SUBSTANTE DIURETICE

SUBSTANŢE DIURETICE

Pentru simplificare, diureticul poate fi catalogat orice produs care mareste cantitatea de urina care este eliminata din organism. Sub aceasta catalogare se poate mentiona un numar mare de diferite preparate, începând cu ceaiuri slabe din ierburi, fierturi si pâna la substante chimice foarte puternice. Scopul lor clinic principal consta în utilizarea lor în tratamentul hipertensiunii arteriale fiind incluse în recomandarile medicale pentru pacientii care sufera de edem (retinerea apei în organism). În trecut sportivii care treceau controlul doping utilizau 525j96f în prealabil diuretice încercând astfel sa elimine prin urina urmele nedorite ale unei structuri interzise precum steroizii anabolici. Aceasta metoda era într-adevar eficace în ce priveste controlul doping, însa dupa putin timp majoritatea organizatiilor si asociatiilor sportive au adaugat diureticele pe lista preparatelor interzise. O alta cale destul de populara de întrebuintare a diureticelor în decurs de mai multi ani în sport, era utilizarea acestor preparate în scopul de a trece categoria de greutate înaintea competitiilor în sporturi precum: haltere, box, lupte, etc. Partea majora unde se utilizeaza pe larg diureticele este sectorul sportului de forta, unde se folosesc aceste preparate pentru micsorarea cantitatii de apa sub piele.

Consumul diureticelor pe perioade îndelungate este urmat de complicatii si mai mult de atât se intensifica eliminarea proteinelor din corp, ceea ce duce la scaderea volumului masei musculare. Mentionam unele diuretice care sunt destul de populare printre sportivi:

ALDACTONE

Aldactone face parte din subgrupa diureticelor cu proprietatea de a nu elimina potasiul din organism. Aldactone actioneaza asupra hormonului aldosteron care raspunde de dirijarea volumului de apa din organism, accelereaza eliminarea potasiului si stopeaza eliminarea din organism a sodiului si a apei. Cu cât este mai ridicat nivelul aldosteronului cu atât mai multa apa se acumuleaza. Utilizarea spironolactonei, care este antagonistul aldosteronului, permite micsorarea nivelului aldosteronului ceea ce duce la eliminarea apei si a sodiului din organism si acumularea potasiului. Aldactone împreuna cu alte preparate analogice ca Triamterene (direnium) si Amiloridome (midamorome) formeaza o grupa de diuretice cu calitatile de mai sus, care actioneaza asupra organismului mult mai moderat decât alte grupe de diuretice.

Aldactonul are si proprietati antiandrogene deci micsoreaza nivelul androgenilor din sânge. Reprezentantele sexului frumos care practica sporturi de forta utilizeaza Aldactone pentru a diminua la minimum efectul de masculinizare care apare dupa administrarea de steroizi. La barbati se schimba corelatia androgeni - estrogeni care apare la utilizarea de Aldactone si anume inflamarea mameloanelor, urmata de dureri si poate ajunge pâna la ginecomastie. Alte efecte negative care pot aparea la administrarea de Aldactone sunt: tensiunea arteriala scazuta, ameteli, dereglari intestinale, greturi, puls neregulat. Cea mai populara doza zilnica recomandata este de 50 mg/zi cu o saptamâna sau doua înainte de competitie.

În farmaciile din Rusia se gasesc în vânzare 2 tipuri de spironolactone: Aldactone produs în Marea Britanie la pret de 1,1 pâna la 1,4$ si Verospirone produs în Ungaria la pret de 1,6 pâna la 1,8$. Ambele sunt în ambalaje a câte 20 de pastile, 25 mg/pastila.

LASIX

Lasix este un diuretic care actioneaza la nivelul microcanalelor rinichilor. El blocheaza mecanismele de absorbtie inversa a sodiului si clorului, mareste fluxul de sânge care vine la rinichi si astfel favorizeaza indirect marirea cantitatii de apa eliminata din organism. Cu aceasta eliminare se maresc si pierderile potasiului, magneziului si calciului. Absorbtia inversa a ionilor de potasiu, sodiu si cloride se încetineste, ceea ce duce la dereglarea echilibrului electrolitic al organismului. Datorita proprietatii sale de a elimina apa din organism, Lasix se utilizeaza în tratarea edemelor si a hipertensiunii arteriale. Lasix se administreaza nu mai mult de 2 zile înainte de competitii. Doza de administrare, intervalele de timp, depind de efectul diuretic si de forma fizica a sportivului. Cei care au deficit de apa în organism trebuie sa fie extrem de precauti la administrarea de Lasix. Lasix este cel mai puternic diuretic si totodata cel mai periculos. Ca efecte negative pot aparea: ameteli, îmbolnavirea sistemului cardio-vascular, contractii musculare, greturi, slabiciune, anemie cardiovasculara. În cazuri extreme poate duce chiar la oprirea functiei inimii (este foarte posibil ca aceasta sa fi fost cauza mortii faimosului sportiv Muhamed Benaziza).

Fara a se tine cont de pericolul evident pe care îl prezinta preparatul, în comparatie cu steroizii, Lasix poate fi procurat din farmaciile ruse fara prescriptie medicala. Pretul unei cutii cu 50 pastile a câte 40 mg/ pastila, este de aproximativ 2 $.

SPIRONOTIAZID

Substanta chimica de activa: spironolacton / hidroclortiazid

Denumiri comerciale:

Rizicordin

Rizicordin mite

Spironotiazidul este o combinatie, amestec dintre diureticul Aldactone si Teazid. Teazizii sunt foarte apropiati de tiurepitii din clasa Lasix. Deosebirea de baza dintre acestia este aceea ca teazizii elimina calciu din organism în cantitati nesemnificative si au un efect mai moderat de eliminare a apei din organism.

Spironotiazidul leaga Aldosteronul (Aldactone) cu un Teazid-diuretic mult mai puternic. Acesta este unul din motivele pentru care el este deseori utilizat de bodybuilderi care vor sa scape de surplusul de apa. Avantajul aceste combinari consta în aceea ca eliminarea potasiului sub actiunea spironolactonului se compenseaza cu actiunea teazidului. Acest preparat este vazut de multi sportivi ca o alternativa a preparatului mult mai puternic si mai periculos Furosimid (Lasix).

Conform experientei, Spironotiazidul este administrat de catre sportivi în ultimele 3 zile de dinaintea competitiilor. Doza cea mai utilizata este de 2-3 pastile a câte 50 mg/zi.

Efectele negative: dereglarea echilibrului electrolitic, contractii musculare, batai neregulate ale inimii, ameteli. La barbati în urma actiunii antiandrogene a spironolactonului este posibila aparitia ginecomastiei. Este recomandata utilizarea preparatului pe o perioada cât mai scurta de timp. În practica bodybuilding-ului rus se obisnuieste utilizarea Triampurului, un preparat obtinut din hidroclortiazidul si un diuretic cu proprietati de protejare a potasiului Triamterim, în proportie de 1:2 (o pastila contine 0,0125 g de hidroclortiazid si 0,025 g de triamterim). Triampurul este în vânzare în reteaua farmaceutica din Rusia si se vinde în ambalaje a câte 50 pastile la un pret de 2-3$.

SPIRONALACTON

Substanta chimica de activa spironalacton / furosemid

Denumiri comerciale

Duraspiron 50 comprimate

Duraspiron 100 comprimate

Osurol 100 lasix

Osurol 50 lasix

Spiro 50 - D-Tablinen

Spiro 100 - D-Tablinen

Spiro comp. - ratiopharm

Spirolacton 50 comp

Acest medicament consta din Spirolacton relativ usor (vezi Aldactone), care pastreaza potasiul si Furosemid, un diuretic foarte puternic (vezi Lasix).Ca si alte diuretice, acesta se administreaza cu putin înainte de competitii pentru eliminarea excesului de apa din organism. Daca nu apar probleme, ca rezultat se obtine o musculatura solida, elastica, deshidratata si bine conturata. Drenajul începe dupa o ora de la administrarea comprimatelor si dureaza mai mult de 3-4 ore. Atletul, care este deja solid si aproape deshidratat va pierde foarte putina apa si va simti imediat efectele secundare, de obicei acestea fiind spasmele musculare , în timp ce atletul "umflat de apa" va simti nevoia sa urineze dupa fiecare 4-5 minute. Pe lânga aceasta, la o pierdere mare de apa se pierd si alte elemente importante ca sodiul, calciul si potasiul, ceea ce duce la dezechilibrul electrolitilor din organism. Trebuie mentionat ca pierderea potasiului este compensata datorita capacitatii de reabsorbtie a Spirolactonului. De aceea, trebuie renuntat la preparatele suplimentare cu continut de potasiu. Reactia a doua elemente chimice are un efect sinergic, si deci e nevoie de o doza mica a ambelor elemente. O doza minima obisnuita reduce riscul aparitiei efectelor secundare nedorite si în acelasi timp, se obtin rezultate foarte bune.Pentru atleti, comprimatele ce contin 50 mg de Spirolacton si 20 mg de Furosemid sunt o alternativa buna fata de comprimatele Furosemid de 40 mg (Lasix), care sunt foarte puternice. De obicei, Spirolacton comprimate se administeaza de catre atleti în ziua competitiilor si înainte de acestea: se administreaza 1-2 comprimate si se asteapta efectul deshidratarii. În functie de cantitatea apei nedorite între muschi si piele , aceasta procedura se repeta peste câteva ore de 2-3 ori.

Riscul efectelor secundare depinde foarte mult de doza administrata si creste odata cu administrarea îndelungata sau în timpul deshidratarii deja existente. Pot aparea spasme musculare, stari de slabiciune. De asemenea, pot aparea ameteli, tensiune arteriala scazuta, disfunctii ale ritmului cardiac, stari de greata si de voma, diaree, oxigenare slaba, pierderea cunostintei, de la pareza vaselor sanguine pâna la colaps, iar în cazuri extreme duce chiar la moarte. Ca urmare a efectului antiandrogen a Spirolactonului , la barbati pot aparea disfunctii ale potentei si ginecomastia.

Rezultatele administrarii diureticilor ce contin furosemid pot fi foarte diferite: de la obtinerea un fizic de invidiat, pâna la internarea într-o sectie de terapie intensiva. Cei care reusesc sa atinga nivelul maxim de deshidratare fara a pierde din volumul muschilor si în acelasi timp nu au spasme musculare mari au toate sansele sa coboare campioni de pe scena.