Organizarea si structura autoritatilor administratiei publice locale

Organizarea si structura autoritatilor administratiei publice locale

Cadrul general al organizarii si functionarii administratiei publice locale este descris în sectiunea a 2 - a din capitolul V privind administratia publică 111f53b ; din Constitutie. În acest scop, ea a prevazut ca administratia publică 111f53b ; din unitatile administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase, comune, sate) , se întemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si al deconcentrarii serviciilor publice , fara ca aplicarea principiilor enuntate sa aduca vreo atingere caracterului de stat national unitar al României (art. 2 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică 111f53b ; locala) . Pe lânga aceste principii, administratia publică 111f53b ; se organizeaza si functioneaza si pe principiile eligibilitatii, legalitatii si consultarii cetatenilor în problemele locale de interes deosebit.

Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala în orase, comune si municipii sunt: consiliile locale (organe alese) si primarii (organ ales). Prin consacrarea acestor doua categorii de organe, practic legiuitorul constituant a consacrat si dubla natura a comunei si orasului, de colectivitate teritoriala si de unitate administrativ-teritoriala.

Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice. Ele au patrimoniu, un buget propriu si hotarasc în tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitând în conditiile legii autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Pentru coordonarea activitatii consiliilor locale comunale, orasenesti si municipale în domeniile afectate serviciilor publice de interes judetean, se alege în fiecare judet un consiliu judetean, organ cu dubla natura, de autoritate a autonomiei judetene si de autoritate a administratiei publice locale (art. 122 din Constitutie, art. 101 alin. 1 din Legea nr. 215/2001). Consiliul judetean alege, din rândul membrilor sai, pe presedinte si pe vicepresedinti.

Deci, în conceptul de administratie publica locala se cuprind atât comuna, orasul si municipiul cât si judetul.

Raporturile dintre administratia publică 111f53b ; organizata la nivelul judetului si cea organizata la nivel de comuna si oras au la baza principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si eligibilitatii în rezolvarea problemelor întregului judet (art. 6 din Legea nr. 215/2001). În relatiile dintre autoritatile administratiei publice, organizate la diferite nivele ale unitatilor administrativ-teritoriale, nu exista nici un fel de raporturi de subordonare (art. 6 alin. 2 din Legea nr. 215/2001). Nici autoritatile administratiei publice centrale nu pot interveni în domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva, decât, daca, si, în masura în care obiectivele actiunii nu pot fi realizate de autoritatile administratiei publice locale, datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca.

Pentru reprezentarea pe plan local, pentru conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale în unitatile administrativ teritoriale, Guvernul numeste un prefect în fiecare judet si în municipiul Bucuresti. Institutia prefectului are atât o functie politica cât si una administrativa. Prefectul exercita, în conditiile legii, si controlul legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale, putând ataca actele acestora în fata instantei de contencios administrativ, în cazul în care considera necesar. Aceasta pentru ca într-un stat de drept, este de neconceput sa se nesocoteasca legea, invocându-se autonomia locala. Autonomia locala nu poate fi realizata decât în cadrul general si special oferit de statul de drept . Dar, pe de alta parte Legea nr. 215/2001 stabileste si o raspundere administrativa, civila sau penala a prefectului în cazul în care actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.