Procedeul sondajului sistematic
In conditiile sondajului sistematic sau mecanic, pentru constituirea esantionului, unitatile de sondaj sunt extrase dintr-o baza de sondaj de forma unei liste sau a unui pachet de fise care cuprinde toate unitatile populatiei statistice.
In baza de sondaj, unitatile sunt pozitionate si numerotate conform unei criteriu oarecare, independent de marimea caracteristicilor care vor fi studiate prin folosirea esantionului. O eventuala corelare a criteriului de ordonare a unitatilor in baza de sondaj cu nivelul caracteristicii studiate sau existenta unei periodicitati a nivelului caracteristicii in baza de sondaj constituie surse de erori de reprezentativitate sistematice ce trebuie evitate.
Extragerea unitatilor de sondaj din baza de sondaj, in
vederea formarii esantionului, se efectueaza prin aplicarea unui
interval sau pas de numarare, calculat astfel: 
. In acest
fel, populatia statistica este impartita in grupe
conventionale neomogene cu un numar de unitati egal cu
marimea pasului de numarare, din fiecare grupa urmand a se
extrage cate o unitate.
Operatiunea de extragere incepe prin localizarea unei unitati din prima grupa prin aplicarea tragerii la sorti, aceasta unitate va fi baza de plecare a extragerilor urmatoare (unitatea de start). La numarul de ordine asociat primei unitati extrase se adauga marimea pasului de numarare si se obtine numarul de ordine al urmatoarei unitati de sondaj, procesul continua pana la formarea completa a esantionului.
Sondajul sistematic, efectuat in modalitatea prezentata mai sus, este asimilat procedeului de sondaj aleator cu revenire, deoarece volumul colectivitatii totale ramane constant pe toata durata realizarii extragerilor, iar caracterul aleator se asigura prin folosirea unei baze de sondaj adecvate. De foarte multe ori, in practica, se adopta sistemul de ordonare alfabetica a unitatilor, in baza de sondaj, care permite, de regula, o pozitionare aleatoare a unitatilor.
Din punct de vedere teoretic, marimea reala a erorilor de reprezentativitate, introduse prin aplicarea procedeului sistematic, este mai mica decat in cazul sondajului aleator cu revenire deoarece se evita riscul cooptarii repetate a uneia si aceleasi unitati in esantion dar este mai mare comparativ cu sondajul aleator fara revenire, deoarece volumul si ordinea populatiei statistice raman aceleasi pe toata durata sondajului.
Sondajul sistematic este aplicat cu succes in cercetarile sociologice si demografice, in studiile de opinie sau de preferinte, cu conditia ca baza de sondaj folosita sa fie completa, actuala si cu o ordine intamplatoare a unitatilor.
Nota: Daca esantionul este constituit prin sondaj sistematic, cu ajutorul unei baze de sondaj in care unitatile colectivitatii totale sunt ordonate (crescator sau descrescator) dupa marimea caracteristicii de reprezentativitate, acesta este considerat qvasi-aleatoriu, iar estimatia eroarii medii a valorii medii de sondaj se calculeaza cu una din relatiile oferite de Yates si Cochran si care conduc la un rezultat “usor” distorsionat.
|
