AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1. Presedintele Romaniei:
Alegerea Presedintelui
Atributiile Presedintelui
Actele Presedintelui
Raspunderea politica a Presedintelui
Raspunderea juridica a Presedintelui
Presedintele Rom&a 343d35d circ;niei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Accesul la functia de Presedinte al Romaniei apartine, in principiu, fiecarui cetatean roman, care indeplineste conditiile prevazute de Constitutie si de Legea nr. 69/1992 privind alegerea Presedintelui Romaniei: sa aiba drept de vot; sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara; sa nu intre in categoria persoanelor care nu pot face parte dintr-un partid politic; sa fi implinit, pana in ziua alegerilor, inclusiv, varsta de cel putin 35 de ani; sa nu fi indeplinit, anterior, doua mandate in functia de Presedinte al Romaniei.
Functia de Presedinte al Romaniei este incompatibila cu : orice alta functie publica, indiferent care ar fi domeniul in care s-ar exercita aceasta si natura functiei; calitatea de membru al vreunui partid politic ; orice functie privata. În urma scrutinului, este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale (Legea nr. 69/1992 privind alegerea Presedintelui Romaniei). În cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validata depune juramantul in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, convocate in sedinta comuna. Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului, pana la depunerea juramantului de presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, numai in caz de razboi sau de catastrofa. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces. Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor (art. 98 din Constitutie).În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul trebuie sa organizeze alegeri pentru un nou Presedinte.
Atribuțiile Președintelui Romaniei
a. in raport cu Parlamentul Presedintele Rom&a 343d35d circ;niei poate adresa mesaje Parlamentului referitoare la principalele probleme politice ale tarii. Camerele Parlamentului primesc mesajul in sedinta comuna. Mesajul nu produce efecte juridice. Presedintele convoaca Parlamentul rezultat din alegeri, in termen de maxim 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Presedintele mai poate cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului in functiune, numai in urmatoarele conditii : a aparut sau este iminenta aparitia unui eveniment cu urmari deosebite pentru tara, care face necesara luarea unor masuri de catre Parlament; in cadrul sesiunii extraordinare, de regula, nu se poate dezbate decat problema pentru care a fost convocat acesta, neputandu-se extinde, ulterior, si la alte probleme; sesiunea extraordinara poate depasi durata pentru care a fost convocata numai daca problema aflata pe ordinea de zi nu a fost finalizata. Presedintele poate dizolva Parlamentul numai in situatia in care trebuie format un nou Guvern, fie dupa alegerile legislative, fie ca urmare a exprimarii votului de neincredere in Guvernul existent si numai in urmatoarele conditii : consultarea obligatorie a Presedintilor celor doua Camere ; Parlamentul sa nu fi acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare a investiturii; in intervalul celor 60 de zile trebuie sa fi fost respinse minimum doua solicitari de investitura; sa nu reprezinte a doua dizolvare in perioada unui an calendaristic; demersurile de dizolvare a Parlamentului sa nu fie promovate in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui; in tara sa nu fie instituita starea de asediu sau de urgenta. Presedintele Romaniei promulga legile. Constitutia prevede ca legile se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei, iar promulgarea se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. Dupa acest termen legea intra in vigoare, chiar daca nu a fost promulgata de Presedinte. Promulgarea legii de catre Presedinte este obligatorie. Totusi, Presedintele are dreptul sa ceara Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii, caz in care promulgarea se face in termen de maximum 10 zile. Presedintele poate sesiza si Curtea Constitutionala, daca aprecieaza ca legea, in ansamblu, sau o dispozitie a ei sunt neconstitutionale. Sesizarea trebuie insa facuta in termenul de 20 de zile in care Presedintele avea dreptul si obligatia sa promulge legea.
b. in raport cu Guvernul Între Presedinte si Guvern nu sunt stabilite raporturi de subordonare. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu activitatea executivului sunt : desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; numirea Guvernului, pe baza votului de incredere acordat de Parlament; revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere; consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita; participarea la sedintele Guvernului; poate cere urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru fapte savarsite in exercitarea functiei, precum si suspendarea din functie, in cazul in care s-a cerut urmarirea penala de catre Senat sau Camera Deputatilor.
c. in raport cu alte autoritati ale administratiei publice centrale autonome: Presedintele Romaniei indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, convoaca lucrarile acestuia, coordoneaza si-i indruma activitatea. Presedintele Romaniei propune numirea unor importanti functionari ai administratiei publice (directorul general al Serviciului Roman de Informatii, judecatorii si procurorii financiari din cadrul Curtii de Conturi, doi din membrii Consiliului National al Audiovizualului).
d. in raport cu puterea judecatoreasca: Numeste judecatorii si a procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ca urmare, dupa numire, acestia devin inamovibili, fiind independenti si supunandu-se numai legii. Acorda gratieri individuale, prin decrete care sunt contrasemnate si de primul-ministru.
e. in raport cu Curtea Constitutionala Presedintele Rom&a 343d35d circ;niei : numeste o treime din judecatorii Curtii Constitutionale ; sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea unor legi; initiaza, la propunerea Guvernului, revizuirea Constitutiei. Curtea Constitutionala : controleaza respectarea procedurii alegerii Presedintelui si a confirmarii rezultatului sufragiului ; constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte ; avizeaza propunerea de suspendare din functie a Presedintelui.
f. in vederea consultarii directe a cetatenilor: Se refera la institutia referendumului. Constitutia Romaniei, prin art. 90, acorda dreptul Presedintelui, dupa consultarea Parlamentului, de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa in legatura cu unele probleme de interes national.
g. in situatii exceptionale Presedintele poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate (numai in cazuri exceptionale, aceasta hotarare se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare); in cazul unei agresiuni armate indreptate impotriva tarii, Presedintele este abilitat de Constitutie si cu dreptul de a lua masuri pentru respingerea agresiunii, masuri care nu se limiteaza numai la declararea mobilizarii fortelor armate, ci cuprind si obligatii ale agentilor economici si ale populatiei civile; Constitutia il abiliteaza pe Presedinte cu dreptul de a institui, in conditiile legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara sau in unele localitati, situatie in care este necesara o aprobare ulterioara a Parlamentului, in termen de cel mult 5 zile de la adoptare.
h. in domeniul politicii externe: Valabilitatea tratatelor incheiate de Presedintele Romaniei este conditionata de urmatoarele elemente: negocierea prealabila a Guvernului; inaintarea tratatelor respective catre Parlament in termen de 60 de zile; ratificarea lor de catre Parlament. Cat priveste acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici, Presedintele Romaniei are urmatoarele atributii: acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei in tarile cu care avem relatii diplomatice; aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice; acrediteaza reprezentantii diplomatici ai altor state pe langa Presedintele Romaniei. Decretele Presedintelui, emise in exercitarea celor mai importante atributii (incheierea de tratate, acreditarea reprezentantilor diplomatici, instituirea starii de asediu sau a celei de urgenta, declararea mobilizarii, acordarea decoratiilor, conferirea gradelor de maresal, de general sau de amiral s.a.), se contrasemneaza de catre primul-ministru.
Presedintele Rom&a 343d35d circ;niei emite decrete (ca acte juridice). Acestea pot avea caracter normativ sau individual. Constitutia prevede doua conditii, pentru ca decretele emise de Presedintele Romaniei sa intre in ordinea juridica a statului: obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei; contrasemnarea unora dintre decrete de catre primul-ministru. De asemenea, Presedintele Romaniei poate adresa Parlamentului mesaje, poate face declaratii, apeluri, poate adresa scrisori, acestea fiind, prin efectele lor, acte politice. Cu exceptia decretelor prezidentiale, care se refera la desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru, dizolvarea Parlamentului si numirea in functii publice, toate celelalte acte sunt contrasemnate si de catre primul-ministru. Nepublicarea unui decret atrage dupa sine inexistenta propriu-zisa a decretului. Fiind un act juridic, administrativ, decretul poate fi supus atacului in contencios administrativ, potrivit dreptului comun, fiind exceptate doar acele decrete care sunt exceptate expres in mod concret de Legea contenciosului administrativ.
La data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, Presedintele este demis de drept. Raspunderea politica a Presedintelui este invocata de Constitutie in cazul savarsirii unor fapte grave, prin incalcarea prevederilor constitutionale. Presedintele poate fi suspendat din functie, cu votul majoritatii deputatilor si al senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Cu privire la faptele ce i se imputa, acesta poate da explicatii Parlamentului. În ceea ce priveste propunerea de suspendare din functie, aceasta poate fi initiata de minimum o treime din membrii celor doua Camere. În cazul aprobarii propunerii de suspendare, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
|
