FOLOSIREA UNOR MODERNE PROCEDEE SI MIJLOACE TEHNICE CRIMINALISTICE IN CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR. VALOAREA PROBANTA A REZULTATELOR OBTINUTE

FOLOSIREA UNOR MODERNE PROCEDEE sI MIJLOACE TEHNICE CRIMINALISTICE ÎN CERCETAREA INFRACŢIUNILOR DE OMOR. VALOAREA PROBANTĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE

La 9 iunie 1994, Societatea Rom na de Criminologie si Criminalistica a organizat Simpozionul de Criminalistica cu tema: Criminalistica si Probatiunea Judiciara". Cu acel prilej un coleg de la Parchetul de pe l nga Tribunalul Sibiu (I. Poiana) a prezen­tat un referat n care s-a referit la unele aspecte practice privind valorificarea potentialului stiintific al biodetectiei judiciare".

Dupa prezentarea a doua situatii n care a fost folosita tehnica de detectie a comportamentului simulat n cauze av nd ca obiect infractional o violenta ridicata, autorul a ncheiat cu o dorinta folosirea poligrafului (at t de controversat) n scopul nfap­tuirii actului de justitie".

Ulterior, respectiv n acest deceniu, ca o ncununare a progreselor stiintifice, s-a pus din nou n discutie (si pentru a-i gasi o rezolvare), problema identificarii genetice prin tipizare ADN, folosindu-se urme biologice si fragmente de tesuturi si organe ce contin ADN.

Utilitatea celor doua tehnici modeme n stabilirea adevarului a fost pusa n discutie si n activitatea organelor Parchetului de pe l nga Tribunalul Gorj, ca urmare a comiterii unei infractiuni de omor, n conditii aparent inedite, n noaptea de 31 august /1 sept. 2000.

n noaptea respectiva, pe la ora 1,00-1,30, n timp ce televizorul functiona, victima C.S. (persoana corpolenta-atletica n v rsta de 38 ani, rrom, camatar si recuperator) a fost lovita cu un instrument taietor- ntepator n regiunea toracica st nga, cu intersectarea coastelor IV-V, a pleurei, pericardului si ventriculului drept si a decedat la scurt interval de timp datorita hemoragiei interne si externe.

Cercetarea locului faptei si celelalte acte de urmarire penala au evidentiat urmatoarele aspecte:

- victima C.S. practica mprumuturi cu dob nzi mari, participa la recuperarea, prin amenintari si violenta, de creante la solicitarea celor pagubiti", a comis n timpul minoritatii repetate infractiuni de furt si violenta, de 13 ani ntretinea relatii de concubinaj cu R.E. rezult nd 2 copii (de 10 si 4 ani) si nu consuma bauturi alcoolice de circa 6 ani;

- la momentul agresarii sale, partea vatamata dormea, cu fata n sus, la marginea patului, cu bustul gol, iar n camera ala­turata dormeau cei doi minori si fratele concubinei sale, n v rsta de 18 ani;

n camera n care dormea victima si concubina sa se putea accede doar pe urmatorul traseu: str. Ana Ipatescu (neilumi-nata) - curtea casei (slab luminata) - holul casei (cu podet ngust, de trecere, confectionat din sc ndura, fara sursa de iluminat) - camera n care dormeau copiii, ce comunica cu ultima ncapere (dormitorul victimei).

Concubina lui C.S. a sustinut n primele declaratii ca la momentul comiterii actului de agresiune dormea complet dezbracata în acelasi pat cu concubinul sau, la perete, ca televizorul functiona, ca s-a trezit datorita respiratiei anormale a victimei, ca nu a atins-o si ca nu au fost create pe corpul ei urme de s nge provenite de la C.S.

Au fost elaborate mai multe versiuni av ndu-se n vedere cele rezultate cu ocazia cercetarii la fata locului si ale primelor ver­ificari, precum si locul" victimei n angrenajul afacerilor locale si raporturile dintre C.S. si R.E. Aceste raporturi au impus versi­unea potrivit careia R.E. a suprimat viata lui C.S. din razbunare ( n cei 13 ani de concubinaj victima a avut un comportament caracterizat prin violenta fata de R.E., infidelitate afisata si altele).

Pentru verificarea acestei versiuni a fost necesara recurgerea la procedee si mijloace tehnice criminalistice modeme (poligra­ful) sau de ultima noutate (identificarea genetica prin tipizare ADN pe urme biologice). n legatura cu acestea este necesara prezentarea unor aspecte teoretice, alaturi de cele elgate de speta expusa anterior.

I. POLIGRAFUL - MIJLOC TEHNICO-sTIIN IFIC DE DEPISTARE A TENSIUNII EMO IONALE N ASCULTAREA F PTUITORILOR

n cadrul procesului penal, printre principalele mijloace de proba destinate aflarii adevarului, se nscriu si declaratiile nvinu­itului sau inculpatului. Desigur, legea nu confera acestor declaratii o forta probanta deosebita fata de valoarea altor mijloace de proba, articolul 69 Cod procedura penala - preciz nd ca ele pot servi la aflarea adevarului numai n masura n care sunt corob­orate cu fapte si mprejurari ce rezulta din ansamblul probator administrat n cauza

n mod firesc, semnificatia declaratiilor nvinuitului sau inculpatului, apreciate c ndva ca regine ale probelor", a facut nece­sara initierea si aplicarea unor reguli tactice de aplicare, pe baza carora organele judiciare sa fie n masura sa obtina, numai n limitele strict prevazute de lege, c t mai multe date de la acesti subiecti procesuali, n legatura cu faptele care li se imputa

Una din preocuparile importante legate de aceste declaratii, ca de altfel si de declaratiile martorilor, a fost si continua sa ram na posibilitatea stabilirii sinceritatii sau nesinceritatii celor ascultati. Asa se explica de ce, alaturi de regulile tactice crimi­nalistice de ascultare, verificate n practica, se ncearca sa se apeleze si la o serie de mijloace tehnico-stiintifice de stabilire a tensiunii emotionale, care ofera o serie de indicii cu privire la ncercarile de disimulare a adevarului.

Utilizarea acestor mijloace tehnice n practica judiciara ridica unele controverse si, de aceea, consideram ca este necesar sa abordam ntr-un mod sintetic principalele ei aspecte legate de indicatorii fiziologici de depistare si mijloacele tehnice de detectare a tensiunii emotionale si organizarea si desfasurarea testarii cu ajutorul poligrafului.

Primul aparat specializat de detectare a minciunii" a fost confectionat n anul 1925, n S.U.A., de catre Larsen, iar dupa 50 ani, perfectionat tot mai mult, a nceput sa fie utilizat si n Rom nia.

n esenta, aceste tehnici de detectare a simularii, a minciunii, au la baza urmatoarele doua elemente:

n momentul simularii individul prezinta o serie de manifestari emotionale si -nu-si poate controla n ntregime aceste manifestari.

Dintre indicatorii fiziologici care pot servi la depistarea emotiei, actualele tehnici de detectarea sinceritatii se bazeaza n prin­cipal, pe:

- modificarile activitatii cardio-vasculare, manifestate n ritmul si amplitudinea pulsului, precum si n tensiunea arteriala

- modificarea caracteristicilor normale ale respiratiei, care, n prezenta emotiei, devine neregulata si mai grea,

- modificarea caracteristicilor normale ale vocii, functia fonatorie fiind influentata de schimbarea tremurului fiziologic al muschilor aparatului fonorespirator,

- modificarea rezistentei electrice a pielii si

- modificarea caracteristicilor scrierii, ndeosebi n privinta vitezei de executie si a presiunii, care se poate accentua sau reduce.

Acestea sunt numai o parte din modificarile fiziologice produse de tensiunea emotionala, prin intermediul sistemului nervos vegetativ, lor adaug ndu-li-se o anumita tensiune musculara, folosita n sistemul de detectie mai recent, ca si comportamentul ocular.

Un indicator important al tensiunii psihice este si activitatea electrica a scoartei cerebrale, nregistrata prin intermediul elec-troencefalografului sub forma de electroencefalograme (E.E.G.).

Dintre mijloacele tehnico-stiintifice de detectare a tensiunii emotionale de catre organele de cercetare penala din tara noas­tra, este folosit poligraful. Acest instrument nregistreaza sub forma grafica trei indicatori de baza ai modificarilor fiziologice, tipice" starilor de emotie:

- tensiunea arteriala si pulsul,

- dereglarile respiratiei si

- rezistenta electrodermica (R.E.D.).

Caracterul comun al fenomenelor psihice ce nsotesc anumite acte de urmarire penala (ascultari de persoane, perchezitii, confruntari) consta n faptul ca n toate aceste cazuri se manifesta ntr-o forma sau alta, stresul psihologic, care n momentul exteriorizarii poate constitui un mesaj, direct sau indirect (poligraful), pentru anchetator.

Astfel, orice emotie se caracterizeaza printr-o multime de tulburari de natura vasomotorie, viscerala sau glandulara. Prin fluxul nervos nu-si mai gaseste calea normala spre actiune, spre activitatea fazica si se revarsa prin structurile subconstientului, pe caile specifice sistemului vegetativ.

Nelinistea psihica, tensiunea afectiva pe care o traverseaza nvinuitul sau inculpatul la momentul ascultarii, dar nu numai acesta, ci si persoana perchezitionata sau martorul, va produce o presiune asupra cailor constiente de exteriorizare, mping nd astfel n constiinta situatiile neconsumate, scopurile nelichidate, gener nd ceea ce se poate numi sentimentul de culpabilitate.

Distinctia dintre motivatia constienta si tendintele inconstiente odata stabilite, va determina posibilitatea relevarii rolului inconstientului ca baza a formarii majoritatii acelor acte motorii ce scapa deciziei constientului. n acest sens, sesiz nd gama larga de manifestari specifice sentimentului de culpabilitate, ncep nd cu actele agresive, disperate, p na la acele aparent minore - lapsus, gesturi inutile, acte ratate - putem observa ca si acele acte aparent nesemnificative ce scapa constientului au o motivatie determinata n mod obiectiv.

Aceste elemente de psihologie judiciara stiinta pentru care personalitatea individului constituie obiectul central al metodei sale de investigare, urmeaza a fi avute n vedere de specialistul psiholog n organizarea si desfasurarea testarii cu ajutorul poligrafului.

ntregul proces de desfasurare a testarii starilor emotionale se desfasoara n trei etape importante, ntr c tva asemanatoare ascultarii nvinuitului sau inculpatului: pregatirea, testarea propriu-zisa si interpretarea rezultatelor testarii.

n cadrul primei etape specialistul va studia materialul de urmarire penala privind persoana banuita n vederea cunoasterii personalitatii acesteia si, daca este posibil si se apreciaza ca fiind necesar, se va deplasa la fata locului.

nainte de a trece la etapa a doua specialistul psiholog va purta un dialog pre-test" n vederea oferirii unor explicatii celui ce urmeaza a fi testat cu privire la principiile de functionare ale aparatului, la drepturile pe care le are si daca accepta testarea, dupa ce i se face un instructaj n legatura cu modul de comportare pe timpul examinarii si este asezat la poligraf.

Testarea propriu-zisa consta n formularea de ntrebari clare si precise la care se raspunde cu da" sau nu". Seturile de ntre­bari sunt pregatite anterior si contin ntrebari neutre (pentru linistirea subiectului), de control (pentru stabilirea raspunsurilor pozitive si negative, sincere necesare compararii), criticile si referitoare la fapta si la mprejurarile comiterii ei.

ntrebarile sunt aduse la cunostinta celui examinat ( nsa nu n ordinea n care vor fi adresate), pentru a se crea posibilitatea

ca ele sa fie ntelese foarte exact.

n scopul verificarii versiunii emisa n dosarul nr. 909/P/2000, potrivit careia suprimarea vietii victimei C.S. a fost comisa de concubina sa, specialistul psiholog a luat la cunostinta de materialul de cercetare penala dupa care a fost nsotit la locul faptei, asigur ndu-se aceleasi conditii de mediu ca cele existente la momentul sav rsirii omorului.

n ziua urmatoare specialistul, pe durata a circa 6 ore, a purtat discutii pre-test cu banuita R.E. si a efectuat testarea propriu-zisa, ale carei rezultate nu ni s-au comunicat p na la 8 noiembrie 2000.

Cu privire la valoarea probanta a concluziilor desprinse n urma testarii cu ajutorul tehnicilor de tip poligraf s-au exprimat pareri favorabile acceptarii mijloacelor tehnice de detectie a sinceritatii ca mijloc de proba, sau nefavorabile. Cu toate ca aceste tehnici au o baza realist stiintifice, rezervele n legatura cu acceptarea rezultatelor testarii ca mijloc de proba se ndreapta n doua directii:

a) Din punct de vedere psihologic, se apreciaza ca actualele nregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii utilizati n detectia nesinceritatii fiind dependenti de manifestarile emotive, de forma n care se manifesta simularea si de calea perifer­ica a evidentierii ei. Exista de pilda, câtiva factori de natura sa influenteze negativ detectia simularii (factori frenatori), care nu trebuie confundati cu ncercarile de inducere n eroare a poligrafului.

Printre principalii factori frenatori sunt de amintit: nervozitatea excesiva - determinata de frica de a fi banuit pe nedrept, sau de a se descoperi o alta vina, stari fiziologice proaste - cum sunt cele specifice bolilor cardiovasculare si dereglarilor respiratorii, deficiente psihice - n special debilitatea mentala, nevrozele si psihozele si sensibilitatea emotionala redusa

b) Din punct de vedere legal, raport ndu-se strict la prevederile Codului de procedura penala al Rom niei, trebuie subliniat ca mijloacele de proba admise n procesul penal sunt prevazute limitativ n articolul 64 Cod de procedura penala, nefiind inclusa si testarea cu ajutorul poligrafului.

Din cele de mai sus nu dorim sa se traga concluzia ca testarea sinceritatii cu poligraful este lipsita de fundament stiintific si ca nu ar avea utilitate. Din contra, ea constituie o valoroasa metoda de investigatie extra-judiciara, care ofera indicii pretiosi n conturarea elementelor constitutive ale unor infractiuni.

II. IDENTIFICAREA GENETIC PRIN TIPIZARE ADN

Institutul de Medicina Legala Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova au ncunostiintat Ministerul Justitiei cu privire la faptul ca ncep nd cu data de 15 august a.c, cele doua institutii pot efectua, la cererea organelor judiciare si a per­soanelor interesate, toata gama de investigatii asupra ADN-ului uman, utilizate pentru stabilirea filiatiei, identificarea pe baza de fragmente de tesuturi si organe ori alte produse biologice ce contin ADN.

Aceasta mprejurare a fost comunicata, pe scara ierarhica, unitatilor Ministerului Public, astfel ca la data de 12 septembrie 2000 a fost nregistrata la Parchetul de pe l nga Tribunalul Gorj adresa nr. AMA/1454/31.08.a.c. a Directiei Generale Organizare, Resurse Umane si Relatia cu Ministerul Public, din cadrul Ministerului Justitiei, prin care se comunica acceptul n utilizarea aces­tei metode medico-legtale de identificare genetica, cu ajutorul celor doua institutii amintite anterior.

Pe aceasta baza, la data de 20 septa.c., prin ordonanta nr. 909/P/2000, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru identificarea prin tipizare ADN, folosind urme biologice ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului: proba nr. 1 - urme de s nge create pe cearsaful pe care a decedat victima C.S. si proba nr. 2 - urme de s nge constatate pe partea interioara a pan­talonului tip blugi purtate de banuita R.E.

nainte de a prezenta rezultatul testului solicitat, apreciem ca fiind utila relevarea unor reguli criminalistice privind recoltarea, transportul si conservarea probelor de ADN.

Dovezile (probele) care ar putea fi supuse analizei ADN sunt limitate la urmatoarele produse (materiale) biologice: s nge si pete de s nge, sperma si pete de sperma tesuturi si celule, oase si organe, par cu foliculi, urina si saliva. Alte materiale bio­logice (lacrimile, transpiratia si materialele fara celule nucleale) nu pot fi supuse analizei ADN.

Cele 6 tipuri de dovezi biologice enumerate mai sus pot fi folosite pentru a conecta o persoana de alta, de un obiect sau de un loc. Aceste tipuri de dovezi pot fi, de asemenea, folosite pentru a asocia sau a disocia o persoana cu o crima

Capacitatea de a efectua analize succesive de ADN din materialele biologice de la locul faptei depinde foarte mult de tipul de material biologic si de felul n care au fost conservate, dupa identificarea lor de specialistul criminalist.

Astfel, tehnica folosita pentru a recolta asemenea dovezi, cantitatea si tipul materialului biologic care trebuie recoltate, modal­itatea n care proba trebuie mpachetata si conservata, reprezinta puncte sensibile ale muncii echipei de cercetare deplasata la fata locului si a specialistilor din laboratoarele de medicina legala, realizarea necorespunzatoare a unor astfel de activitati put nd afecta serios analiza ADN.

Fazele initiale ale examinarii dovezilor biologice se desfasoara at t la fata locului, c t si n laboratoare, n astfel de conditii nc t sa se pre nt mpine descompunerea, contaminarea sau deteriorarea lor.

Odata stabilita existenta la locul faptei a unor dovezi de tip ADN se va proceda la fixarea lor prin schite, fotografieri si/sau fil­mare nainte de a fi atinse, deplsate sau recoltate (faza statica a cercetarii) si se va observa pozitia si conditiile n care se afla dovezile, distantele dintre ele, sau dintre dovezi si alte obiecte de la fata locului.

Metoda de recoltare depinde de starea n care se afla materialul biologic si de natura acestuia, astfel:

- s ngele lichid trebuie recoltat cu o seringa curata (sterila) sau cu o pipeta si transferat ntr-o eprubeta curata

- un cheag de s nge poate fi transferat ntr-o eprubeta curata cu ajutorul unei spatule;

- s ngele lichid sau cheagul de s nge se pot recolta si cu o bucata de bumbac curata

- s ngele din zapada sau apa se recolteaza imediat pentru a preveni diluarea si n cantitati mari, n recipient! curati;

mbracamintea care are pete de s nge umede va fi pusa la uscat pe suprafete curate si nu va fi pastrata n recipienti ermet­ic nchisi sau confectionati din material plastic, ci din h rtie, pentru a nu determina contaminarea si nmultirea bacteriilor ce dete­rioreaza proba;

- urmele de s nge uscate de pe obiecte transportabile se recolteaza separat fiecare obiect fiind plasat individual ntr-un ambalaj de h rtie;

- urmele de s nge de pe obiecte netransportabile se ridica prin razuire sau detasare, separat pe bucati de h rtie sau n pli­curi curate etc.

Exista reguli speciale si pentru recoltarea altor categorii de probe biologice din cele mentionate. Comune sunt nsa pro­cedeele criminalistice de fixare a urmelor recoltate, de stabilire a dimensiunilor, formelor si conditiilor de conservare, de sigilare si etichetare, toate urmarind o prelucrare corespunzatoare n laborator a probelor de ADN.

O parte din aceste reguli au fost urmate si n cercetarea mprejurarilor n care a survenit decesul lui C.S., n sensul depistarii probelor biologice de natura a nlesni stabilirea persoanei vinovate, observarii si fixarii caracteristicilor lor, recoltarii, ambalarii si transportarii lor la laborator pentru efectuarea expertizei medico-legale.

Cercetarea locului faptei a permis individualizarea unor urme de s nge pe asternutul patului n care victima dormea la momentul agresarii sale, dar si pe partea interioara a pantalonului si bluzei mbracate de R.E. dupa constatarea decesului con­cubinului ei. Aceste obiecte de mbracaminte au necesitat o examinare atenta, av nd n vedere, pe de o parte, contradictiile exis­tente ntre cele declarate de banuita si fratele ei, iar pe de alta parte, ca R.E. spalase bluza folosind detergenti.

Pentru stabilirea provenientei urmelor de s nge create pe cearsaf si pantalon, acestea au fost recoltate prin detasare cu foar­fece si transportate n recipienti de h rtie curata, etichetati si sigilati, la Institutul de Medicina Legala Craiova, nsotind ordonanta prin care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale.

La efectuarea testului au fost avute n vedere cele doua probe, iar proba de comparatie s-a obtinut n laborator din s nge recoltat de la banuita, prin punctie (proba nr. 3). S-a extras ADN at t din probele biologice ridicate de la fata locului c t si din proba de comparatie. Acest ADN s-a folosit pentru analiza a 9 gene (loci), utilizate n sistemul international de identificari genetice precum si pentru determinarea sexului genetic al individului de la care provine prima proba

n acest mod expertii au stabilit ca s ngele depus pe pantalon (proba nr. 2) provine de la o persoana de sex barbatesc, ca alelele determinate la aceeasi proba n toate cele 9 gene analizate coincid, n totalitate, cu alelele evidentiate la proba nr. 1 (cearsaf), ca aceasta coincidenta este de 100% si ca nu exista nici o coincidenta de allele ntre proba nr. 2 si proba nr. 3.

Drept urmare, prin raportul de expertiza medico-legala pentru identificarea genetica prin tipizare ADN pe urme biologice nr. 1/25 oct. 2000, specialistii au concluzionat:

- lu nd n calcul frecventa allelelor prezente la probele 1 si 2, posibilitatea de coincidenta cu o alta proba nt mplatoare este de 1 la 394 miliarde de indivizi;

- s ngele prezent n pata de pe pantalonii cercetati (proba nr. 2) este identic cu cel prezent pe cearsaful victimei (proba nr. 1). A urmat concluzia finala: s ngele prezent n pata de pe pantalonii banuitei este identic cu cel prezent pe cearsaful victimei. Raport ndu-ne la prevederile procesual-penale (articolul 64 C. pr.penala), rezulta ca expertiza efectuata de Institutul de

Medicina Legala Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova, n conditiile prezentate, constituie mijloc de proba ca si nscrisurile, declaratiile martorilor, constatarile tehnico-stiintifice etc.

Ce valoare probanta are nsa aceasta expertiza ca noile conditii create (credem, artificial) prin adresa nr. A.8/14245/9 octombrie 2000 a Institutului de Medicina Legala Mina Minovici" Bucuresti, comunicata Parchetului de pe l nga Curtea Suprema de Justitie si, apoi, unitatilor din teritoriu ale Ministerului Publjc.

Prin adresa mentionata, institutul a precizat Parchetului de pe l nga Curtea Suprema de Justitie, la solicitarea acestuia referitoare la capacitatea Institutului de Medicina Legala Craiova de a efectua investigatii ADN n domeniul medianei legale si criminalistice, ca.....sunt strict necesare urmatoarele:

- acreditarea internationala (a personalului, a aparaturii si metodologiei de lucru) a unui laborator ADN din Rom nia,

- existenta unei baze de date privitoare la frecventa si distributia variantelor genetice n populatia Rom niei,

- existenta unui protocol unic de prelevare, transport si conservare a urmelor biologice susceptibile de a fi supuse investi­gatiei ADN, c t si a personalului (criminalisti) specializat pentru aceste operatiuni".

In aceeasi adresa s-a limitat Institutului de Medicina Legala Craiova competenta investigatiei ADN doar n domeniul filiatiei, dar n paralel cu'I.M.L. Bucuresti, astfel nc t esantioanele de s nge prelevate de la fiecare cuplu se vor prelucra simultan de cele doua institute, cu scopul de a se permite verificarea reciprocaa laboratoarelor si a se contribui la constituirea bazei de date necesara pentru aplicare n viitor a investigatiei ADN n identificarea n criminalistica

Consideram ca aceste precizari nu sunt de natura a nlatura caracterul de mijloc de proba al expertizei depusa si efectuata în dosarul nr. 909/P/2000 si urmeazsa a fi avuta n vedere la solutionarea cauzei.