Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Startul de jos si lansarea de la start

Sport


Startul de jos si lansarea de la start

Startul de jos sau startul din blocstart cuprinde urmatoarele faze specifice comenzilor efectuate de starter:

«pregatirea pentru start», «la start», «pe locuri», «gata»; comanda « gata » este urmata de pocnetul pistolului.



Lansarea de la start se realizeaza prin respectarea regulamentului de concurs privind comenzile startului si pozitiile atletului in blocstart si prin interesul atletului de a reactiona cat mai rapid la pocnetul pistolului de start, de a dezvolta o viteza de accelerare cat mai mare intr-un timp cat mai scurt.

Caracteristicile startului de jos

Dupa L. Seagrave, 1996, startul reprezinta o serie complicata de tehnici motrice, care, atunci cand sunt executate corect, duc la producerea fortei, permitand atletilor sa depaseasca inertia si sa inceapa faza de acceleratie. In mod obisnuit, tinand seama de o secunda, startul include timpul de reactie, aplicarea fortei si primii doi pasi de alergare.

In conceptia lui L. Mendoza si W. 818h76i Schollhorn, 1992, caracteristicile startului de jos sunt date de relatia:

Vx=

Unde:  Vx =viteza de start –(viteza orizontala de pornire);

Fx =impulsul mecanic orizontal;

dt =t2-t1(timp final si initial).

Bm = masa corpului atletului.

Relatia dintre acesti factori demonstreaza ca o viteza mai mare poate fi obtinuta prin cresterea fortei, la fel ca si prin scaderea timpului de actiune, de contact. Toti acesti factori au fost masurati cu un goniometru electronic, calculator portabil 280 Kisler, platforma 40/60 cm, pila electronica pentru inregistrarea timpului de contact si presiunea inregistrata de talpa asupra blocstartului.

L. Mendoza si W. Schollhorn, 1992, studiind tehnica startului de jos, au adus imbunatatiri timpului de tasnire din blocuri pe seama puterii musculare si mai putin pe imbunatatirea vitezei de reactie tip feedback biomecanic, modificand unii parametri de tehnica: spatiile dintre ,,blocuri” fata de linia de plecare, unghiul genunchiului din blocul din fata si proportia masei ce cade pe maini. Viteza orizontala la pornire si timpul realizat pe primii 10 m sunt criteriile folosite pentru a demonstra efectul schimbarilor tehnice.

Cei opt atleti juniori, testati de ei, au obtinut rezultate mai bune cand unghiul genunchiului a fost mai mare sau mai mic de 90°, distanta de la linia de start la primul bloc si la al doilea bloc s-a modificat, iar proportia masei ce cade pe maini a fost de 80%.

8 subiecti- juniori

distanta

 

fb*

 

sb

 

distanta modificata

fb

sb

*fb= primul bloc; sb=al doilea bloc (din spate)

Tabel nr.1. Distanta (cm) de la primul bloc (f.b.) la blocul din spate (s.b.). (L. Mendoza si W.Schöllhorn, 1992)

Din tabelul de mai sus, rezulta ca la 7 din cei 8 subiecti, distanta de la linia de plecare la primul, respectiv al doilea bloc s-a modificat. Rezultatele studiului arata ca atletii nr. 2, 3, 4, 5, 6, la care aceste distante au fost modificate, au obtinut un rezultat mai bun privind timpul de alergare pe primii 10m. Atat la primul bloc cat si la al doilea, distanta a fost modificata intre 7 si 10cm. Juniorii testati au obtinut rezultate mai bune cand unghiul genunchiului de la primul bloc a fost mai mic sau mai mare de 900. Dar, cel mai bun rezultat a fost obtinut de atletul nr. 2, care a avut distanta de la linie la primul bloc, de 45cm, respectiv la al doilea bloc, 85cm.

Privind deplasarea corpului atletului in lansarea de la start, care porneste din startul de jos, V. Vardaxis si T.B. Hoshizaki, 1989, au punctat cateva aspecte importante:

*intr-o cursa de 100 mp, in faza initiala a punerii in miscare, tinand seama de masa care trebuie deplasata (h=180cm, m= 75-78 kg pentru un sportiv), cele mai folosite forme de manifestare ale fortei sunt: forta maxima dinamica prin capacitatea de contractare, forta exploziva prin capacitatea de sincronizare si de angajare instantanee care o sustin si componenta elastica a fortei;

*in timpul startului de jos, timpul de impingere cu piciorul in primul bloc fiind de ≈260 miimi de secunda si timpul de contact, la al 10-lea pas, fiind de ≈115 miimi de secunda, nu permit sa se foloseasca exprimari mai ample si mai rapide de forta;

*pe masura ce sportivul capata viteza si pentru a avea o viteza si mai mare, favorizat fiind si de deschiderea unghiului genunchiului, combinarea fortei maxime si explozive determina un factor esential al rapiditatii miscarilor de propulsie, in consecinta frecventa pasilor; aceasta combinare de forte determina aparitia fortei reflexe care treptat maximizeaza actiunea fortei maxime si explozive;

*angajarea musculara, care in faza de punere in miscare prevala pe coapse, se muta treptat pe picioare si fesieri odata cu cresterea vitezei;

*in faza de lansare de dupa start, functia de tinuta excentrica a cvadricepsului prevaleaza asupra celei concentrice accelerata, intr-atat, incat interventia sa asupra puterii impulsului este mai degraba mica fata de cat se datoreaza piciorului, fesierului si flexorilor coapsei asupra bazinului de pe partea segmentului oscilant;

*in vreme ce coapsa fata de bazin si piciorul fata de gamba se supraintind, in faza accelerata, genunchiul ramane intotdeauna usor flexat sub un unghi de 168-1720 Profesorul de sprint, italianul C. Vittori, 1990, isi exprima propria parere privind tipul de forta care actioneaza in timpul startului de jos: la start, in probele de sprint, reactia sau latenta este determinata printre altele si de exprimarea fortei de reactie, care de fapt reprezinta efectul de forta produs de un ciclu dublu de lucru muscular: cel de intindere - scurtare.

C. Vittori, 1992, realizeaza o clasificare a formelor de manifestare a fortei implicate in fazele cursei de 100 mp:

* timpul de reactie la startul de jos se manifesta prin forta exploziva, care de fapt este o actiune de contractare cat mai puternica posibila, ,,ca o explozie” pentru a imprima incarcaturii ce trebuie deplasata cu cea mai mare viteza posibila, pornind de la o situatie de nemiscare a segmentelor de propulsie;

* la un sprinter, nivelul maxim al fortei explozive este evidentiat de prima impingere pe blocul de start de catre piciorul asezat in primul ,,bloc”;

* pentru lansarea de la start, in primii pasi se manifesta forta exploziv elastica; este o forta de tip reactiv, pe care musculatura o inmagazineaza ori de cate ori se produce, inainte de contragere, o intindere.

Miscarea poate fi o amortizare, pentru ca in urma flexiunii, elementele elastice ale muschiului, incarcate de energia cinetica si de forta de tractiune pe care intre timp componenta contractila o dezvolta, acumuleaza o anumita cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contractia care urmeaza si, care, de altfel, ii mareste efectele.

Asezarea blocstartului

blocul din fata se plaseaza la 1,5 - 2 lungimi de talpa fata de linia de plecare (30-50cm), iar cel din spate la ceva mai putin de o lungime de gamba fata de blocul din fata;

-genunchiul piciorului din spate sa se gaseasca putin inapoia varfului piciorului din fata;

-spatiul dintre blocuri, unghiul genunchiului piciorului de pornire, proportia cu care masa corpului cade pe brate – maini determina performanta pe primii 10m (Luis Mendoza and Wolfgang Schöllhom - Germany 1993);

-la pozitia 'pe locuri', bratele sunt asezate la 1 cm inapoia liniei, capul in prelungirea trunchiului;

-la pozitia 'gata' proiectia centrului de greutate al corpului cade foarte aproape de linia de plecare;

-acelasi studiu reclama ca greutatea pe brate este in proportie de 80%;

-bazinul se ridica usor datorita intinderii picioarelor astfel incat genunchiul de pe sol se intinde intr-un unghi de pana la 130-140s, iar genunchiul din fata, ori mai mic de 90s, ori putin peste 90s (se precizeaza in acelasi studiu);

-capul este in prelungirea trunchiului;

-pozitia bazinului conditioneaza directia fortei de impulsie;

-la pocnetul pistolului, piciorului din fata ii revine sarcina principala in faza de tasnire din blocurile de start;

-tasnirea incepe cand simultan cu lucrul impulsor al piciorului din fata si actiunea de avantare a bratelor se efectueaza primul pas cu piciorul din spate;

-lucrul de avantare al bratelor si al piciorului dinapoi mareste tensiunea muschilor piciorului impulsor din fata si deci creste reactiunea reazemului;

-la terminarea fazei de intindere a piciorului din fata, unghiul de impulsie este de 42-45s, trunchiul este inclinat fata de verticala intre 73-78s;

-coapsa piciorului oscilant ajunge inainte sub atlet, in punctul cel mai apropiat de trunchi, fomand un unghi de 30s;

-datorita inclinarii inainte a corpului alergatorului, componenta tangentiala a fortei de impulsie este marita in contul componentei normale, asigurand avantajul dinamic al startului de jos, in raport cu startul din picioare.

Caracteristicile lansarii de la start

Lansarea de la start este influentata de: -lungimea primului pas si a urmatorilor cat si de frecventa lor; acesti pasi rezolva viteza accelerata pana la atingerea vitezei maxime de care este capabil atletul, astfel:

-cresterea vitezei de alergare este un rezultat al maririi frecventei si lungimii pasilor;

-pasii se lungesc progresiv, iar amprenta lor pe sol lasa aspectul oscilatiilor laterale pana la 10-15m;

-in primii 2-3 pasi de la start, nu regasim faza de amortizare tipica pasului lansat, atletul realizand o impulsie ascutita;

-studiile au demonstrat ca distanta de 25,87m de la start sa fie considerata prima faza a accelerarii;

-in primii 10m, un sprinter executa mai mult de 6 pasi, dar mai putin de 9 pasi; in primii 30m, un sprinter executa 17 pasi cu o lungime optima de 2,30 - 2,50m la pasul 17;

-marirea accelerarii se continua cu aproximatie intre 30 si 60m, unde se stabileste raportul optim intre lungimea si frecventa pasilor. (Anumiti atleti prelungesc faza de accelerare pana la 70m cum este cazul lui C. Lewis la C.M. de la Seul sau cazul regretatei Griffith-Joyner, care nu a obtinut viteza maxima in finala aceluiasi concurs toata cursa de 100mp fiind structurata numai in faza de accelerare, viteza maxima fiind din ce in ce mai mare la linia de sosire).

Exercitii pentru insusirea tehnicii startului de jos

Exercitii fundamentale:

-plecari din pozitia ghemuit - cu pozita bratelor si picioarelor asemanatoare startului de jos - plecare libera la comanda pe grupe de 4 elevi asezati in linie dreapta, apoi in turnanta;

-trecerea trunchiului din pozitia pe locuri in pozitia gata fara si cu comanda, individual pentru corectari, apoi pe grupe, in linie;

-starturi de jos la comanda pe 15, 20, 30m, in linie dreapta, apoi in turnanta.

Exercitii suplimentare:

-starturi de jos cu accelerare pana la viteza maxima, apoi alergare libera;

-starturi de jos pana la viteza maxima, apoi mentinerea vitezei pe 10-20m (si in turnanta);

-starturi de jos, pe sub o sfoara ori bara, asezata transversal pe pista la 6-8m de linia de plecare, la o inaltime ceva mai mica decit talia alergatorului - pentru a se evita o ridicare prematura a trunchiului;

-starturi de jos cu alergare pe semne trasate pe pista pentru a se regla pasii de lansare;

-starturi de jos la comanda cu pauze diferite dupa comanda 'gata'.

Greseli frecvente

-indreptarea rapida a trunchiului;

-ducerea prematura in fata a piciorului posterior;

-impulsia numai pe piciorul anterior;

-bratele nu lucreaza sincron cu picioarele;

-actiunea bratelor este prea slaba.

Alergarea pe parcurs cuprinde:

- alergarea accelerata de viteza care este determinata de capacitatea de accelerare a atletului, urmata de atingerea vitezei maxime;

- alergarea lansata de viteza prin mentinerea vitezei maxime

Sosirea este atacul liniei de sosire, iar viteza trebuie sa se mentina pe aceasta linie. Elevilor trebuie sa li se dezvolte capacitatea de a depune eforturi de vointa pentru a mentine cat mai mult viteza maxima si sa nu se opreasca brusc dupa sosire, ci cativa metri dupa linie.

Exercitii fundamentale si suplimentare:

-alergare cu start lansat pe 20-30m, cu aplecarea trunchiului in final si trecerea liniei in viteza maxima;

-invatarea atacului liniei de sosire prin aplecarea trunchiului inainte pe ultimul pas.


Document Info


Accesari: 27643
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )