Durata mandatului si statutul membrilor Guvernului
Durata mandatului Guvernului
Durata mandatului Guvernului intr-un regim parlamentar este data de durata mandatului Parlamentului (in realitate, de durata existentei majoritatii parlamentare), iar intr-un regim prezidential de durata mandatuluui Presedintelui.
Potrivit art. 110 alin.1 , Guvernul isi exercita mandatul pana la validarea alegerilor parlamentare generale. Pana la aceasta data, Guvernul este deci in plenitudinea prerogativelor, cu exceptia rezervelor impuse de prelungirea mandatului Parlamentului. Dupa data validarii alegerilor, si pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern, el devine Guvern demisionar si va indeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, asa cum prevede art. 110 ali 656j92g n. 2 din Constitutie. Sintagma „pana la data validarii alegerilor parlamentare generale” trebuie inteleasa ca se refera la validarea mandatelor deputatilor si senatorilor. In mod firesc deci pana ce Parlamentul rezultat din alegeri nu este inca in situatia sa-si manifeste vointa, Parlamentul anterior fiinteaza in continuare. In schimb, o data validate mandatele deputatilor si senatorilor, noul Parlament va trebui sa-si exprime propria optiune cu privire la componenta Guvernului si programul acestuia, pentru ca ele sa corespunda configuratiei politice rezultate din alegeri.
Mandatul Guvernului poate inceta si inainte de data validarii alegerilor parlamentare generale, adica in urma demiterii Guvernului.
Potrivit art. 110 alin. 2 din Constitutie, Guvernul este demis:
- in urma adoptarii unei motiuni de cenzura;
- in urma pierderii de catre Primul-ministru a calitatii de membru al Guvernului.
Din coroborarea art. 110 alin. 2 cu art. 107 din Constitutie, rezulta ca Primul-ministru isi pierde calitatea de membru al Guvernului ca urmare a:
Conditii pentru functia de membru al Guvernului
Esential in definirea statutului juridic al membrilor Guvernului este compatibilitatea sau incompatibilitatea acestei functii cu alte functii publice, precum si cu functii private.
Desi nu in mod expres, Constitutia Romaniei cere implicit existenta drepturilor electorale, precizand in art. 106 ca pierderea acestora duce la incetarea functiei de membru al Guvernului.
In ceea ce priveste conditia varstei, aceasta este varsta de la care se pot exercita drepturile electorale – 18 ani impliniti. Nu pot intra in discutie debilii si alienatii mintal, pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca, definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
La toate acestea se mai adauga si conditia exclusiva a cetateniei romane, precum si conditia domiciliului in tara, potrivit art. 16 alin. 3 „ Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara”.
Incompatibilitati ale functiei de membru al Guvernului
Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu oricare functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. Specific sistemului parlamentar este cumulul dintre calitatea de parlamentar si cea de membru al Guvernului. Nu este totusi de conceput ca un parlamentar, adica un ales al poporului, sa detina o functie care sa-l puna intr-un raport de subordonare fata de un membru al Guvernului. Astfel, nu este posibil ca un ministru care este seful administratiei specializate rspective sa fie si director in acelasi minister sau in alt minister.
In practica au aparut discutii cu privire la semnificatia expresiei „functii publice de autoritate”, interesand daca intra aici functiile din consiliile de administratie ale societatilor comerciale cu capital de stat, functiile de consilieri locali, functiile didactice, functiile de directori de edituri sau diverse publicatii.
Astfel, functia de profesor universitar nu este incompatibila cu aceea de ministru, in schimb functia de director, prorector, decan, deci functiile de conducere din invatamant au caracterul unor functii publice de autoritate.
Criteriul general care opereaza in aceste situatii este urmatorul: orice functie de conducere din organele administrative ne apare ca o functie publica de autoritate, incompatibila cu functia de membru al Guvernului. De asemenea, intra in aceasta sfera functiile de conducere ale diferitelor servicii publice administrative din invatamant, sanatate, nu insa si functia de specialist intr-un asemenea serviciu public.
Sunt, de asemenea, functii publice de autoritate cele de consilieri locali si judeteni, precum si orice functie, aleasa sau numita, cu caracter public, prin care se executa legile, putandu-se utiliza mijloace de coercitiune si sanctiune statala.
Legea nr. 90/2001 mai adauga urmatoarele incompatibilitati:
- exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii sau cumpararii de actiuni sau de titluri de valoare;
- exercitarea functiei de administrator ori de cenzor la societatile comerciale sau de reprezentant al statului in adunarile generale ale unor asemenea societati ori de membru in consiliile de administratie ale regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor nationale;
- exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
Incetarea functiei de membru al Guvernului
Functia de membru al Guvernului inceteaza:
Revocarea unui membru al Guvernului poate interveni numai intr-o situatie normala, concretizindu-se intr-o remaniere guvernamentala, pe cand suspendarea intervine intr-o situatie anormala, cand s-a cerut urmarirea penala a respectivului membru al Guvernului. In ambele cazuri, competenta revine Presedintelui.
Revocarea nu are semnificatia unei sanctiuni, ci a unei masuri juridice, care reflecta un joc politic al fortelor ce formeaza echipa guvernamentala, pe cand suspendarea are caracterul unei sanctiuni prin care se concretizeaza raspunderea administrativ-disciplinara.
Traditional, in literatura de drept public se foloseste si notiunea de destituire, pe care legiuitorul constituant a evitat-o, ar ea ar putea fi prezenta in legea responsabilitatii ministeriale. Putem considera ca un membru al Guvernului este destituit daca s-a adoptat, in conditiile art. 113, o motiune de cenzura cu privire la activitatea sa. Pe data adoptarii motiunii de cenzura, postul pe care l-a ocupat cel destituit devine vacant, Presedintele fiind indreptatit sa faca o noua numire, la propunerea primului-ministru. Motiunea de cenzura poate viza numai unii membri ai Guvernului sau un singur membru, intrucat fiecare membru al Guvernului, potrivit art. 109 alin. 1, raspunde politic in fata Parlamentului atat pentru propria activitate, cat si pentru activitatea Guvernului in ansamblu.
Va trebui deci admis ca destituirea unui membru al Guvernului, ca sanctiune specifica dreptului administrativ, intervine atat pentru a concretiza raspunderea politica, urmare a unei motiuni de cenzura, cat si raspunderea penala, urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare. In acest din urma caz, destituirea este o sanctiune administrativa complementara unei sanctiuni penale principale.
Potrivit art. 107 alin. 3, Presedintele poate desemna un alt membru al Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru a exercita atributiile celui care si-a prezentat demisia, a fost revovat, este in imposibilitate, dar numai pentru o perioada de cel mult 45 de zile. Rezulta ca un membru al Guvernului, care este in imposibilitatea de a-si exercita functia, isi va pierde calitatea de membru al Guvernului numai dupa o perioada de 45 de zile, indiferent daca in aceasta perioada a fost numit prin cumul un ministru interimar sau nu. Masura revocarii poate sa intervina si in perioada de 45 de zile.
Legea 90 vine cu unele precizari, mai ales de ordin procedural administrativ, aratand ca demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in scris primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.
Cu privire la revocarea din functie, aceasta se face de Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru, aceasta masura intervenind in caz de remaniere guvernamentala.
Textul nu a suferit modificari dupa revizuirea Constitutiei, dar se intelege, fata de continutul alin. 3 al art. 85 din Constitutia revizuita ca atunci cand remanierea guvernametala are semnificatia unei restructurari a Guvernului si/ sau dupa caz, a schimbarii compozitiei politice, revocarea poate interveni numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea Primului-ministru.
Daca incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru declara vacanta functia de membru al Guvernului.
In ipoteza in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sau in cazul in care s-a declarat, prin hotarare judecatoreasca irevocabila, ca averea sa a fost dobandita ilicit, Presedintele Romaniei emite, la propunerea primului-ministru, un decret de demitere din functie.
|
