Proiect de cercetare stiintifica - managementul resurselor umane in structurile de ordine publica

PROIECT DE CERCETARE STIINTIFICA

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE IN STRUCTURILE DE ORDINE PUBLICA

MOTIVATIE

Stabilitatea si ordinea internationale se afla astazi intr-o stare de echilibru relativ precar, dar pentru a carui redefinire si consolidare este necesar sa se actioneze cu responsabilitate fata de soarta generatiilor prezente si viitoare. Asigurarea ordinii si sigurantei publice a individului in societate implica astfel, din partea guvernantilor elaborarea unor strategii si politici penale menite sa reglementeze orice incalcare a legii, sens in care toate structurile de ordine publica trebuie sa aiba bine definite competentele (generale si specifice) pentru a asigura o calitate si performanta ridicata a resurselor umane.

Orice organizatie dispune de un patrimoniu de talente, cunostinte si experiente pe care trebuie sa le gestioneze. Ea trebuie sa mareasca acest patrimoniu si sa-i asigure perenitatea prin intermediul formarii si prin punerea in aplicare a unui sistem de transmitere sistematica a cunostintelor si a experientei dobandite (politica in domeniul formarii).

Asigurarea unui management optim in cadrul sistemului de ordine publica, trebuie sa se bazeze pe o recrutare, selectie si incadrare de natura a creste eficienta organizatiei in acord cu cerintele UE, intr-un domeniu complex al Ministerului Administratiei si Internelor.

Globalizarea, fenomen aparut tocmai ca urmare a largirii Uniunii Europene si aderarii a cat mai multor state la aceasta, a devenit o prioritate, un reper in elaborarea oricarui tip de strategie manageriala.

S-a observat ca practica manageriala de tip piramidal a avut atat avantaje cat si dezavantaje, de aceea se considera necesar elaborarea unor proceduri specifice activitatilor de resurse umane pentru a creste eficienta organizatiei.

Ca rezultat, globalizarea criminalitatii a impus nasterea unui alt fenomen, intalnit din ce in ce mai des in sfera agentiilor de impunere a legii la nivel mondial – cooperarea politieneasca internationala. Aparuta ca o necesitate tocmai din dorinta statelor de a-si crea un mediu de securitate internationala pentru cetatenii lor, cooperarea politieneasca internationala a luat o amploare globala. Odata cu crearea sau dezvoltarea o 343j98d rganizatiilor de cooperare internationala in randul agentiilor de aplicare a legii statele si-au asigurat partea de participare la securitatea mediului international.

Odata cu schimbarile sociale din ultimii ani am asistat la o globalizare a strategiilor de securitate, in sensul ca in majoritatea statelor se face referire la concepte comune de abordare a luptei impotriva terorismului si de asigurare a integrarii europene.

Strategia de Securitate Europeana (ESS), adoptata la Consiliul European in decembrie 2003, indica explicit faptul ca este necesara o mai mare coerenta pentru imbunatatirea eficacitatii in gestionarea crizelor mondiale. Tocmai de aceea, in Titlul V din Tratatul de la Lisabona, intitulat Spatiul de libertate, securitate si justitie, strategia de securitate a noii Uniuni Europene reformate este rescrisa pe cele patru componente importante: controlul la frontiere, dreptul la azil si imigrarea; cooperarea judiciara in materie civila; cooperarea judiciara in materie penala si cooperarea politieneasca. Reformarea Uniunii Europene si a componentelor acesteia a trebuit sa includa si aceasta reforma a structurilor strategiilor de securitate europene, pentru ca mai apoi fie adaptate la nivelul statelor membre in propriile strategii.

Strategia de securitate a Romaniei incearca sa adopte, pe de o parte, regulile jocului facute de UE, pe de alta parte se preocupa in mod exclusiv de siguranta cetateanului, in cadrul statului national.

Un punct forte pentru o buna cooperare internationala la nivel politienesc il reprezinta generalizarea conceptului de „cooperare”, regasit in toate strategiile de securitate internationale sau interne ale fiecarui stat. Este poate unul dintre avantajele principale reiesite din globalizarea ultimilor ani. Este evident pentru toate statele lumii, acum poate mai mult decat oricand, faptul ca lupta impotriva criminalitatii organizate nu poate avea succesul scontat fara o cooperare intre autoritatile de aplicare a legii bine pusa la punct. Este nevoie, insa, la nivel international, de o agentie suprema de coordonare a acestei activitati, pentru a asigura fluxul informational operativ actualizat, necesar unei bune colaborari.

Istoria luptei impotriva criminalitatii demonstreaza ca oricat de moderne ar fi mijloacele tehnice folosite de politiile din diferite tari, ele ar ramane total ineficace fara o buna coordonare a activitatii serviciilor politienesti nationale si fara o stransa colaborare a acestora la scara internationala. Aceasta necesitate s-a manifestat mai acerb inca de la inceputul secolului 20, cand lumea a inceput sa se deschida, mijloacele tehnologice moderne au inceput sa se dezvolte, atragand dupa sine alte inlesniri economice, sociale.

In contextul mediului de securitate actual si al nevoii de cooperare politieneasca internationala, managementul resurselor umane in structurile de ordine si siguranta nationala trebuie redefinit in functie de necesitatile social-economice actuale

ARGUMENT IN ALEGEREA TEMEI DE CERCETARE

Managementul resurselor umane in structurile de ordine publica

Ca document care imbogateste panoplia de tratate ale Uniunii Europene si reprezentand cel mai recent produs al efortului european comun pentru integrare, Tratatul de la Lisabona, supranumit si tratatul de reformare a Uniunii Europene, a fost elaborat in urma necesitatii tot mai stringente de a raspunde numeroaselor probleme ridicate de o aprofundare a integrarii constructiei europene si de incercarea de a asigura functionarea institutiilor comunitare in contextul largirii cu noi membri.

In noul context organizatoric al Uniunii de dupa Tratatul de la Maastricht a devenit tot mai clar faptul ca aceasta trebuie sa suporte o serie de reforme prin care sa se renunte la o gestiune politica tehnocratica. Aceasta trebuie sa lase loc dezbaterilor politice, alegerilor politice ale cetatenilor ale caror vieti si oranduiri sociale sunt marcate zilnic de particularitatile concrete ale conditiilor lor sociale, regionale sau nationale. Generalizand, se poate spune ca incercarea Uniunii este de a crea un soi de unitate europeana, dezvoltata pe baza respectarii diversitatii natiunilor, dar care sa respecte, in acelasi timp, individualitatea comunitatilor europene.

Intre modificarile aduse prin reformarea propusa de Tratatul de la Lisabona cu privire la o serie de schimbari aduse filosofiei constructiei europene se numara si cele care impun formularea, elaborarea si materializarea unor proceduri specifice activitatilor de resurse umane din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Tema cercetarii, Managementul resurselor umane in structurile de ordine publica, este una inovatoare, in primul rand datorita noutatii unei abordari recente, bazata pe un sistem de management performant, specific domeniului de ordine publica si siguranta nationala, deoarece perspectiva unei noi dimensiuni date de Tratatul de la Lisabona este insuficient studiata. Majoritatea informatiilor cu privire la acest subiect sunt dispersate si se gasesc in diverse surse, variat raspandite in diferite locatii si pe diferite suporturi. Tocmai de aceea, atat noutatea cercetarii temei, cat si lipsa unor studii compacte in materie au constituit baza decizionala a prezentului studiu.

Domeniul managementului de resurse umane este un domeniu vast, complex si inedit , iar studierea si cercetarea lui in scopul cresterii performantei de tip organizational a intampinat o serie de dificultati datorita resurselor umane variate intalnite. De aceea s-a impus o serie de cercetarii in domeniul resurselor umane tinandu-se seama de principiile cooperarii politienesti internationale, europene si nationale cu scopul de a sa descoperii si clarifica unele problematici specifice domeniului de resurse umane referitoare la calitatea resurselor umane, la munca de conlucrare a fortelor de politie.

In stadiul de documentare pentru aceasta cercetare stiintifica am accesat un material bibliografic vast si divers in relatie directa cu munca de resurse umane.

Din punct de vedere legislativ, la nivel intern, activitatea de resurse umane este reglementata prin diverse acte normative, ordine de linie, ordonante de urgenta cu privire la structurile operative la care se face referire. La nivel european, trebuie sa tinem seama de reglementarile europene in domeniu resurselor umane pentru cresterea eficientei acestora la nivel organizational.

CERCETARI IN DOMENIU

Ministerul Administratiei si Internelor este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate, care exercita, in conformitate cu legea, atributiile ce ii revin cu privire la respectarea ordinii publice, apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a proprietatii publice si private, prevenirea si combaterea faptelor antisociale, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, contribuind prin intreaga sa activitate la apararea democratiei constitutionale, suveranitatii, unitatii si integritatii teritoriale ale Romaniei.

Strategia de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale reprezinta un document de planificare pe termen mediu, elaborat de Ministerul Administratiei si Internelor in baza Strategiei de securitate nationala a Romaniei, a Cartei albe a securitatii si apararii nationale si a delimitarilor conceptuale institutionale in domeniu, care defineste ordinea si siguranta publica si interesul national in acest domeniu, evalueaza starea actuala de ordine publica si factorii de risc, formuleaza principiile si directiile prioritare de actiune, prevede resursele necesare pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice si stabileste responsabilitatile fortelor de ordine publica.

Asigurarea climatului de normalitate civica, de ordine si siguranta publica a reprezentat permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a cautat sa identifice cele mai eficiente forme si modalitati de realizare a acestui obiectiv.

Modelele diferite de organizare a autoritatilor insarcinate cu asigurarea ordinii publice au determinat si abordari diferite in planul aplicarii acestora, bazate pe realitatile specifice fiecarei tari. Ministerul Administratiei si Internelor a experimentat succesiv mai multe modele institutionale care sa raspunda nevoilor de ordine si siguranta publica ale comunitatii, prin elaborarea si punerea in practica inclusiv a unor programe si strategii adaptate la situatia operativa existenta intr-o anumita faza de dezvoltare sociala.

Necesitatea armonizarii si compatibilizarii sistemului romanesc de ordine publica cu cele din statele Uniunii Europene a generat cautari permanente pentru realizarea unui cadru juridic si actional eficient care sa raspunda transformarilor si obiectivelor preconizate in plan structural si functional, prin asigurarea resurselor umane si financiare necesare materializarii acestora.

Tratatul de la Lisabona incearca sa creeze un cadru comun de abordare si realizare a spatiului de libertate, securitate si justitie in Uniunea Europeana. Actele legislative ce vor fi elaborate de intitutiile Uniunii Europene pentru reglementarea domenului de resurse umane vor avea inevitabil diferentieri generate de activitatile specifice domeniului vast de activitate ce guverneaza politicile statelor membre in aceasta materie. La aceste diferentieri se vor adauga dificultatile statelor membre in reformarea institutiilor chemate sa se conformeze acestor reglementari, dublate de intelegerea diferita a conceptelor juridice si operational-manageriale specifice, de catre acestea.[3]

Majoritatea acestor surse au, insa, un caracter comun, si anume prezinta informatiile cu privire la activitatea de resurse umane intr-un mod descriptiv, fara a analiza profunzimile activitatilor desfasurate, multitudinea de atributii si responsabilitati sau diversitatile muncii implicate. De asemenea, multe dintre acestea nu cuprind mentiuni cu privire la Tratatul de la Lisabona in ceea ce priveste cooperare politieneasca, fiind surse anterioare momentului ratificarii documentului.

STABILIREA DIRECTIILOR DE CERCETARE SI A OBIECTIVELOR

Demersul stiintific pe care mi l-am propus are ca principale directii de cercetare:

In capitolul I abordeaza conceptul de management in conformitate cu reglementarile nationale si europene. Deasemenea se va analiza functiile managementului, comunicarea si informatiile care se transmit in cadrul procesului managerial, organizarea si functionarea acestora conform principiilor de management.

In capitolul II va analiza obiectivele managementului de resurse umane natura activitatilor specifice managementului si modalitatea de organizare a resurselor umane in domeniul activitatii de ordine si siguranta nationala.

III propune spre studiere competenta manageriala, caracteristicile si stilurile de conducere, eficicacitatea acestora, modalitatea de luare a deciziilor in cadrul structurilor de ordine si siguranta nationala, capitolul incheindu-se cu o parte foarte amanuntita prin care se vor descrie competentele si pregatirea de specialitate a unui manager care gestioneaza resurse umane in cadrul structurilor de ordine publica.

Planurile, politicile si strategiile referitoare la managementului de resurse umane sunt tratate in detaliu in capitolul IV.

Capitolul V va acorda spatiu larg unei argumentari stiintifice privind definirea si analiza posturilor, problemele actuale si necesare pentru desfasurarea activitatilor de resurse umane in conformitate cu normele legislative sunt imperativ necesare.

O parte foarte importanta a lucrarii face referire la recrutarea si selectia resurselor umane, capitolul VI, la criterii si principii de recrutare a resurselor umane si la modalitati de evaluare a activitatilor specifice.

Integrarea profesionala, motivarea personalului, evaluarea performantelor metode si tehnici de evaluare sunt cateva dintre principalele teme abordate pe larg in capitolul VII.

Capitolul VIII va prezenta o serie de programe de pregatire a resurselor umane cu referire la pregatirea profesionala, la formarea initiala si la accesul personalului la programe de pregatire profesionala pentru dezvoltarea carierei.

Lucrarea se va incheia cu Capitolul IX, care propune spre studiu o tema foarte actuala in contextul social-economic actual si anume la managementul conflictelor, a modalitatilor de cooperare si rezolvare a conflictelor prin utilizarea unor strategii cognitive de tip rezolutiv.

5. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE

Din punct de vedere al metodelor de cercetare pe care intentionez sa le folosesc acestea vor fi cea istorica si cea comparativa. Metoda istorica va fi folosita la inceputul demersului stiintific, in capitolul I, unde se va aborda o metoda de expunere temporal-istorica a reglementarilor interne si europene cu privire la activitatea de resurse umane in domeniul ordinii si sigurantei publice. Metoda comparativa va fi folosita, insa, preponderent pe parcursul demersului stiintific, intrucat va permite o analiza din punct de vedere paralel a diferitelor sisteme de management organizational

MODALITATI DE VALIDARE STIINTIFICA

Pe parcursul derularii activitatii de cercetare si redactarii lucrarii se vor publica cele trei referate, componente ale tezei de doctorat. In acelasi timp, imi propun sa particip la o serie de manifestari stiintifice organizate sub forma unor Sesiuni internationale sau nationale

Prin oportunitatea subiectului ales, as dori ca teza de doctorat sa se circumscrie cerintelor specialistilor din domeniul resurselor umane.

BIBLIOGRAFIE PROPUSA SPRE STUDIU SI ANALIZA

a.      Voicu, C., Pruna, S., Managementul Organizational al politiei, ed. Mediauno, Bucuresti, 2007

b.     Iacob, A., Ungureanu, D., Institutii internationale cu rol determinant in activitatea politiei, ed. Sitech, Craiova, 2008

c.      Bahnareanuc, C., Rolul organismelor internationale in managementul crizelor in regiunea Marii Negre, Editura Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”Bucuresti, 2008

d.     Dictionar de drept international public, ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982

e.      Botezat, E., Tehnici de negociere, ed. Universtatii din Oradea, 2003

f.      Pruteanu, S., Comunicare si negocieri in afaceri, ed. Polirom, Iasi, 1998

g.     Frunzeti, T., Organizatii internationale, ed. Trupelor terestre, Sibiu, 2001

h.     Fuerea, A., Institutiile Uniunii Europene, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2002

i.       Bonciog, A., Drept international, ed. Fundatiei „Romaniei de maine”, Bucuresti, 2000

j.           Andreescu, A., Frunzeti T., Voicu C., Managementul Strategic Al Afacerilor Interne, Editura Pro, Bucuresti, 2009

k.     Frunzeti, Teodor, Solutionarea crizelor internationale, Institutul European, 2006

l.       Cristian BAHNAREANU, Rolul organismelor internationale in managementul crizelor in regiunea Marii Negre, Editura Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”Bucuresti, 2008

m.   Politica Europeana de securitate si aparare, Seria Micromonografii, UE, 2005

n.     Suceava, I., Coman, F., Criminalitatea si organizatiile internationale, ed. Romcartexim, Bucuresti, 1977

o.     Corciu, A., Institutii de cooperare politieneasca, Ed. MI, Bucuresti, 2007

p.     Iacob, A., Ungureanu, D., Voicu, C., Cretu, M., Organizatia Natiunilor Unite, Ed. SITECH, 2009

q.          Gherghina, S., Jiglau, G., Pecican, O., Pop, F., Tratatul de la Lisabona, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2008

r.           Profiroiu, M., Profiroiu, A., Popescu, I., Institutii si politici europene, ed. Economica, Bucuresti, 2008

s.      Soros, G., Criza capitalismului global. Societatea deschisa in primejdie, ed. Polirom, Iasi, 1999

t.       Johns, G., (1998), Comportament organizational, Ed. Economica, Bucuresti

Autori straini

a.     Kissinger, H., Diplomatia, ed. All, Bucuresti, 1998

b.     Laidi, A., Efectul de bumerang, ed. House of Guides, Bucuresti, 2007

c.     Boniface, P., Relatiile est-vest, 1945-1991, ed. Institutul european, Iasi, 1998

d.     Moreau-Defarges, Ph., Organizatiile internationale contemporane, ed. Institutul european, Iasi, 1996

e.     Sabatier, Magali., La cooperation policiere europeenne, L’Hartmattan, 2001

f.      Mucchielli, A., Arta de a influenta, ed. Polirom, Bucuresti, 2002

g.     Mucchielii, A., Arta de a comunica, ed. Polirom, Iasi, 2005

h.     Hiltrop, J., Udali, S., Arta negocierii, ed. Teora, Bucuresti, 1998

i.      Hassan, S., Manipularea in negocieri, ed. Antet, Bucuresti, 1998

j.      Hartley, P., Interpersonal Communication, ed. Routledge, New York, 1995

k.     Kennedy, G., Negocieri, ed. Nemira, Bucuresti, 1998

l.      Nungent, N., At the Heart of the Union. Studies of the European Commission, ed. McMillan, Londra, 1997

m.   Usher, J., Institutions and legislation, ed. Longman, London-New York, 2008

n.     Anderson, Malcolm, Policing the World: Interpol and the Politics of International Police Cooperation, Oxford: Clarendon Press, 1989

o.     Deflem Mathieu, 'International Police Cooperation —History of' In Encyclopedia of Criminology, editata de Richard A. Wright si J. Mitchell Miller, New York: Routledge, 2005

p.     Anderson, Malcolm, Policing the World: Interpol and the Politics of International Police Cooperation, Oxford: Clarendon Press, 1989

q.     Yoice, V.A., The story of international cooperation, New York, 1964

r.      Huczynski, A si Buchannan, D. Organisational behavior, London, Prentince Hall, 1991

s.      Schneider, B., (1987), 'The people make the place', Personnel Psychology,

t.      Schneider, B., Goldstein. H.V., si Smith, D.B., (1995), 'The ASA framework: An update', Personnel Psychology

u.     Legea 302 / 2004 privind cooperarea judiciara internationala

v.     Legea 364 / 2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare

w.    HG 2209 / 2004 privind aprobarea Startegiei nationale de combatere a criminalitatii organizate

x.     HG 196/17.03.2005 privind aprobarea Strategiei Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatiii stradale

y.     Strategia de Securitate Nationala a Romaniei, Bucuresti, 2007

z.     H.G. 196 / 2005 privind Strategia de realizare a ordinii si sigurantei publice pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale

aa.  H.G. nr. 306/14.04.2005, pentru aprobarea Strategiei actualizate privind reforma institutionala a M.A.I.

bb.  OUG nr. 103 / 21.12.2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale

cc.  Bogathy, Z., (2004), Manual de psihologia muncii si organizationala, Ed. Polirom.

dd.  Draganu, Tudor. Introducere in teoria si practica statului de drept. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1992.

ee.  Vlasceanu, M, (2003), Organizatii si comportament organizational, Editura Polirom

ff.    C.Constantin, V.Petre, N.Iiuta – Particularitati ale dezvoltarii managementului personalului politiei Romane, Ed. Sitech, Craiova, 2007.

gg.  Revista „Resurse Umane – Buletin de informare si documentare a Directiei Management Resurse Umane” Ed. Ministerului Adimistratiei si Internelor, anul V, nr.2(14)2003.

Legislatie internationala

a.     Carta ONU

b.     Conventia de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relatiile diplomatice

c.     Conventia de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relatiile consulare

d.     Tratatul de la Lisabona

e.     Decizia Consiliului European de infiintare a CEPOL

f.      Conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate, New York, 15.11.2000

g.     Documente ale ONU adoptate la Conferinta ministeriala asupra criminalitatii transnationale organizate, Napoli, 1994

h.     Conventia UE cu privire la reprimarea finantarii terorismului, 1999

i.      Politica Europeana de securitate si aparare, Seria Micromonografii, UE, 2005

Surse INTERNET

a.     https://www.bursa.ro/on-line/s=politica&articol=73236.html, 20.01.2010, autor F. A.

b.     https://www.eu.gov.com

c.     https://www.hotnews.com

d.     https://dea.gov.com

e.     https://www.sri.ro/categorii/23/antiterorism--contraterorism.html

f.      https://www.state.gov/s/ct/rls/crt/2008/

g.     www.referatele.com

h.     https://mail.ubv.ro

u.     https://www.mai.gov.ro/Documente

Reviste

a.     Sesiunea stiintifica internationala „Afaceril interne si justitia in contextul integrarii europene si al globalizarii”, vol. 1, vol. 2, vol. 3, ed. Pro-universitaria, Bucuresti, 2008, 2009, 2010

b.     Revista de investigare a criminalitatii, IPA Romania si CSP MIRA, ed. Sitech, Craiova, 2008, 2009, 2010

Planul de actiune

---