR ALTOR PROFESIONISTI
Elemente de drept penal
Un nou val al reformelor judiciare in Europa
Statistica


           

EXCEPTIILE PROCESUALE  - PARTEA GENERALĂ

I.                   Notiune si importanta

 

I.1. Definitia exceptiilor procesuale

           

Conceptul de exceptie invoca, în limbajul obisnuit, orice abatere de la o regula generala si provine din substantivul latin exceptio cu semnificatia: " a lua din, a anihila, a împutina". Acelasi sens îl avea notiunea de exceptie si în dreptul roman, definind mijlocul prin care pârâtul urmarea sa evite condamnarea sa ori numai sa obtina o amânare a judecatii.

Exceptiile sunt mijloacele procesuale prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil si fara a pune in discutie fondul dreptului,neregularitati procedurale privitoare la compunerea si constituirea instantei, competenta acesteia, ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune, ori, 10210j924k dimpotriva, aplicarea normelor legale referitoare la acestea, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea, perimarea, respingerea cererii ca urmare a admiterii exceptiei. In alti termeni, intarzierea sau impiedicarea judecatii. (V.M.Ciobanu)

            Dupa cum se poate observa din definitie, notiunea de exceptie are un inteles complex, necesitand interpretari si explicatii suplimentare.

            Pentru intelegerea ei trebuie pornit de la explicarea unui alt concept, specific procesului in general, acela de aparare.

            I.2. Notiunea de aparare. Apararile de fond si apararile de procedura

            Notiunea de aparare, din punct de vedere procesual are cel putin doua intelesuri semnificative.

 In sens larg, prin aparare se desemneaza toate mijloacele procesuale folosite de parti pentru a-si atinge scopul lor procesual; prin urmare, pe parcursul unui proces nu numai paratul se apara, ci si reclamantul - toate actiunile sale incadrandu-se in apararea proprie, menita sa conduca, in final, la admiterea actiunii. Trebuie sa remarcam insa ca indeobste notiunea ii este proprie paratului si desemeaza, intr-un sens mai restrans - totalitatea mijloacelor procesuale folosite de parat pentru inlaturarea temporara sau definitiva a pretentiilor formulate de reclamant, fie prin intarzierea judecatii, fie prin respingerea ca nefondata(neantemeiata) a actiunii.

            Definirea acestei acceptiuni aduce in discutie cele doua tipuri de aparari: apararile de fond si apararile de procedura. (de explicat notiunea de fond al cauzei)

            Astfel, apararile in fond (de fond, propriu-zise) sunt acele mijloace procesuale prin care se urmareste combaterea in fond a pretentiilor reclamantului, avand ca finalitate respingerea ca neantemeiata (nefondata) a actiunii.De exemplu, paratul chemat in judecata pentru a fi obligat sa restituie reclamantului o suma de bani, cu privire la care reclamantul pretinde ca I-a imprumutat-o, se poate apara invocand: faptul ca nu a imprumutat nimic de la reclamant, ca si-a platit datoria, ca a operat compensatia legala, ca a facut, cu acordul reclamantului, o dare in plata etc.

            Specificul acestor aparari este acela ca prin ele se tinde la respingerea ca nefondata a pretentiei reclamantului, dupa examinarea fondului acestor pretentii.

            Apararile in fond, pot fi, la randul lor, aparari in fapt (daca sunt invocate fapte si imprejurari in legatura cu litigiul) si aparari in drept (cand se invoca dispozitiile legale care se pretind aplicabile in speta).

            Spre exemplu, in cazul introducerii unei cereri pentru rezolutiunea unui contract de vanzare-cumparare, cerere formulata de cumparator, paratul se poate apara in fapt aratand ca nu a predat bunul intrucat nu I s-a platit pretul pretins; in drept, paratul poate invoca in acest sens dispozitiile art.1322 cod civil:" vanzatorul nu este dator sa predea lucrul daca cumparatorul nu plateste pretul si nu are dat de vanzator un termen pentru plata".

Observatie:

TERMINOLOGIA IMPROPRIE:

a.       sens comun - abatere de la regula (DEX)

b.      drept material civil

c.       drept procesual - invocarea unei neregularitati

Datorita faptului ca notiuni diferite, in dreptul material si in dreptul procesual poarta aceeasi denumire, de multe ori, in intelegerea lor se produc confuzii grave.Asa se intampla, in mod regretabil si in cazul notiunii de exceptie. Astfel, in exemplul: " judecatorul actiunii este judecatorul exceptiunii"sau in civil, cand se vorbeste de exceptia de neexecutare a contractului"(vezi exemplul de mai sus, de exceptia de nulitate a contractului, de exceptia compensatiei etc), ori in sintagma " aparare pe cale de exceptie", sensul notiunii de exceptie este categoric acela de aparare de fond sau de aparare in sens larg.(explica pe larg  - În dreptul material, în general, notiunii I se da un sens mai larg, care include posibilitatile de aparare ale debitorului: art.1074 c.civ. - obligatia de a da cuprinde pe aceea de a preda lucrul si de a-l conserva pâna la predare;exceptiile din dreptul material se pot invoca, uneori, independent de existenta unui proces - exceptia de neexecutare ).

            Apararile de procedura ( procesuale) sunt  acele mijloace procedurale folosite de parti prin care, fara a pune in discutie fondul dreptului, acestea invoca nereguli de organizare judecatoreasca, de competenta sau de procedura sau solicita aplicarea unor norme de procedura,  urmarind paralizarea actiunii, amanarea judecatii, anularea cererii, refacerea actelor de procedura nule etc. Tinand cont de faptul ca si reclamantul sau celelate persoane asimilate partilor in cadrul unui proces, formuleaza aparari, atat sensul notiunii de aparare in fond, cat si sensul notiunii de aparare procesuala este mai larg.

            Doctrina româneasca atunci când analizeaza conceptul de aparare, are în vedere, mai ales, mijloacele procesuale puse la îndemâna pârâtului pentru urmarirea propriului scop procesual: dupa caz, respingerea actiunii reclamantului (apararile de fond), paralizarea actiunii sau amânarea judecatii (apararile de procedura); de aceea, majoritatea teoreticienilor procedurii civile mai numesc apararile de procedura si aparari pe cale de exceptie (adica ale pârâtului).

            In sens restrans, notiunea de aparare vizeaza exclusiv apararile in fond.

            Revenind la notiunea de exceptie, trebuie sa remarcam faptul ca acest concept in sens strict procedural vizeaza exclusiv apararile procesuale (vezi definitia exceptiilor procesuale); cu alte cuvinte, exceptiile procesuale sunt o parte majoritara a apararilor de procedura (exista însa si alte categorii de aparari procesuale: art138, 155, 156 etc))

            La randul lor, dupa natura neregularitatii invocate exceptiile procesuale se pot clasifica in exceptii de fond si exceptii de procedura.

            Diferente intre apararile de fond si exceptiile procesuale (specie a apararilor de procedura):

1.      apararile de fond pot fi efectuate de parte in tot cursul judecatii; exceptiile, in afara celor de ordine publica, nu pot fi invocate decat cel mai tarziu la prima zi de infatisare- in limine litis (explica, exemple);

2.      apararile de fond pun in discutie insusi fondul dreptului, ducand, in cazul in care sunt acceptate, la respingerea actiunii ca neantemeiata; exceptiile, dimpotriva, nu pun  niciodata in discutie fondul cauzei(temeinicia pretentiei); ele impiedica instanta sa intre in cercetarea acestui fond, fie in mod temporar - atunci cand prin admitere conduc la amanarea judecatii, fie in mod definitiv- atunci cand prin admitere conduc la anularea, perimarea, respingerea actiunii pe cale de consecinta;

3.      de regula, hotararea judecatoreasca pronuntata in temeiul unei aparari de fond se bucura de autoritate de lucru judecat (exemple, exceptii); in general, hotararea judecatoreasca pronuntata ca urmare a admiterii unei exceptii, lasand neatins fondul cauzei, nu se bucura de autoritate de lucru judecat(exemple, dar - ai grija - exceptiile de fond nu intra in discutie; hotararile pronuntate ca urmare a admiterii lor se bucura de a.l.j. - explica).

Prin urmare, notiunea de exceptie este legata de partea formala a judecatii. Toate exceptiile au, fara îndoiala o trasatura comuna: supun judecatorului o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei. "În acest fel, prin intermediul exceptiei, terenul luptei judiciare se transfera în sfera procedurala" (I.Les).

 

I.3. Importanta exceptiilor procesuale

- Asa cum am subliniat deja, exceptiile procesuale joaca un rol deosebit de important în solutionarea corecta a litigiilor; ele se alatura tuturor celorlalte mijloace procesuale pe care una din parti le poate utiliza în sprijinul pozitiei sale în proces. Dat fiind specificul procesului , guvernat de formalism, nu arareori acesta se finalizeaza ca urmare a  admiterii unei exceptii.

- Respectarea cu strictete a formelor, termenelor, ordinii de efectuare a actelor procesuale, precum si a conditiilor de exercitiu ale actiunii civile sunt obligatii de esenta procesului civil. Exceptiile procesuale disciplineaza astfel participantii la proces, în special pe reclamant, obligându-I la rigoare si sanctionându-I în caz de observare a unor nereguli.

- Pentru pârât, mai ales, exceptiile constituie importante garantii ale dreptului sau la aparare.

II.                Clasificarea exceptiilor procesuale

II.1.  In functie de obiectul lor, asa cum am aratat deja, exceptiile procesuale se clasifica in exceptii de procedura si exceptii de fond.

Exceptiile de procedura - sunt acele mijloace procedurale prin care partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil, fara a pune in discutie fondul cauzei, neregularitati procedurale privitoare la regulile de organizare judecatoreasca, la competenta instantei sesizate ori la celelalte norme de procedura, urmarind, fie amanarea judecatii, declinarea competentei, refacerea unor acte, fie anularea ori perimarea cererii.

Exceptiile de fond - sunt acele mijloace procedurale prin care partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil, fara a pune in discutie fondul cauzei, dar strans legate de acest fond, lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune sau incalcarea normelor referitoare la exercitiul acestui drept, urmarind respingerea actiunii pe cale de consecinta (ca urmare a admiterii exceptiei, fara sa se intre in cercetarea fondului) sau anularea actiunii (explica dreptul la actiune)

Asemanari si deosebiri intre exceptiile de procedura si cele de fond; exemple; sanctiuni specifice:

  1. a.) Prin intermediul exceptiilor de procedura se invoca neregularitati procedurale:

 - incalcarea normelor privitoare la organizarea judecatoreasca: exceptia de nelegala compunere a completului de judecata; de incompatibilitate a judecatorului, de recuzare etc.

 - incalcarea normelor privitoare la competenta: exceptia de necompetenta;

 -incalcarea unor norme privind conditiile de indeplinire a unor acte procedurale: nelegala citare, lipsa de citare, exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata, exceptia de tardivitate a unor acte (tardivitatea apelului, recursului, depunerea tardiva a unei cereri de chemare in garantie) etc;

 - incalcarea unor norme privitoare la procedura de judecata: nelegala timbrare, lipsa de timbrare, exceptia de perimare;

 - invocarea unor neregularitati privind buna desfasurare a judecatii: conexitatea, litispendenta etc.

            b.) Prin intermediul exceptiilor de fond se invoca lipsuri sau incalcarea unor norme privitoare la exercitiul dreptului la actiune:

 - invocarea neandeplinirii uneia din conditiile de exercitiu ale actiunii civile: lipsa interesului, lipsa calitatii procesuale, lipsa capacitatii de exercitiu, lipsa afirmarii unui drept;

 - incalcarea unor norme referitoare la exercitiul dreptului la actiune: prescriptia, autoritatea de lucru judecat;

 - incalcarea unor norme speciale care ingradesc dreptul la actiune: exceptia de inadmisibilitate( a actiunii in constatare cand exista actiune in realizare; a actiunii atunci cand exista o procedura prealabila care nu a fost respectata; a exercitarii unei cai de atac neprevazute in lege etc)

            2. Nici exceptiile de procedura si nici cele de fond nu pun in discutie fondul cauzei; exceptiile de fond insa , raportandu-se la dreptul la actiune, componenta, in opinia unor autori, a dreptului subiectiv dedus judecatii (vezi cursul cu natura juridica a actiunii civile) sunt strans legate de fondul litigios, pentru solutionarea lor fiind necesar uneori sa se adminstreze probe legate de acest fond (exemplu; lipsa calitatii procesuale - speta, explica);

            3. Ambele tipuri de exceptii conduc la impiedicarea judecatii in fond, cu efecte insa specifice: in general, admiterea exceptiilor de procedura conduce la amanarea judecatii, in vreme ce admiterea exceptiilor de fond conduce la respingerea actiunii pe cale de consecinta.

Exemple - exceptii de procedura: exceptiile de nelegala compunere, incompatibilitate, recuzare, nelegala citare, lipsa a procedurii de citare, litispendenta, conexitate conduc la amanarea judecatii; exceptia de perimare - conduce la perimarea cererii; exceptia lipsei numeli partii, obiectului cauzei sau semnaturii, nelegala timbrare, lipsa de timbrare-  anularea cererii; exceptia de tardivitate a unor acte - decaderea, disjungerea, neluarea lor in considerare; exceptia de necompetenta- declinarea de competenta;(intrebare de verificare: natura exceptiei lipsei dovezii calitatii de reprezentant si sanctiunea).

Exemple - exceptii de fond: lipsa calitatii, lipsa interesului, prescriptia, autoritatea de lucru judecat - respingerea cererii ca urmare a admiterii exceptiei; exceptia lipsei capacitatii de exercitiu - anularea actiunii; exceptia de inadmisibilitate - respingerea ca inadmisibila a actiunii.

4.      In general, hotararile pronuntate ca urmare a admiterii unei exceptii de procedura nu se bucura de autoritate de lucru judecat (explica); unele hotarari pronuntate ca urmare a admiterii exceptiilor de fond se bucura de autoritate de lucru judecat(prescriptie, a.t.l., lipsa interesului, lipsa calitatii), altele nu (exceptia de inadmisibilitate- procedura prealabila; exceptia de prematuritate); (explica pornind de la definitia autoritatii de lucru judecat, detaliaza)

II.2.  Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze: exceptii dilatorii- acelea cre determina doar o amanare a solutionarii cauzei(exemple); exceptiile peremptorii(dirimante)  - tind la respingerea sau anularea cererii sau la stingerea procesului (majoritatea- exemple). Unele dintre aceste exceptii, in faza initiala a invocarii lor au si un efect dilatoriu (exceptia lipsei semnaturii, lipsei dovezii de reprezentant, lipsei capacitatii procesuale -art.133, 161).

O parte a doctrinei noastre recunoaste si existenta categoriei exceptiilor declinatorii - acelea care determina trimiterea cauzei la o alta instanta competenta in solutionarea litigiului. Dupa cum judicios s-a remarcat, exceptia de necompetenta poate fi considerata insa ca avand un caracter mixt, deopotriva dilatoriu (se amana solutionarea pe fond a cauzei), cat si peremptoriu (intrucat prin pronuntarea hotararii de declinare a competentei instanta initial investita se dezinvesteste, urmand o noua judecata).

II.3.  Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate: exceptii absolute - sunt determinate de incalcarea unor norme imperative (exemple) si exceptii relative - sunt consecinta incalcarii unor norme cu caracte dispozitiv (exemple: recuzarea, necompetenta teritoriala generala etc).

Distinctia este deosebit de importanta datorita regimului juridic diferit al celor doua categorii de exceptii, cu efecte in plan procesual. Astfel, exceptiile absolute (de ordine publica) pot fi invocate oricand (inclusiv in fata instantelor de control judiciar - apel, recurs), de orice parte interesata, procuror sau instanta din oficiu (exemple); invocarea lor si admiterea intr-o cale de atac atrage nulitatea hotararii pronuntate de instanta inferioara.

Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata, pana la prima zi de infatisare (daca au existat sau au fost cunoscute anterior acestui moment - exemple) sau cel mai tarziu la primul termen urmator celui in care s-a ivit neregularitatea - art.136:".". (exemple, efectele neinvocarii in termen).

     

III.             Procedura de invocare si solutionare a exceptiilor procesuale

III.1 Invocarea exceptiilor procesuale

Singurele articole din Codul de procedura civila care fac referire la modalitatea de invocare si solutionare a exceptiilor sunt  art.136-137.

Prin urmare, exceptiile se invoca, in primul rand, de catre parat prin intampinare(art.115) sau, in mod exceptional in conditiile art.118 alin.2. Faptul ca paratului, de obicei, ii revine sarcina de a invoca o exceptie, apare ca firesc luand in considerare finalitatile specifice admiterii exceptiei care, de cele mai multe ori, sunt in deplina concordanta cu interesul procesual al paratului (intarzierea, impiedicarea judecatii, anularea cerereii, respingerea acesteia, perimarea etc). Desigur, exista posibilitatea ca si reclamantul sa aiba interes in invocarea unei exceptii (spre exemplu, nelegala citare, exceptia de recuzare, incompatibilitate etc); in aceasta situatie si lui ii sunt aplicabile dispozitiile art.136, putandu-le invoca pana la prima zi de infatisare sau pana la termenul acordat de instanta in acest sens. Ulterior acestor momente, exceptiile relative cunoscute de parti pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate, partile fiind decazute din acest drept (spre exemplu, dezvolta pentru exceptia necompetentei teritoriale generale; nelegala citare).

Asa cum am mentionat deja, exceptiile absolute pot fi insa invocate oricand in cursul judecatii, si chiar in apel sau recurs, cu consecinta pentru instanta a obligativitatii solutionarii lor. De asemenea, observarea si invocarea acestor exceptii este obligatorie chiar si pentru instanta de judecata, intrucat neinvocarea unei exceptii de ordine publica ce ar trebui admisa poate conduce la nulitatea hotararii, in cazul in care aceasta este invocata si solutionata pentru prima oara intr-o cale de atac.

III.2. Procedura de solutionare a exceptiilor procesuale

 Orice exceptie invocata intrerupe, de regula, cercetarea fondului actiunii pana la rezolvarea sa. Astfel, art.137 alin.1 dispune ca:" instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond, care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii".

Prin urmare, dispozitiile procedurale de mai sus, obliga instanta ca, o data invocata o exceptie sa o solutioneze. De regula, aceasta trebuie rezolvata cu prioritate, inainte de a se intra in fondul cauzei sau imediat dupa invocarea ei.

Procedural, instanta in fata careia a fost ridicata o exceptie sau care ridica o exceptie din oficiu, in primul rand trebuie sa o aduca la cunostinta partilor din proces, caci efectele specifice admiterii exceptiilor fac din ele imprejurari esentiale pentru solutinarea pricinii (da exemplu: necompetenta, prescriptia - admitere, respingere, art.129 - rolul activ; punerea ei în discutia partilor).

De multe ori pentru solutionarea unor exceptii este necesara administrarea  de probe (prescriptia - actul juridic; autoritatea de lucru judecat - hotararea anterioara; litispendenta - dovada existentei celuilalt proces si indeplinirea celorlalte conditii); uneori, solutionarea exceptiei implica interventia unor alte organe - exceptia recuzarii; alteori, legea permite acordarea unui termen penrtru complinirea neregularitatii care a condus la invocarea exceptiei (lipsa semnaturii etc).In situatia in care, din motivele mentionate mai sus, exceptia nu poate fi solutionata la acelasi termen in care a fost invocata, instanta amana cauza la un termen ulterior.

Daca ambele parti sunt prezente la momentul invocarii exceptiei (atunci cand nu este nevoie de administrare de probe )sau dupa ce au fost administrate probele pe exceptie, instanta da cuvantul partilor pentru a pune concluzii pe exceptie (concluziile pot fi formulate de asemenea in scris - art.146). In final, instanta se pronunta pe exceptie, admitand-o sau respingand-o, cu consecintele specifice fiecarei exceptii in parte (exemple: amanarea judecatii, anularea cererii, respingerea actiunii etc).

Daca partile sau una dintre acestea lipsesc la momentul invocarii exceptiei, instanta este obligata sa le/o instiinteze despre invocarea exceptiei si sa-I puna in vedere sa raspunda la exceptia invocata. De obicei, acest lucru se face prin intermediul citatiei, inserat la rubrica " alte mentiuni". Daca partea are termen in cunostinta si nu trebuie citata, I se comunica cele de mai sus printr-o adresa. Intr-un asemenea caz, instanta trebuie sa acorde un nou termen pentru incunostiintarea partilor. Pronuntarea judecatorului pe o exceptie fara incunostiintarea partilor poate conduce la anularea hotararii intrucat se incalca principiile contradictorialitatii si dreptului la aparare.

            Solutionarea exceptiei se face de judecator in mod diferit,in functie de natura exceptiei. Spre exemplu, exceptiile dilatorii se  solutioneaza prin incheiere, instanta putandu-se pronunta direct in sedinta de judecata. Exceptiile peremtorii si declinatorii insa, conduc prin admitere la terminarea procesului si la pronuntarea unei solutii. De aceea, judecatorul nu se poate pronunta prin incheiere interlocutorie, in cadrul sedintei de judecata decat in cazul respingerii lor, cu consecinta continuarii procesului (da exemplu). In practica, pentru a se evita suspectarea judecatorului de antepronuntare, cand instanta trebuie sa se pronunte pe o asemenea exceptie, ea iese in pronuntare cu intregul dosar, pentru a nu anticipa solutia.In cazul in care respinge exceptia, repune cauza pe rol si dispune continuarea judecatii, fixand termen cu citarea partilor(art.151,153 alin2); in cazul in care admite exceptia - se pronunta prin hotarare, anuland, perimand, respingand cererea, declinand competenta etc (dezvolta, exemplifica).

            Articolul 137 alin.2 face referire la o alta situatie care se poate ivi in practica in procedura de solutionare a unei exceptii:" exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii".

Prin urmare, asa cum s-a subliniat si in literatura noastra de specialitate, unirea exceptiei cu fondul are un caracter exceptional, solutia nefiind posibila decat in cazul in care pentru solutionarea exceptiei trebuie sa se administreze aceleasi probe ca si pentru fondul cauzei. De exemplu, daca reclamantul a introdus o cerere in revendicare, iar paratul invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active pot fi aplicate prevederile art.137 alin.2, intrucat a stabili ca lipseste calitatea procesuala activa inseamna a stabili ca reclamantul nu este titularul dreptului real (deci ca cererea este neantemeiata), ceea ce presupune ca probele necesare solutionarii exceptiei sunt necesare si pentru rezolvarea fondului; daca din probe reiese ca exceptia este intemeiata, cererea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate (deci ca urmare a admiterii exceptiei), si nu ca neantemeiata. Asadar, in cazul in care se uneste exceptia cu fondul, in dezbaterile pe fond, partile vor pune concluzii atat pe exceptie cat si pe fond, iar instanta, prin hotarare, se va pronunta mai intai pe exceptie; daca o admite, pronuntarea pe fond este de prisos, chia daca s-au administrat probe; daca insa exceptia este respinsa, instanta prin hotarare se pronunta pe fondul cauzei, solutia nefiind automat una de admitere a actiunii, ci apreciata in functie de toate probele si apararile cauzei (exemplu, scrie doua dispozitive).

            Incheierile prin care au fost solutionate exceptiile pot fi atacate odata cu hotararea data pe fond, prin intermediul apelului sau recursului (art.282, 299); Hotararile prin care au fost solutionate exceptiile se ataca dupa procedura obisnuita, ca si hotararile prin care a fost solutionat fondul cauzei; daca exista dispozitii speciale ele se vor aplica cu prioritate.

IV.              Ordinea de solutionare a exceptiilor

IV. 1. Regula

            Exista situatii in care in fata instantei sunt invocate concomitent mai multe exceptii. Dupa cum am vazut, consecintele admiterii exceptiilor sunt diferite in functie de natura exceptiei, caracterul normelor care le reglementeaza etc. Prin urmare, ele producand consecinte juridice diferite, trebuie solutionate pe rand, una cate una. Asadar, este important sa cunoatem cateva repere care sa ne permita sa stabilim ordinea lor de solutionare (explica pornind de la un exemplu: necompetenta, prescriptie, autoritate de lucru judecat, nelegala timbrare etc).

            IV. 2. Ordinea de solutionare a exceptiilor de procedura

            In Codul de procedura civila avem inscrisa o singura dispozitie: exceptiile de procedura se solutioneaza inaintea exceptiilor de fond (exemplu: lipsa semnaturii: lipsa capacitatii de exercitiu).Daca avem deci o exceptie de procedura si una de fond, solutia este facila. Problema se pune in practica in situatia in care avem mai multe exceptii de aceeasi natura. In lipsa unor reglementari exprese, instanta trebuie sa deduca ordinea de solutionare a exceptiilor din caracterul si efectele pe care le determina diferitele exceptii. Astfel, cand sunt invocate exceptii de procedura, vor fi rezolvate mai intai cele referitoare la investirea instantei: netimbrarea, nelegala compunere a completului de judecata, necompetenta; apoi cele referitoare la forma cererii: lipsa obiectului, a semnaturii, a numelui partii etc(explica logic de ce - Trib. Sibiu, dec. civ. nr.1098/1978 cu nota de i.les în R.R.D. nr.9/1980, p.43-45).

            Ex: exceptia de nulitate ptr. insuficienta timbrare, exceptia de necompetenta - T.S. , s. civ., dec. nr. 214/21.11.1971, C.D. 1971, p.190-191;

            IV.3. Ordinea de solutionare a exceptiilor de fond

            Daca se invoca numai exceptii de fond, prioritate are autoritatea de lucru judecat, urmata de inadmisibilitate, prescriptie si apoi de cele care privesc conditiile de exercitiu ale actiunii civile. Daca se invoca mai multe exceptii dintre cele mentionate anterior, prioritate are exceptia lipsei calitatii procesuale.(explica de ce; intrebare: necompetenta, lipsa de calitate, prescriptie; autoritate de lucru judecat, lipsa de calitate- explica si mecanismul).

            Ex: exceptia puterii de lucru judecat-exceptia prescriptiei - T.Sibiu, dec. civ.1098/1987

EXCEPŢIILE PROCESUALE

PARTEA GENERALĂ

STRUCTURA PRELEGERII:

I.                   Notiunea si importanta exceptiilor procesuale

I.1. Definitia exceptiilor procesuale

I.2. Notiunea de aparare. Apararile de fond si apararile de procedura

I.3. Importanta exceptiilor procesuale

II.                Clasificarea exceptiilor procesuale

II.1. Dupa obiectul lor: exceptii de fond si exceptii de procedura

II.1. Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze: exceptii dilatorii, exceptii peremptorii si exceptii declinatorii

II.3. Dupa caracterul normei încalcate: exceptii absolute si exceptii relative

III.             Procedura de invocare si de solutionare a exceptiilor

III.1. Invocarea exceptiilor

III.2. Procedura de solutionare a exceptiilor

IV.              Ordinea de solutionare a exceptiilor

IV. 1. Regula

IV. 2. Ordinea de solutionare a exceptiilor de procedura

IV. 3. Ordinea de solutionare a exceptiilor de fond

           

Bibliografie selectiva:

-         AL. BACACI - Exceptiile de procedura în procesul civil, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983 ;

-         G.BOROI, D. RĂDESCU - Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, Bucuresti, 1997, p.226-231, 218, 238-258;

-         V.M. CIOBANU- Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol.II, Ed. National, Bucuresti, 1997, p. 114-129;

-         V.M. CIOBANU, G. BOROI - "Probleme privind exceptiile procesuale", în R.D. nr.9-12/1990, p.147-154;

-         I. DELEANU - Tratat de procedura civila, vol. II, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000, p. 169-180, 261-297;

-         A. GAsPAR s.a. - Drept procesual civil - culegere de spete pentru seminarii si examene, Ed. Global Print, Bucuresti, p. 80-83;

-         I. LEs - Tratat de drept procesual civil, Ed. Allbeck, Bucuresti, 2001, p. 390-397;

-         I. LEs -

-         FL. MĂGUREANU - Drept procesual civil, Ed. All Beck, 2002, p. 243-246;

-         FL. MĂGUREANU, B. OGLINDĂ - Culegere de spete si acte din practica judiciara, Ed. Cerma, p.101-104;

-         G.BOROI, D. RĂDESCU - Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,

-         D. RADU, GHE. DURAC - Drept procesual civil, Ed. Junimea, Iasi, 2001, p. 251-258;

-         M. TĂBÂRCĂ - Exceptiile procesuale în procesul civil, Ed. Rosetti, 2001

Apararile procesuale - toate mijloacele procesuale folosite de parti pentru atingerea scopului lor procesual;

            Apararile în fond (de fond, propriu-zise) sunt acele mijloace procesuale prin care se urmareste finalizarea procesului prin rezolvarea fondului cauzei, fie în sensul admiterii actiunii ca întemeiate (apararile în fond ale reclamantului), fie în sensul respingerii actiunii ca neântemeiate (apararile în fond ale pârâtului);

            Apararile de procedura  ( procesuale) sunt  acele mijloace procesuale folosite de parti prin care, fara a pune in discutie fondul dreptului, acestea invoca nereguli de organizare judecatoreasca, de competenta sau de procedura sau solicita aplicarea unor norme de procedura,  urmarind paralizarea actiunii, amanarea judecatii, anularea cererii, refacerea actelor de procedura nule etc.

Exceptiile procesuale sunt mijloacele procesuale prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil si fara a pune in discutie fondul dreptului,neregularitati procedurale privitoare la compunerea si constituirea instantei, competenta acesteia, ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune, ori, 10210j924k dimpotriva, aplicarea normelor legale referitoare la acestea, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea, perimarea, respingerea cererii ca urmare a admiterii exceptiei. In alti termeni, intarzierea sau impiedicarea judecatii.

                        de fond                                                            de fond                       

Aparari                                         exceptii procesuale

                        de procedura                                                  de procedura

                                                      alte aparari


Document Info


Accesari: 46374
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )