Profesori romi si neromi pregatiti ca formatori nationali în romanipenul educational (promotia 2006)

A. Context

01. Evolutia Programului în anul 2006. Necesitatea pregatirii de formatori nationali

Succesul demonstrat în formarea cadrelor didactice nerome în profilul componentelor mai sus expuse, în anii calendaristici 2004 si 2005, evaluarile participantilor, cât si necesitatile, provocarile si diversificarile nou aparute în domeniul educatiei pentru romi (noi programe finantate de FER (REF) Budapesta sau unele necesitati ale megaprogramului educational PHARE (2001, 2003, 2004, 2005) al Ministerului Educatiei si Cercetarii din perspectiva componentei rome, ne-au determinat sa gândim, pentru anul 2006, un Program national de pregatire a formatorilor nationali în romanipen educational, selectati din rândul cadrelor didactice nerome si rome, care, cu începere din anul 1999 si pâna în anul 2005, au beneficiat de cel putin un stagiu de formare organizat în profil educational rom de Ministerul Educatiei si Cercetarii si / sau de partenerii sai (Salvati Copiii, UNICEF, Project on Ethnic Relations (PER), InstitutuI Intercultural Timisoara CEDU 2000+, CREDIS - Universitatea Bucuresti, Romani CRISS, HELP Iasi s.a.. C.R.C.R. Cluj Napoca, Caritas Satu Mare s.a.).

02. Inovatie

În viziunea Ministerului Educatiei si Cercetarii - Directia Generala Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor si a aplicantului partener ca furnizor de formare - PER Tg. Mures, cât si a partenerului nou cooptat - Romani CRISS - pregatirea formatorilor nationali în romanipen se structureaza pe urmatoarele trei componente:

Componenta A. Impactul cunoasterii de catre cadrele didactice nerome în procesul educational cu elevii si copiii romi a istoriei, a obiceiurilor si traditiilor, a credintelor, mentalitatilor si a superstitiilor romilor etc.

Componenta B. Cunoasterea de catre cadrele didactice nerome în procesul educational cu elevii si copiii romi a  politicilor educationale, a legislatiei si a istoricului învatamântului pentru romi.

Componenta C. Comunicare cu elevii romi, cu parintii acestora si cu comunitatea roma      

03. Bibliografia pentru aceste componente a fost publicata în "Buletinul informativ învatamântul pentru romi", nr. 26 - 27 din 21 mai 2006, au fost transmise pe adresele de e-mail ale cursantilor preconfirmati si rezerve, au fost stocate în sectiunea Files a Grupului <sarau_romi@yahoogroups.com> (a se vedea, si aici, în Anexa).

04. Pasii noului Program de formare

1. Achizitii anterioare

VII. sCOLARIZAREA ROMILOR LA NIVEL PREsCOLAR, PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL sI UNIVERSITAR

1. Statistici privind participarea scolara a elevilor cu identitate roma asumata, în intervalul 1990 - 2007

Peste 250.000 (estimare în ian. 2007)

b. scolarizare romi

Anul scolar 2003 / 2004

Cons-tanta

(<828 rromi)

(<1009 rromi)

(<636 rromi)

(425  rromi)

Covas-na

(< 598 rromi)

(<2013 rromi)

(< 914 rromi)

(< 26

rromi)

Dâmbo-vita

(<635 rromi)

(<1943 rromi)

(< 1377 rromi)

(<390 rromi)

Dolj

(< 692 rromi)

(< 3440 rromi)

(< 2468 rromi)

(< 683 rromi)

Galati

(< 1658 rromi)

(< 4356 rromi)

(< 2983 rromi)

(< 1700 rromi)

Giurgiu

(<385

rromi)

(<1560

rromi)

(<1464

rromi)

(190 <rromi)

Gorj

(<56 rromi)

(<640 rromi)

(<221 rromi)

(<14 rromi)

Harghi-ta

13.457 (< 373 rromi)

(<980 rromi)

(<344 rromi)

(< 11 rromi)

Hune-doara

(< 481 rromi)

(<1328 rromi)

(< 1178 rromi)

(<251 rromi)

Ialomita

(< 137 rromi)

(< 1469 rromi)

(< 853 rromi)

(<57

rromi)

Iasi

(< 876 rromi)

(< 2960 rromi)

(< 1590 rromi)

(<180 rromi)

Ilfov

(< 423 rromi)

(< 3359 rromi)

(< 2400 rromi)

(< 330 rromi)

Mara-mures

(<417 rromi)

(<1329 rromi)

(<793 rromi)

(<88 rromi)

Mehe-dinti

(< 373 rromi)

(< 1140 rromi)

(< 753 rromi)

(< 149 rromi)

Mures

(< 1416  rromi)

 (<7550 rromi)

 (<2846 rromi)

(< 395 rromi)

Neamt

(< 177 rromi)

(< 830 rromi)

 (< 508 rromi)

26242 (< 84 rromi)

Olt

(<252 rromi)

(<1718 rromi)

(<984 rromi)

(<85 rromi)

Prahova

(< 400 rromi)

(< 2919 rromi)

(< 3682

rromi)

(< 198 rromi)

Satu Mare

(< 944

rromi)

(< 2100

rromi)

21718 (< 1369

rromi)

(< 98

rromi)

Salaj

(< 636 rromi)

(< 1239 rromi)

(<1222 rromi)

(< 124 rromi)

Sibiu

<rromi)

(< 2970

rromi)

(<1897 rromi)

(<192 rromi)

Sucea-va

(<280)

(<1472)

(< 615 rromi

(<36 rromi)

Timis

(< 484 rromi)

(<1674 rromi)

(< 935 rromi)

(<95 rromi)

Teleor-man

(<483 rromi)

(< 1485

rromi)

(< 946 rromi)

(< 89 rromi)

Tulcea

 (<227 rromi)

(<1420 rromi)

(< 891 rromi)

 (<103 rromi)

Vâlcea

(< 56 rromi)

(<1244 rromi)

(< 645 rromi)

(< 67 rromi)

Vaslui

(< 599 rromi)

(< 6329 rromi)

(<5431 rromi)

(<572

rromi)

Vrancea

(< 360 rromi)

(< 1627 rromi)

(< 889 rromi)

(< 44 rromi)

TOTAL c.g. (corpus general (presc. si elevi)

Pondere % pe ciclu fata de c. g.

Total rromi

Pondere % rromi din fiecare nivel cores-punzator

Pondere % rromi din corpusul general

Pondere % rromi din corpusul rrom

Sursa: Situatie statistica  întocmita de Directia Generala Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor Nationale si Accesul la Educatie (consilier: Gheorghe Sarau), pe baza datelor furnizate de Inspectoratele scolare Judetene, pentru anul scolar 2003 / 2004, prin includerea prescolarilor, a elevilor de la clasele I - XIII (liceu, sAM-uri, fr. r., seral, f.f.) si a elevilor din învatamântul special. Nu au fost luati în calcul elevii scolilor postliceale si de maistri.

Anul scolar 2002 / 2003

Tabelul întocmit de Ina Radu în anul 1990 (selectiv, pentru anul scolar 1989 / 1990):

2. Reglementari europene. Recomandarea nr. R (2000) 4, a Comitetului de Ministri pentru statele membre cu privire la educatia copiilor romi / tigani din Europa, Anexa 7 (punctul 7.1)

 (Adoptata de Comitetul de Ministri, în data de 3 februarie 2000,

 la cea de-a 696-a întîlnirii ministrilor adjuncti)

Comitetul de Ministri, sub incidenta Articolului 15.b  al Statutului Consiliului Europei,

Considerând ca scopul Consiliului Europei este acela de a obtine unitatea deplina a membrilor sai si ca acest scop poate fi atins, în special, prin actiuni comune în domeniul educatiei;

Recunoscînd faptul ca este nevoie urgenta de crearea unor noi fundamente pentru viitoarele strategii educationale cu privire la romii / tiganii din Europa, în special din punctul de vedere al gradului înalt de analfabetism sau semianalfabetism al acestora, rata crescînda a abandonului scolar, procentajul mic de elevi care au terminat cursurile primare si persistenta situatiilor de nefrecventare a scolii;

Avînd în vedere faptul ca problemele cu care se confrunta romii / tiganii în domeniul educatiei sînt, în mare masura, rezultatul politicilor educationale ale trecutului, care au dus atît la asimilare, cît sI la segregarea copiilor romi / tigani, în scoli, pe motiv ca erau "handicapatI social sI cultural";

Considerînd ca pozitia dezavantajoasa a romilor / tiganilor în societatile europene nu pot fi îmbunatatite decît prin garantarea egalitatii oportunitatilor în domeniul educatiei;

Considerînd ca educatia copiilor romi / tigani ar trebui sa fie o prioritate în politicile nationale dedicate romilor / tiganilor;

Avînd în vedere faptul ca politicile care au drept scop rezolvarea problemelor romilor / tiganilor în domeniul educatiei ar trebui sa fie comprehensive, bazate pe întelegerea faptului ca aceasta chestiune a scolarizarii copiilor romi / tigani este legata de o serie de altI factori sI preconditii, în special de factorii economici, de aspectele sociale sI culturale, de lupta împotriva rasismului sI discriminarii;

Avînd în vedere faptul ca politicile educationale în favoarea copiilor romi / tigani ar trebui sa fie secondate de o educatie sustinuta a adultilor sI de politici de educatie vocationala;

Considerînd ca exista un text cu privire la educatia copiilor romi / tigani din statele membre ale Uniunii Europene (Rezolutia Consiliului si a întîlnirii dintre Ministerele Educatiei si Consiliul pentru prevederi educationale pentru copiii tigani si nomazi, din 22 mai 1989; 89/C 153/02), este imperios necesar sa se creeze un text care sa se refere la toate statele membre ale Consiliului Europei;

Avându-se în vedere Conventia-cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale si Charta Europeana pentru Limbile Regionale sau Minoritare;

Avându-se în vedere Recomandarile 563 (1969) si 1203 (1993) ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei în care se mentioneaza nevoile educationale ale romilor / tiganilor din Europa;

Avându-se în vedere Rezolutiile 125 (1981), 16 (1995) si 249 (1993) si Recomandarea 11 (1995) ale Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa, cu privire la situatia romilor / tiganilor din Europa;

Avându-se în vedere Recomandarea de Politica Generala nr.3 a Comisiei Europene îmoptriva Rasismului si Intolerantei, cu privire la "Combaterea rasismului si discriminarii împotriva romilor / tiganilor din Europa";

Avându-se în vedere activitatea Consiliului pentru Cooperare Culturala (CDCC), ca raspuns la Rezolutia 125 (1981) si, în special, publicarea raportului "Ţiganii si nomazii" (1985), revizuita în 1994 ("Romii, tiganii, nomazii", publicatia Consiliului Europei);

Salutînd memorandum-ul pregatit de Grupul de Specialisti, cu privire la romi / tigani, intitulat "Document de politica educationala pentru copiii romi: Elemente strategice ale politicii educationale pentru copiii romi din Europa" (MG - S-ROM (97) 11),

Recomanda ca, în implementarea propriilor politici educationale, guvernele statelor membre

Structuri

Programa si materialul de predare

Recrutarea si formarea profesorilor

Cercetarea informatiei si realizari

Consultare si coordonare

3. Programe alternative pentru scolarizarea romilor si actele normative aferente

3.1. Programul de recuperare «A doua sansa» în învatamântul primar

Pentru clasele I - IV, oferim, mai jos, spre lecturare, Ordinul si Metodologia în vigoare.

Ordinul nr. 5160/6 octombrie 2005 privind aplicarea Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" în anul scolar 2005 - 2006

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

                              Cabinet Ministru

              Ordin

privind aplicarea Programului "A doua sansa pentru învatamântul primar"  în  anul scolar 2005  - 2006

G-ral Berthelot 28 -30, Bucuresti - 70738, Tel: (+4021) 313 42 45, Fax: (+4021) 310 42 10

Anexa 1 la Ordinul M.Ed.C. nr. 5160 din 6 oct. 2005, Metodologia privind organizarea programului a doua sansa pentru învatamântul primar

                                                   METODOLOGIA

PRIVIND ORGANIZAREA PROGRAMULUI A DOUA sANSĂ                 PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

I. Dispozitii generale

Art. 1 (1) Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" are ca scop sprijinirea

copiilor / tinerilor / adultilor pentru recuperarea învatamântului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii si care au depasit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzatoare învatamântului primar.

3.1.3. Anexa 2 la Ordinul M. Ed.C. nr. 5160 / 6 octombrie 2005, Planul cadru de învatamânt "A doua sansa" pentru învatamânt primar

Modulul de educatie civica se parcurge o singura data, la nivelul la care sunt înscrisi

Mediatizarea facuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii în data de 07.10.2005, Comunicat de presa, titlul: Program de reintegrare scolara: "A doua sansa pentru învatamântul primar"

Ministrul educatiei si cercetarii, prof. univ. dr. Mircea Miclea a semnat ieri, 6 octombrie 2005, ordinul nr. 5160 privind organizarea pentru prima data a programului "A doua sansa pentru învatamântul primar" ce are ca scop sprijinirea copiilor / tinerilor / adultilor  pentru începerea sau continuarea studiilor primare.
În programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" se pot înscrie persoane care au depasit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzatoare învatamântului primar si care se afla în una dintre urmatoarele situatii: nu au parcurs nici o clasa din învatamântul primar sau care au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reînscrierea în învatamântul primar.

Înscrierile se fac în lunile octombrie, respectiv februarie, pe baza de cerere, depusa la secretariatul fiecarei scoli organizatoare, însotita de urmatoarele acte:
- certificatului de nastere în copie si în original; în cazul inexistentei documentelor de nastere, o adeverinta eliberata de autoritatile locale;
-  certificatul de casatorie, daca este cazul, în copie si în original;
- actul de identitate, în copie si în original;
- foaie matricola sau adeverinte care sa ateste parcurgerea anumitor clase;
- fisa medicala;
- adeverinta de serviciu, daca este cazul.
În cazul în care persoanele doritoare sa se înscrie în programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" nu au documente de identitate, acestea sunt acceptate, urmând sa finalizeze procedurile pentru obtinerea documentelor pâna la sfârsitul nivelului IV. scoala se va adresa autoritatilor locale/ politiei pentru a solicita sprijinul în vederea obtinerii documentelor de identitate.

Programul are o durata flexibila, dar se poate micsora pentru fiecare elev în parte, în functie de competentele dovedite în domeniul educatiei de baza.
Structura anului scolar 2005-2006 în programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" este urmatoarea:
- Semestrul 1:
Începerea cursurilor: 10 octombrie 2005
Durata cursurilor - 16 saptamâni (3 octombrie 2005 - 10 februarie 2006)
- Semestrul 2:
Începerea cursurilor: 20 februarie 2006
Durata cursurilor - 17 saptamâni (20 februarie 2006 - 16 iunie 2006).
Programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" este o continuare si o completare a "Programului de combatere a marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat învatamântul obligatoriu si nu au dobândit competentele minime necesare ocuparii unui loc de munca", derulat conform ordinelor ministrului nr.4231 din 18.08.1999 si nr. 4615 din 06.09.2004.
În anul scolar 2005 - 2006, programul va avea caracter experimental si se va derula, cu suport financiar, în judetele în care se desfasoara Programul Phare "Acces la educatie al grupurilor dezavantajate".

Forma de organizare a procesului de învatamânt în programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" poate fi în regim de zi, seral, comasat, conform deciziei luate de catre consiliul de administratie al fiecarei scoli, împreuna cu elevii înscrisi în program.

La solicitarea inspectoratelor scolare, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aviza functionarea unor clase în cadrul Programului "A doua sansa" si în alte judete decât cele cuprinse în Programul Phare.
În functie de necesitatile locale, programul "A doua sansa pentru învatamântul primar" se poate desfasura în limba minoritatilor nationale, în conditiile în care exista minimum 8 solicitari în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor si daca unitatea de învatamânt poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritatii nationale, a materialelor elaborate în cadrul programului.
Pe baza experientei câstigate în acest an scolar, în urma evaluarii si monitorizarii, programul va fi revizuit, astfel încât sa se poata extinde la nivel national în anul scolar 2006-2007.

Director,

Mircea Muresan

3.2. Programul de recuperare «A doua sansa», în învatamântul gimnazial si în ciclul inferior liceu

a. Pentru programele scolare destinate claselor a V-a - a X-a, a se intra pe https://www.edu.ro/index.php/articles/5174/
b. pentru Metodologia privind recuperarea scolara la clasele a V-a - a X-a, a se cauta OMEdC nr. 5735 / 29.12.2005 (Programele sunt în Anexa 2 a ordinului)

. Pasi pentru cautarea documentelor "A doua sansa"

Pasul 1: https://www.edu.ro/index.php/articles/c486/
Pasul 2: mergeti pe
https://www.edu.ro/index.php/articles/c492/
Pasul 3: Pentru programe destinate nivelului I-IV intrati pe
https://www.edu.ro/index.php/articles/3642/
Pasul 4: Pentru programe destinate nivelului V -X intrati pe
https://www.edu.ro/index.php/articles/5174/
Pasul 5: Pentru Metodologie (Anexa I), plan - invatamant (cadru , v. Anexa II) si Programe cautati O M. Ed. C. 5160/ 6 X 2005, respectiv - pentru V - X - trebuie sa cautati O M Ed C nr. 5735 / 29.12.2005 (Programele sunt in Anexa 2).

3.4. Programul de recuperare «Gradinita estivala premergatoare clasei I»

4. Programul educational PHARE adresat romilor si altor categorii defavorizate

4. 1. Unitatea de Implementare

Unitatea de implementare a programelor PHARE, care au ca scop îmbunatatirea accesului la educatie al grupurilor dezavantajate, a fost înfiintata initial prin Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4663/07.10.2002. Ulterior, pe masura ce programele PHARE elaborate si implementate au avut continuitate, au fost emise noi ordine (Ordinul nr. 3204/01.02.2006, ce se refera la continuarea activitatii Unitatii de Implementare a proiectelor PHARE RO.0104.02 Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi, PHARE/2003/005-551.01.02 Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate si PHARE 2004/016-772.01.02 Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate etc.). Unitatea de Implementare a programelor PHARE are în componenta urmatorii membri:

5. Formarea unei tinere intelectualitati rome

5. 1. Alocarea de locuri distincte elevilor romi absolventi ai clasei a VIII-a la admiterea acestora în clasa a IX-a la liceu sau în s.A.M.-uri

5.1.1. Metodologia privind admiterea 2007 a elevilor romi absolventi ai Testelor nationale în clasa a IX-a a anului scolar 2007 / 2008

Extrase din Ordinul M. Ed. C. nr. 5262 / 05.10.2006 privind procedurile de organizare si desfasurare a Admiterii în învatamântul liceal si profesional de stat pentru anul scolar 2007 - 2008

Anexa I

Procedurile de organizare si desfasurare a Admiterii în învatamântul liceal si profesional de stat pentru anul scolar 2007-2008

Cap. 1. Dispozitii generale

Art. 5. (1) Înscrierea în licee sau în scoli de arte si mes., la învatamântul de zi, a candidatilor care au promovat testele nationale (cu exceptia celor care candideaza pentru licee/clase pentru care se sustin probe de aptitudini, a celor care solicita înscrierea în învatamântul special si a celor care candideaza pe locurile speciale pentru romi) se face prin repartizare computerizata, în ordinea descrescatoare a mediilor de admitere, în baza optiunii candidatului pentru filiera, profilul, specializarea sau domeniul respectiv si în limita locurilor aprobate, prin planul de scolarizare, pentru unitatile scolare finantate de la bugetul de stat.

Art. 15.

(2) Comisiile de admitere judetene/a municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii:

d) stabilesc si anunta unitatilor de învatamânt, specializarile si numarul de locuri alocate pentru candidatii romi. Primesc cererile de ocupare a locurilor alocate pentru candidatii romi si asigura repartizarea acestora pe locurile anuntate;

Cap. 5 Pregatirea admiterii

Art. 28. Pâna la data de 1 mai a anului în care se organizeaza admiterea inspectoratele scolare vor asigura tiparirea unei brosuri, care sa cuprinda toate informatiile necesare candidatilor pentru admiterea în licee si în scoli de arte si mes. /./

În brosura vor fi cuprinse si informatiile referitoare la locurile speciale acordate candidatilor romi: conditiile de înscriere, data limita de înscriere, liceele si scolile de arte si mes. la care sunt alocate locurile pentru romi etc.

Cap. 8 Admiterea candidatilor pe locurile speciale pentru romi si a

candidatilor pentru învatamântul special

Art. 55.

(1) Comisiile de admitere judetene a municipiului Bucuresti stabilesc, cu avizul Comisiei Nationale de Admitere, si anunta, prin afisare la sediul inspectoratului scolar, pâna la data de 15 mai 2007, unitatile de învatamânt, specializarile si numarul de locuri alocate pentru candidatii romi pe baza masurilor afirmative, promovate în contextul Strategiei guvernamentale privind îmbunatatirea situatiei romilor. Numarul de locuri anuntat nu mai poate fi modificat dupa data de 15 mai 2007

(2) Locurile speciale pentru candidatii romi se vor aloca, peste numarul de locuri acordat prin planul de scolarizare, în limita a 30 de elevi la clasa.

(3) Cererile pentru înscrierea pe locurile speciale pentru romi se primesc, la comisia de admitere judeteana a municipiului Bucuresti, pâna la data de 15 iunie 2007, ora 16. Orice cerere depusa dupa aceasta data nu mai este luata în considerare.

(4) Candidatii din etnia romilor care concureaza pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru acestia trebuie sa prezinte la înscriere, pe lânga actele precizate la Art. 53, punctele a) - b) din prezenta metodologie, o recomandare scrisa din partea presedintelui unei organizatii civice, culturale sau politice a romilor, legal constituita, prin care se atesta apartenenta lor la etnia romilor si nu faptul ca fac parte din respectiva organizatie.

(5) În perioada 29 iunie-1 iulie 2007, comisia de admitere judeteana a municipiului Bucuresti asigura repartizarea candidatilor romi care au depus cereri pâna la data mentionata la alin. (3), pe locurile speciale pentru romi, în ordinea descrescatoare a mediilor de admitere/de absolvire si în baza optiunilor exprimate de candidati. Repartizarea se face în sedinta publica. Conform Art.2 din prezenta metodologie, pot fi repartizati la licee doar candidatii care au promovat testele nationale ; candidatii care nu au promovat aceste teste pot fi repartizati la scoli de arte si mes., pe locurile speciale pentru romi.

(6) În situatia în care locurile speciale pentru romi nu au fost ocupate, ele vor fi folosite pentru rezolvarea cazurilor speciale, mentionate la Art. 54.

Anexa II

Calendarul admiterii în învatamântul liceal si profesional de stat pentru anul scolar 2007-2008

* Anexa III

Calendarul de desfasurare a testelor nationale

(ca Anexa 1 la Ordinul nr. 5001/ 31.08.2006, cu privire la aprobarea Calendarului si a

Metodologiei de organizare si desfasurare a testelor nationale, în vederea accesului

absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008)

5.1. 2. Posibilitati de sustinere financiara a liceenilor romi

5.2. Alocarea de locuri distincte elevilor romi absolventi ai clasei a XII-a la admiterea acestora în facultati

5.2.1. Locuri acordate / ocupate în anul universitar 2006 / 2007

Tabel cu locurile acordate de M.Ed.C. candidatilor rromi la Admiterea 2006 în anul universitar 2006 / 2007, prin O. M. Ed. C. 3554 / 1 . 04. 2006 (art.6)

Nota

Prin scrisorile nr. 73548 / 17. 04. 2006, trimise de Directia Generala Învatamânt Superior din cadrul M. Ed. C., la Directia Management Resurse Umane a Ministerului Administratiei si Internelor, a Ministerului Apararii Nationale, a Serviciului Român de Informatii si a Ministerului Justitiei, s-a adresat rugamintea ca institutiile de învatamânt universitar cu profil militar sa acorde locuri pentru admiterea la studii a unor tineri rromi, în anul universitr 2006 - 2007, decizia privind acordarea / neacordarea unor astfel de locuri apartinând însa acestora.

5.2.2.Locuri acordate / ocupate în anul universitar 2005 / 2006

Tabel cu locurile acordate de M.Ed.C. candidatilor rromi la Admiterea 2005 în anul universitar 2005 / 2006, prin O. M. Ed. C. 3295 / 21. 02. 2005

Nota

5.2.3. Admiterea 2007 la sectia IDD "limba si literatura romani - limba si literatura româna" - Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti

          Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti intentioneaza ca, din anul universitar 2007 / 2008, sa aloce, anual, câte 60 de locuri candidatilor rromi si nerromi, la învatamântul deschis la distanta, la sectia limba rromani - limba româna, iar la sectia de zi va acorda, din doi în doi ani, la limba rromani - o limba straina (sau româna), câte 10 - 20 locuri.  

6. Comisia Ministeriala pentru Romi, în consens cu Strategia guvernamentala (H.G. 522 / 19 aprilie 2006)

A. Prin Ordinul M.Ed.C. nr. 4319/14 iunie 2005 privind structura ministeriala pentru implementarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunatatirea situatiei romilor, a fost înfiintata CMIS (Comisia Ministeriala pentru Implementarea Strategiei guvernamentale de îmbunatatire a situatiei romilor), formata din 7 membri (presedinte - secretarul de stat pentru învatamânt preuniversitar; vice-presedinte - secretarul de stat pentru minoritati si relatii internationale; vice-presedinte - secretarul de stat pentru învatamânt superior si integrare europeana; membru - directorul general al Directiei generale învatamânt în limbile minoritatilor; membru - directorul general al Directiei generale învatamânt  preuniversitar; 1 expert reprezentând societatea civila a romilor). CMIS are în subordine un Colectiv de Implementare Operativ (abreviat: C.I.O), care, la rândul sau, are în componenta urmatoarele doua structuri:

VIII. STUDIUL LIMBII MATERNE ROMANI sI A ISTORIEI ROMILOR

1. Statistici privind studiul limbii materne romani si a istoriei romilor de catre elevii cu identitate roma asumata, în intervalul 1990 - 2007

a. Evolutia studiului limbii si istoriei romani în raport cu numarul de elevi cu identitate roma asumata

- a se vedea tabelul de la scolarizare versus studiul limbii si istoriei romilor, de la cap. VII 1 a.

b. Ilustrari pentru studiul limbii si istoriei romani

    Anul scolar 2004 / 2005

2. Predarea unor ore de limba materna romani si de istoria si traditiile romilor, în contextual celorlalte limbi ale minoritatilor

Ordinul MEN nr. 3533 / 31. 03. 1999 privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba româna

În baza Hotarârii de Guvern 690/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale, modificata si completata cu Hotarârea de Guvern nr. 57/1998;

În conformitate cu prevederile Legii Învatamântului nr.84/1999, cu prevederile din Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii învatamântului nr. 84/1995;

Tinând seama de propunerile Ministerului Educatiei Nationale privind implementarea reformei în învatamântul preuniversitar,

Ministrul Educatiei  Nationale

dispune

Art.1. Se aproba Instructiunile privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba româna prezentate în Anexa prezentului ordin.

Art.2. Directia Generala Învatamânt pentru Minoritati Nationale si inspectoratele scolare judetene sunt autorizate sa întreprinda masuri si actiuni în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Anexa cu Instructiunile privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba româna

În baza Legii Învatamântului nr. 84/1995 si a Ordinului Ministrului nr. 4646/1998, elevilor apartinând minoritatilor nationale care învata în scoli cu limba de predare româna li se asigura posibilitatea studiului limbii materne.

În conformitate cu art. 180, Titlul VII din Legea Învatamântului, se stipuleaza:

"Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala în limba româna sau în limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit."

I. Studiul limbii materne

1. Studiul limbii materne începe cu clasa I a scolii primare.

2. În situatia în care un elev sau mai multi (grupa/clasa) nu au studiat anterior limba materna si doresc sa se alature unei grupe/clase în functiune, alta decât clasa I, ei trebuie sa faca dovada cunoasterii limbii materne la nivelul respectiv, prin sustinerea unui test de limba. Testul se sustine cu profesorul de limba materna din scoala si nu îi are în vedere pe începatori (clasa I).

II. Efectivele de elevi si formatiunile de studiu

1. Formatiunile de studiu cuprind clase sau grupe în conformitate cu prevederile art. 158/1 din Legea nr. 84/1995 si în conformitate cu Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4150/1998, Anexa 1-2/d.

2. În conformitate cu Legea Învatamântului nr. 84/1995, Titlul V, Cap. I, art. 158, alin. 2, inspectoratele scolare judetene vor înainta Ministerului Educatiei Nationale spre aprobare toate solicitarile de constituire a formatiunilor de studiu sub efectiv.
În localitatile cu efective reduse de elevi (sub 10/ciclu), se poate organiza învatamânt simultan, cu respectarea conditiilor mentionate.

III. Numarul de ore la disciplina limba materna

1. În clasele I-XII, numarul de ore afectat studiului limbii materne este de 3-4 ore pe saptamâna.

2. Având în vedere faptul ca orele respective fac parte din trunchiul comun al Planului cadru de învatamânt pentru clasele I-VIII, directorii de scoli vor include aceste ore în orarul scolii.

IV. Încadrarea personalului didactic

1. La clasele I-IV, orele de limba materna vor fi predate, de regula, de învatatori care cunosc limba materna a elevilor. Învatatorul clasei are prioritate în predarea acestor ore, daca este vorbitor de limba si apartine comunitatii respective. Întrucât în scolile cu predare în limba româna orele de limba materna nu fac parte din norma obligatorie a învatatorilor, ele vor fi retribuite prin plata cu ora.

2. În situatia în care învatatorul clasei nu cunoaste sau nu doreste sa predea limba materna, orele vor fi repartizate unui alt cadru didactic titular al scolii sau suplinitor, vorbitor de limba. Orele intra în norma acestuia, în cazul în care nu are norma completa în scoala, sau sunt retribuite prin plata cu ora, daca depasesc obligatia maxima.

3. În clasele V-VIII, în scolile profesionale si în licee, orele de limba materna vor fi predate de profesori de specialitate sau de personal necalificat în specialitate, dar care poate face dovada - cu acte sau prin testare - ca stapâneste bine limba materna pe care urmeaza sa o predea.

V. Continutul învatamântului

Studierea limbii materne de catre elevii apartinând diferitelor minoritati nationale, care frecventeaza scoli cu predare în limba româna, se face pe baza programelor de învatamânt aprobate de minister, a manualelor scolare elaborate în baza acestora, ori a manualelor autorizate în conformitate cu Ordinul Ministrului nr. 3811/1998.

În studiul limbii materne se va urmari transpunerea în fapt a obiectivelor generale si operationale vizate prin reforma învatamântului din România.

Profesorii au dreptul de a selecta din manualele scolare textele pe care le considera adecvate nivelului de cunostinte al elevilor, recomandând pentru lectura suplimentara pe cele care nu pot fi studiate în numarul de ore prevazut.

VI. Frecventa si evaluarea elevilor

1. Evaluarea cunostintelor elevilor se face în conformitate cu metodologia evaluarii. In clasele V-XII, elevii vor sustine câte o lucrare scrisa pe semestru (teza) la limba materna.

2. Sustinerea examenului de capacitate la limba materna pentru aceasta categorie de elevi ramâne la latitudinea conducerii scolilor, prin consultarea obligatorie a parintilor si a elevilor în cauza.

VII. Studiul limbii materne romani

Avându-se în vedere specificitatea învatamântului pentru romi, se vor respecta urmatoarele prevederi suplimentare:

1. Studiul limbii materne romani se face conform prevederilor de la cap. I.1,2, iar în cazul elevilor ale caror familii îsi schimba frecvent domiciliul, acesta poate începe în orice an de studiu sau în orice moment al anului scolar, fara conditionarea existentei domiciliului stabil în respectiva localitate.

De asemenea, orele de limba romani pot fi introduse la nivelul oricarei clase, inclusiv în cazul elevilor romi care nu cunosc limba si doresc sa o studieze, si în orice moment al anului scolar.

Cererile pentru introducerea orelor de limba romani pot fi depuse de parintii elevilor individual sau în colectiv. Directiunile scolilor si cadrele didactice nu au dreptul sa influenteze optiunea elevilor si a parintilor în legatura cu studiul limbii materne romani.

Încadrarea personalului didactic

În conditiile existentei unui numar limitat de cadre didactice calificate de limba romani, orele de limba materna romani vor fi asigurate - în lipsa acestora - de romi absolventi de liceu (cu diploma de bacalaureat).

În situatii deosebite, aceste ore pot fi tinute si de absolventi de liceu, fara diploma de bacalaureat, sau de absolventi a cel putin 10 clase, remunerarea acestora - avându-se în vedere reglementarile financiare în vigoare - putând fi facuta de organizatii neguvernamentale ce au înscrise între obiectivele lor scolarizarea romilor.

3. Evaluarea

- La examenul de capacitate, elevii romi - în functie de dorinta lor - vor alege sau nu ca proba de concurs suplimentara limba materna romani.

- La clasele V-XII, sustinerea tezei semestriale la limba romani este facultativa.

VIII. Dispozitii finale

1. Inspectoratele scolare judetene si conducerile de scoli vor aduce la cunostinta parintilor si a elevilor de diverse etnii prezentele Instructiuni, pentru ca acestia sa poata beneficia - în cunostinta de cauza - de drepturile pe care le au.

2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de scoli au obligatia sa comunice din timp inspectoratelor scolare judetene de care apartin necesarul de manuale pentru limba materna, având permanent în vedere regimul special de tiparire (o data la patru ani pentru fiecare titlu), în cazul tirajelor reduse.

3. Inspectoratele scolare judetene au obligatia de a asigura cartea scolara pentru minoritati, transmitând corect si la timp necesarul de manuale.

4. Directia Generala Învatamânt pentru Minoritati Nationale din cadrul Ministerului Educatiei Nationale - prin inspectorii sai de specialitate - acorda sprijin în derularea corecta si eficienta a procesului de învatare a limbilor materne ale minoritatilor nationale prin colaborare cu toti factorii responsabili si interesati din reteaua învatamântului si din afara acesteia.

5. Prezentele Instructiuni abroga Instructiunile aprobate prin Ordinul Ministrului numarul 4787/1996, precum si orice alte dispozitii si prevederi contrare prezentelor Instructiuni.

Notificarea nr. 30257 / 06. 04. 2000 referitoare la Metodologia aplicarii "Instructiunilor" privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli românesti, (aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei Nationale nr. 3533 din 31. 03. 1999)

Catre

INSPECTORATUL sCOLAR JUDEŢEAN

În baza O.M.E.N. nr. 3359/06.03.1998 cu privire la competentele si raspunderile secretariatului de stat responsabil cu învatamântul în limbile minoritatilor nationale,

va trimitem alaturat Metodologia aplicarii "Instructiunilor" privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli românesti, aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei Nationale nr. 3533 din 31.03.1999.

Inspectoratele scolare judetene si ale municipiului Bucuresti, precum si conducerile de scoli vor aduce la cunostinta parintilor si a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, si o vor afisa permanent, în loc vizibil si protejat, pentru ca acestia sa poata beneficia - în cunostinta de cauza - de drepturile pe care le au.

S E C R E T A R   D E   S T A T

József KÖTŐ

Metodologia aplicarii "Instructiunilor" privind studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza scoli românesti

Potrivit Legii Învatamântului Nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial 606/10.XII.1999, partea I, art. 121, "elevilor apartinând minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati cu predare în limba româna, li se asigura, la cerere si în conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective."

Pornind de la aceasta baza legala, constient de importanta învatarii limbii materne în pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale (dreptul la identitate fiind garantat si de Constitutia României, art.6. <1>), Ministerul Educatiei Nationale  a luat o serie de masuri menite sa asigure accesul la studiul limbii materne si în scolile cu predare în limba româna. Întrucât ordinele si notificarile în acest domeniu au fost emise într-o perioada de timp îndelungata, se resimte nevoia rezumarii lor într-un singur act normativ, urmarindu-se o reglementare coerenta si unitara.

I. Limba si literatura materna

1. Statutul disciplinei "Limba si literatura materna" în scolile cu predare în limba româna.

Potrivit Ordinelor Ministrului Educatiei Nationale nr. 4150/13.07.1998 referitor la curiculum-ul national (anexa I, punctul 1.1.5. Trunchi comun), nr. 3207/03.02.1999 cu privire la aplicarea noilor Planuri cadru de învatamânt începând cu anul scolar 1999-2000 si nr. 3113/31.01.2000 privind facilitarea accesului la studiul limbii materne de catre elevii apartinând minoritatilor nationale care studiaza în scoli cu predare în limba româna (art.1.si art.4.),

a.) Cea mai simpla si mai raspândita modalitate este de a se merge în preîntâmpinarea doleantelor elevilor si parintilor. În scolile cu predare în limba româna, în care se stie ca exista elevi apartinând minoritatilor nationale, scolile organizeaza cadrul studierii limbii materne, elevului neramânându-i altceva de facut decât sa se înscrie la ore (parintele sau tutorele având posibilitatea sa retraga copilul de la aceasta disciplina, daca nu este de acord cu optiunea copilului).

b.) Parintele sau tutorele legal solicita oral, în cadrul sedintelor Comitetului de Parinti, introducerea studiului limbii materne. Cererea se consemneaza în procesul verbal al sedintei, scoala fiind obligata sa întreprinda masurile ce se impun pentru crearea cadrului necesar studiului limbii materne.

c.) Elevul, parintele sau tutorele legal cere în scris scolii respective introducerea studiului limbii materne. scoala este obligata sa întreprinda masurile ce se impun pentru crearea cadrului studiului limbii materne.

d.) Parintii care considera, din varii motive, ca este mai indicat sa fie reprezentati în demersul lor de catre asociatiile si uniunile respectivei minoritati nationale, potrivit OMEN nr. 3113/31.01.2000, vor înstiinta oral Asociatia sau Uniunea de acest lucru. Asociatiile si uniunile respectivei minoritati nationale sau etnii nominalizeaza unitatile de învatamânt preuniversitar, în care exista interes din partea parintilor si elevilor pentru studiul limbii materne, si trimit o adresa în acest sens unitatii de învatamânt si inspectoratului scolar judetean.
Asociatia sau uniunea etniei/minoritatii nationale va întocmi, pe baza declaratiilor orale, pe propria raspundere, o lista cu parintii care doresc studiul limbii materne de catre copiii acestora. Daca scoala respectiva contesta veridicitatea respectivei liste, poate cere verificarea ei. În acest caz, o comisie impartiala, compusa din câte un reprezentant al inspectoratului scolar judetean, al Corpului de Control din cadrul Ministerului Educatiei Nationale si al Directiei Generale pentru Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor Nationale din cadrul M.E.N. va analiza veridicitatea listei, si va dispune masurile ce se impun. Asociatia sau uniunea în cauza are dreptul de a delega un observator la procedura de verificare a veridicitatii listelor.

4. Când trebuie depuse cererile?

Oricând în intervalul 1 ianuarie - 31 mai. Cererile se refera la anul scolar urmator.

5. Ce trebuie sa întreprinda scoala, inspectoratul scolar si Ministerul Educatiei Nationale, dupa luarea la cunostinta a cererii?

Potrivit O.ME.N. nr. 4150/13.07.1998, anexa I, punctul 2/d, scoala va constitui clasele sau grupele în care se desfasoara studiul limbii materne, în felul urmator:

La clasele V-XII, sustinerea tezei semestriale la limba romani este facultativa.

d.)    Situatia elevilor care traiesc în doua culturi minoritare

Un caz aparte îl constituie solicitarile pentru studiul limbii materne venite din partea elevilor care sunt cuprinsi în învatamântul în limbile minoritatilor nationale. Acesti elevi, care de obicei provin din casatorii mixte si traiesc în doua culturi minoritare (de exemplu în culturile germana si maghiara), au dreptul la studiul ambelor limbi. De exemplu, un elev care învata într-o grupa/clasa cu predare în limba germana, are dreptul sa solicite studiul limbii materne maghiare. De asemenea, elevul rom care învata într-o grupa/clasa cu predare în limba maghiara sau într-o alta limba minoritara, are dreptul sa solicite studiul limbii materne romani. În acest caz, procedura de acces la studiul limbii materne este identica cu cea a accesului la studiul limbii materne în învatamântul cu predare în limba româna (vezi mai sus).

Pentru evitarea suprasolicitarii elevilor, se aplica prevederile O.M.E.N. nr. 3812 din 10.05.1999, cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de învatamânt pentru gimnaziu si liceu în învatamântul în limbile minoritatilor nationale, art.1, potrivit caruia grupele si clasele în cauza "pot functiona pe baza unor scheme orare în care numarul maxim de ore pe saptamâna sa fie echivalent cu numarul maxim de ore pe saptamâna prevazut pentru scolile cu predare în limba româna", aceasta înseamnând ca se reduce numarul orelor la decizia scolii.

II. Istoria si traditiile minoritatii nationale

În baza Legii Învatamântului Nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial 606/10.XII.1999, partea I, art. 121, "elevilor apartinând minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati cu predare în limba româna, li se asigura, la cerere si în conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective." precum si potrivit O.M.E.N. nr. 4796/10.IX.1997, "elevilor apartinând diferitelor minoritati nationale care frecventeaza scoli cu predare în limba materna ori studiaza în scoli cu predare în limba româna, li se asigura la cerere studiul Istoriei si traditiilor minoritatii ca disciplina de învatamânt." Solicitând studiul limbii materne, în mod implicit se solicita si studiul Istoriei si traditiilor minoritatilor.

Formarea grupelor/claselor de studiu al acestei discipline se face asemanator cu formarea grupelor/claselor de studiu al Limbii si literaturii materne (vezi capitolul I. punctul 5. de mai sus).

Potrivit O.M.E.N. nr. 3250/12031999 cu privire la aplicarea noilor Planuri-cadru pentru clasele I-VIII în anul scolar 1999-2000, în conditiile mentinerii învatamântului obligatoriu de opt clase, anexa II, disciplina face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învatamânt.

Potrivit O.M.E.N. nr. 4796/10.IX.1997, "predarea disciplinei Istoria si traditiile minoritatilor nationale se va face în limba materna câte 1 ora/saptamâna la clasele a VI-a si a VII-a, pentru toate minoritatile nationale", aceasta însemnând ca orice elev din clasele a VI-a si a VII-a, care studiaza disciplina Limba si literatura materna, va studia automat si disciplina Istoria si traditiile minoritatii nationale.

III. Religia

Conform O.M.E.N. nr. 4646/23.IX.1998, punctul f.) "pentru elevii apartinând minoritatilor nationale, religia va fi predata în limba materna a elevilor. Uniunile si reprezentantii confesiunilor sunt invitati sa contribuie la asigurarea personalului specializat. În scolile cu predare în limba româna aceasta prevedere se aplica în cazul elevilor care studiaza disciplina Limba si literatura materna. În acest caz, nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentara din partea parintilor. scoala are obligatia de a lua legatura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat.

IV. Dispozitii finale

1. Inspectoratele scolare judetene si ale municipiului Bucuresti, precum si conducerile de scoli vor aduce la cunostinta parintilor si a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, si o vor afisa permanent în loc vizibil si protejat, pentru ca acestia sa poata beneficia - în cunostinta de cauza - de drepturile pe care le au.

2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de scoli au obligatia sa comunice din timp inspectoratelor scolare judetene de care apartin necesarul de manuale pentru limba materna, având permanent în vedere regimul special de tiparire (o data la patru ani pentru fiecare titlu), în cazul tirajelor reduse.

3. Inspectoratele scolare judetene si unitatile scolare au obligatia de a asigura cartea scolara pentru minoritati, transmitând corect si la timp necesarul de manuale.

4. Directia Generala Învatamânt pentru Minoritati Nationale din cadrul Ministerului Educatiei Nationale - prin inspectorii sai de specialitate - acorda sprijin în derularea corecta si eficienta a procesului de învatare a limbilor materne ale minoritatilor nationale prin colaborare cu toti factorii responsabili si interesati din reteaua învatamântului si din afara acesteia.

5. Prezenta Metodologie, elaborata în spiritul aplicarii legislatiei în vigoare, reprezinta un cadru pentru implementarea neîntârziata de catre întreaga retea scolara din România a masurilor pozitive pe care Ministerul Educatiei Nationale si le asuma.

Director General

László Murvai

3. Predarea integrala în limba materna romani

3.1. la nivelul gradinitei

3.2. la nivelul claselor I-IV

4. Instrumente de lucru pentru predarea limbii, literaturii, a istoriei si a traditiilor rome, a muzicii si religiei în limba romani

4.1. Lista programelor scolare de limba si istoria romilor în vigoare

4.2. Lista manualelor scolare de limba si istoria romilor în vigoare

În baza noilor programe scolare, cu începere din anul 2005, se elaboreaza noi manuale scolare pentru limba rromani si pentru istoria rromilor, dupa cum urmeaza:

Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa I. I rromani ćhib thaj i literatůra vaś i jekhto klŕsa, Bucuresti: Editura Sigma, 64 p, 2005 (si reeditari ulterioare).

2a. Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu, Limba si literatura rromani: manual pentru calsa a II-a. I rromani ćhib thaj i literatůra vaś i dujto klŕsa, Bucuresti: Editura Sigma, 64 p., 2005 (si reeditari ulterioare).

2b. Olga Marcus, Manual de limba rromani, cl. a II-a, Bucuresti, ES PRINT,  64 p. (si reeditari ulterioare).

2c. Olga Marcus, Limba si literatura rromani. Caietul elevului clasa a II-a. I rromani ćhib vaś o duijto berś, Bucuresti: Editura Es Print '98, 72 p., 2005 (si reeditari ulterioare).

Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa a III-a. I rromani ćhib thaj i literatůra vaś i trinto klŕsa, Bucuresti: Editura Sigma, 104 p., 2005 (si reeditari ulterioare).

4a Elena Nuica, Ionica Duroi, Mantu Stoica, I rromani ćhib thaj literatůra vaś i IV-to klŕsa. Manual de limba si literatura rromani pentru clasa a IV-a, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 160 p. 2006 (si reeditari ulterioare).

4b.Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a. I rromani ćhib thaj i literatůra (vaś i śtarto klŕsa), Bucuresti: Editura Sigma, 104 p., 2006 (si reeditari ulterioare).

Gheorghe Sarau, Limba si literatura rromani. Manual pentru clasa a IX-a. I rromani ćhib thaj i literatůra (vaś i enato klŕsa), Bucuresti: Editura Sigma, 202 p., 2006 (si reeditari ulterioare).

Petre Petcut, Delia Grigore, Mariana Sandu, Istoria si traditiile minoritatii rromani: manual pentru clasele aVI-a  - aVII-a, Bucuresti: Editura Sigma, 104 p. 2005 (si reeditari ulterioare).

4.3. Situatia comenzilor de manuale scolare de limba si istoria romilor pentru anul scolar 2006 / 2007

a.Manuale de limba romani aparute în anul 2006 si comandate de ISJ-uri

b.Manuale de limba si istoria romani aparute în anul 2005 si  reeditate în 2006, pe baza comenzilor lansate de ISJ-uri

4. 4. Lista materialelor auxiliare de limba si istoria romilor distribuite gratuit în scoli prin intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii de catre diferiti parteneri (2000-2007)

a. Schema de distributie

1. Biblioteca din cadrul Casei Corpului Didactic  - 1 ex.

2. Biblioteca judeteana  - 1 ex.

3. Biblioteca institutiei universitare de stat din judet - 1 ex.

4. Minibiblioteca din biroul inspectorului pentru scolarizarea romilor  - 1 ex.

5. Bibliotecile scolilor în care se predau limba romani si istoria romilor (câte 1 ex., iar daca râmân - mai multe exemplare)

           6. Bibliotecile scolilor din Programul educational PHARE al M. Ed. C. câte 1 ex., iar daca râmân - mai multe exemplare;       

5. Concursul scolar national de limba romani (CSNLR)

5.1. Elevi performanti la limba romani în ultimii ani

6. Educatia extracurriculara în domeniul rromanipenului

Notificarea nr. 48 897/ 13 noiembrie 2006 privind Calendarul romilor (cu destinatie scolara)*

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

DIRECŢIA  GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR

Str. G-ral Berthelot 30, sect.1, cod  010164, Bucuresti, Tel.+40-021-405 56 39,  Fax.

Nr.  43 897 /  13 noiembrie 2006

                                                                                                         De acord,

                                                                                                     Secretar de Stat,

                                                                                                      Pasztor Gabriella

                                                N O T I F I C A R E   

privind Calendarul romilor (cu destinatie scolara)

             Calendarul romilor (în viziunea romilor din România, având, în principal, destinatie scolara) - realizat de consilierul pentru limba romani, dl. Gheorghe Sarau, prin consultarea organizatiilor si a specialistilor romi - se constituie într-un ghid practic pentru profesorii, directorii si inspectorii care gestioneaza problematica învatamântului pentru romi la nivel local.

* A se vedea Calendarul romilor (cu destinatie scolara) la cap. XII, Materiale ilustrative privind romanipenul

6.2. Tabara de limba si creatie romani, ca forma de recompensare a elevilor cu rezultate deosebite la limba romani si, în general, la învatatura

IX. SEGREGAREA / DESEGREGAREA ROMILOR ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL DIN ROMÂNIA

1. Context si istoric

Gheorghe Sarau:

" 01 Istoric

- În anul 1998, Ministerul Educatiei Nationale, luând la cunostinta (din semnalarile facute de lideri romi si de organizatii neguvernamentale ale romilor) de unele tendinte de segregare a copiilor si a elevilor romi de ceilalti copii din gradinite, respectiv din clase, emite, la nivelul Cabinetului Secretarului de Stat o Nota, prin care se recomanda evitarea segregarii romilor în gradinite si scoli, aceasta practica fiind acceptata doar cu titlu compensatoriu, în beneficiul copiilor romi (daca, de pilda, se trece la studiul integral în limba materna romani).   

- În intervalul 1999 - 2004, fenomenul segregarii romilor a continuat sa se manifeste în spatiul scolar (atât în unitati de învatamânt cu predarea în limba româna, dar si în limba maghiara), iar organizatiile neguvernamentale, rome si nerome, au semnalat atitudini punctuale de acest tip Ministerului Educatiei Nationale (Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Educatiei si Cercetarii).

- Ministerul nu a emis în acest interval niciun act normativ prin care sa studieze si sa stopeze tendintele de segregare, pornind de la realitatea ca de la nivelul central nu existasera niciodata recomandari de segregare si, de asemnea, de la faptul ca în România nu exista situatia din alte tari, unde segregarea copiilor romi de ceilalti se facea la intrarea în clasa I, prin testarea tendentioasa a copiilor romi si dirijarea lor spre învatamântul special (practici în Bulgaria, Cehia, Croatia, Slovacia, Ungaria etc.).

  La acestea, se mai adauga faptul ca în România nu existase niciodata o astfel de politica de segregare, cum a existat, ca politica de stat, de pilda, în Bulgaria (datând din anul 1968, romii ramânând segregati în mahalale si cartiere, în care s-au construit scoli, farmacii, dispensare, alte institutii ale statului).       

- Între anii 2000 - 2004, OSI Budapesta a initiat programe de desegregare a romilor la nivel scolar, îndeosebi pentru Bulgaria si Ungaria, cu participarea organizatiilor rome si a structurilor guvernamentale din aceste tari, iar pentru România a finantat publicare unui studiu menit sa radiografieze fenomenul segregarii în spatiul scolar (v. Mihai Surdu, Segregarea., 2003).     

- În anii 2003 - 2004, organizatiile rome din România îsi intensifica activitatea de a identifica, instrumenta si semnala Ministerului Educatiei cazurile de segregare a copiilor romi în gradinite si scoli.

 Astfel, în perioada 28 febr. - 1 martie 2003, cu prilejul unui seminar cu organizatiile rome, desfasurat la CRCR (Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi) Cluj Napoca, organizatiile rome "sanse Egale" (Salaj) si Romani Criss (Bucuresti) au prezentat cazul grav de segregare a copiilor romi de ceilalti copii din scoala Cehei - Pusta (judetul Salaj), de fata fiind si delegati ai Ministerului Educatiei si Cercetarii, respectiv, ai Reprezentantei UNICEF în România.         

- Organizatia Romani CRISS a instrumentat acest caz si l-a prezentat Ministerului Educatiei si Cercetarii în luna martie 2003, iar Ministerul a cerut Inspectoratului scolar Judetean Salaj solutionarea de urgenta a cazului, cu consultarea comunitatii rome si a organizatiilor rome din judet.    

- Romani CRISS si alte organizatii rome au cerut Ministerului în decursul anilor 2003 si 2004 sa emita un document prin care sa se interzica noi segregari în spatiul scolar, respectiv, sa se procedeze la desegregarea claselor segregate deja.

- În anul scolar 2003 / 2004, Ministerul Educatiei si Cercetarii - prin Directia Învatamânt Preuniversitar, UIP si Directia Învatamânt în L 14214t1919o imbile Minoritatilor Nationale - a constatat, cu ocazia vizitelor de monitorizare a unor scoli cuprinse în 10 judete din valul I al Programului educational PHARE, derulat pentru categorii defavorizate de elevi, ca, într-adevar, exista grupe, clase si scoli segregate, în care copiii romi sunt separati de ceilalti copii, români sau maghiari (la vremea aceea, s-au depistat cazuri la Geoagiu - jud. Hunedoara, la sc. 12 Pata Rât - Cluj Napoca, în judetul Vaslui etc.).

- În luna aprilie 2004, cu concursul reprezentantilor romi si neromi din cadrul Comitetului National de Sprijin al Ministerului în derularea Programului PHARE, cu participarea membrilor Unitatii de Implementare PHARE a Ministerului, cu cerecetatori si experti romi si neromi, se elaboreaza textul unei Notificari ce avea ca scop radiografierea fenomenului de segregare în gradinite si scoli si stoparea acestuia. În acest scop, se emite, la nivel de Secretar de Stat, Notificarea nr. 29 323 / 20.04. 2004, dar care, din pacate, a fost partial derulata si aplicata.  

2. Notificarea nr. 29323/20 aprilie 2004 privind interzicerea segregarii romilor în educatie 

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII Cabinetul

Secretarului de Stat pentru

Învatamântul Preuniversitar

Str. G-ral Berthelot 28-30, Bucuresti

Tel/Fax: 314.06.04; 312.47.53

Nr. 29323/20.04.2004

X.  EDUCAŢIA PENTRU DIVERSITATE

1. Context si perspective

XI. BIBLIOGRAFII IN DOMENIUL ROMANIPENULUI (ANSAMBLUL DE VALORI ROME)

1. Componenta « Impactul cunoasterii de catre cadrele didactice nerome în procesul educational cu elevii si copiii romi a istoriei, a obiceiurilor si traditiilor, a credintelor, mentalitatilor si a superstitiilor romilor etc.»
2. Componenta «Cunoasterea de catre cadrele didactice nerome în procesul educational cu elevii si copiii romi a  politicilor educationale, a legislatiei si a istoricului învatamântului pentru romi »

A. Bibliografie  pentru Componenta A

I. Istorie (în ordinea aparitiei lucrarilor)

George Potra, Contributiuni la istoricul tiganilor din România, Bucuresti: Editor Mihai Dascal, 1939 [reditata în anul 2002 .

* se poate obtine de la CCD-uri, Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi

Gheorghe Sarau, Romii, India si limba romani, Bucuresti: Kriterion  

[Colectia " Biblioteca roma", nr. 4], 1998, 258 p.

* se poate citi pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Donald Kenrick, Romii: Din India la Mediterana. Migratia romilor, Bucuresti: Editura Alternative, 1998, 56 p.

* se poate obtine de la biblioteci sau de la Editura

Viorel Achim, Ţiganii în istoria României, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1998, Bucuresti, 202 p.

* se poate obtine de la biblioteci sau de la Editura

Mircea Itu si Julieta Moleanu, Cultura si civilizatie indiana,   1, Bucuresti: CREDIS.

* se poate obtine de la studentii romi de la CREDIS, de la CREDIS  ori se poate citi pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Vasile Burtea, Romii în sincronia si diacronia populatiilor de contact, Bucuresti: Lumina Lex, 2002.

* se poate obtine de la biblioteci sau de la Editura

Institutul Intercultural Timisoara, EUROM. Integrarea culturii romilor în educatia scolara si extrascolara.Ghid metodologic pentru cadrele didactice care lucreaza cu copii romi [Proiect de cooperare transnationala cu sprijinul Comisiei Europene, Programul Socrates / Comenius - 2], Timisoara: IIT, 2002., p. 33 - 55 [lucrarea va fi utilizata si pentru sectiunea B. Politici educationale.

* lucrarea se poate obtine de la CCD-uri,  din scolile în care se predau limba si istoria romilor, iar în varianta electronica - de pe pagina web a Institutului Intercultural Timisoara <www.intercultural.ro>.

Petre Petcut, Istoria romilor [traducere în limba romani: Gheorghe Sarau; traducere în limba maghiara: László Murvai], Bucuresti: Media Pro Music, , coperta: elevul Cosmin - Adrian Stanciu [3 casete cu continut identic în limbile româna, romani si maghiara].

* se poate audia textul pe casete (la CCD-uri, Bibliotecile Judetene, scoli cu elevi romi) sau se poate citi pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Petre Petcut, Delia Grigore si Mariana Sandu, Istoria si traditiile romilor [Manual auxiliar], , Bucuresti : Editura RO Media, 116 p.

* se poate citi la CCD-uri, la Bibliotecile Judetene, în scolile în care se predau limba si istoria romilor sau pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Petre Petcut, Istoria romilor, în vol. MESPE - O cale spre descoperirea identitatii rome, Iasi: Editura im, , p. 17-  54, 

* se poate citi pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Vasile Ionescu, Romii - scurt excurs istoric, în vol. "Ghid de practici pozitive pentru educatia romilor", Bucuresti: Romani Criss - Ed. Artprint , 2004, p. 16 - 33.  

* se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi ori de pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Petre Petcut, Delia Grigore si Mariana Sandu, Istoria si traditiile minoritatii romilor [Manual pentru clasele a VI-a si a VII-a], , Bucuresti: Editura SIGMA, 104 p.

* se poate citi în scolile în care se predau limba romani si istoria si traditiile rome sau se poate obtine de la Editura Sigma, tel. 3139642 sau 0723-541 020

Mariana Sandu, Romii din România - Repere prin istorie, Bucuresti : Editura Vanemonde, , 56 p.

* se poate citi la CCD-uri, la Bibliotecile Judetene, în scolile în care se predau limba si istoria romilor

[Colectiv], Romii - De la dezrobirea juridica la dezrobirea spirituala. Jubileul Dezrobirii romilor (1856-2006), 20 februarie 2006, Bucuresti : [Amare romentza], 2006, 70 p. 

* se poate citi la CCD-uri, la Bibliotecile Judetene sau se poate obtine, electronic, de la <amareromentza@yahoo.com>

Gheorghe Sarau, Delia Grigore, Istorie si traditii rome, Bucuresti: Salvati Copiii, 2006,  104 p. 

* se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi ori de pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm sau www.savethechildren.net/romania

2. Traditii, mentalitati

Delia Grigore, Curs de antropologie si folclor. Introducere în studiul elementelor de cultura traditionala ale identitatii rome contemporane, Bucuresti:CREDIS, 2,182 p.* se poate obtine de la studentii romi de la CREDIS, de la CREDIS  ori se poate citi pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Institutul Intercultural Timisoara, EUROM. Integrarea culturii romilor în educatia scolara si extrascolara.Ghid metodologic pentru cadrele didactice care lucreaza cu copii romi [Proiect de cooperare transnationala cu sprijinul Comisiei Europene, Programul Socrates / Comenius - 2], Timisoara: IIT, 2002., p. 33 - 55 [lucrarea va fi utilizata si pentru sectiunea B. Politici educationale.

* lucrarea se poate obtine de la CCD-uri,  din scolile în care se predau limba si istoria romilor, iar în varianta electronica - de pe pagina web a Institutului Intercultural Timisoara <www.intercultural.ro>.

Vasile Ionescu, Romii - excurs imagologic, în vol. "Ghid de practici pozitive pentru educatia romilor", Bucuresti: Romani Criss - Ed. Artprint, 2004, p. 13 - 21.  

* se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi ori de pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Salvati Copiii, Traditii ale romilor din spatiul românesc. Roma traditions in the Romanian Area, Bucuresti, 2004, 149 p. 

* se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi ori de pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Delia Grigore, Fundamente ale identitatii rome, în vol. MESPE - O cale spre descoperirea identitatii rome, Iasi: Editura im, , p. 105 - 156. 

* se poate citi pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Valerica Stanescu, Legile satrei. Le krisa le romenqe, Bucuresti: Vanemonde, 2004, 124 p. [roman bilingv].

* se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi ori de pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm

Gheorghe Sarau, Delia Grigore, Istorie si traditii rome, Bucuresti: Salvati Copiii, 2006,  104 p. 

* se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, de la inspectorii si profesorii romi ori de pe https://www.old.edu.ro/invrom_b5.htm sau www.savethechildren.net/romania

B. Bibliografia privind politicile educationale si istoricul  învatamântului  pentru romi (în ordine cronologica)

Gheorghe Sarau, Scurt istoric al învatamântului pentru romi Bucuresti: M. Ed. C., 7 mai 2001

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina MedC, din sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, prin accesarea adresei Ministerului  <https://www.old.edu.ro/scurt.htm>

[Mihaela Jigau - coordonator], Participarea la educatie a copiilor romi. Probleme, solutii, actori, Bucuresti: Editura MarkLink , 2002, 240 p.    

* lucrarea se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, din scolile în care se predau limba si istoria romilor, iar în varianta electronica - de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi

Gheorghe Sarau, Modelul românesc. Scurt istoric al initiativelor si al tintelor strategice privind învatamântul pentru romi, întreprinse de MECT si ONG-uri în perioada 1990-2002, Bucuresti: M. Ed.C., 2002.

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina M Ed C, din sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, prin accesarea adresei  Ministerului <https://www.old.edu.ro/download/actderom.pdf>

Institutul Intercultural Timisoara, EUROM. Integrarea culturii romilor în educatia scolara si extrascolara.Ghid metodologic pentru cadrele didactice care lucreaza cu copii romi [Proiect de cooperare transnationala cu sprijinul Comisiei Europene, Programul Socrates / Comenius - 2], Timisoara: IIT, 2002. [lucrarea va fi utilizata si pentru sectiunea A. istorie si traditii, consultându-se paginile 33 - 55].

* lucrarea se poate obtine de la CCD-uri,  din scolile în care se predau limba si istoria romilor, iar în varianta electronica - de pe pagina web a Institutului Intercultural Timisoara <www.intercultural.ro>.

MECT - UNICEF [dr. Gheorghe Sarau, dr. Filip Stanciu, dr. László Murvai, Mihaela Zatreanu], Parteneriatul strategic dintre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si UNICEF în educatia copiilor romi. Realizari si perspective, Bucuresti: Editura Vanemonde, 2003, 140 p.

* lucrarea se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, din scolile în care se predau limba si istoria romilor, iar în varianta electronica - de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi

Gheorghe Sarau, Activitati în domeniul învatamântului pentru romi în perioada septembrie 2002 - septembrie 2003, Bucuresti: M. Ed.C., 2003.

* lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina M Ed C, din sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, prin accesarea adresei  Ministerului <https://www.old.edu.ro/download/ross.pdf>

Vasile Ionescu, Gheorghe Sarau, Filip Stanciu, Ghid de practici pozitive pentru educatia copiilor romi, Bucuresti: Romani CRISS - Artprint, 2004, 112 p. [aparut în cadrul Proiectului "Pasi spre toleranta", campanie initiata de Romani Criss, Agentia de Monitorizare a Presei "Catavencu", în parteneriat cu MECT].

*lucrarea se poate obtine de la CCD-uri, de la Bibliotecile Judetene, din scolile în care se predau limba si istoria romilor, iar în varianta electronica - de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi.

Gheorghe Sarau, Directii strategice ale MEC în domeniul învatamântului pentru romi în perioada 1988 - 2004, Bucuresti: M. Ed.C., 2004.

* lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina M Ed C, din sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, prin accesarea adresei  Ministerului <https://www.old.edu.ro/download/realizr1.pdf>

MEdC, Notificarea nr. 29 323 / 20.04. 2004 privind interzicerea segregarilor copiilor romi în învatamânt, 2004.

* lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina M Ed C, din sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, prin accesarea adresei Ministerului <https://www.old.edu.ro/invrom_b04.htm>

Gheorghe Sarau, Experienta româneasca privind învatamântul pentru romi si predarea limbii romani în perioada 1990 - 2005, Bucuresti: M. Ed.C., 2005,

* lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina M Ed C, din sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, prin accesarea adresei Ministerului

<https://www.old.edu.ro/download/ross.pdf>

Gheorghe Sarau, Buletinul informativ privind învatamântul pentru romi nr. 22 / 2005, Bucuresti: M. Ed.C., 2005 [pentru: Ordinul cu privire la predarea limbilor materne, metodologia privind "A doua sansa" în învatamântul primar si gimnazial, Recomandarea R 2000 / 4 a Consiliului Europei, privind scolarizarea romilor în Europa].

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, anul 2006, sau de pe pagina grupului <sarau_romi@yahoogroups.com>, la Files.

Gheorghe Sarau, Experienta româneasca privind învatamântul pentru romi si predarea limbii materne romani în perioada 1998 - iunie 2006, Bucuresti: MedC, 2006.

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, anul 2006.

Gheorghe Sarau, Buletinul informativ privind învatamântul pentru romi nr. 25 / 2006, Bucuresti: M. Ed.C., 2006 [pentru: Strategia guvernamentala privind îmbunatatirea romilor nr. HG 430 / 25 aprilie 2001, revizuita în 28 aprilie 2006].

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, anul 2006, sau de pe pagina grupului <sarau_romi@yahoogroups.com>, la Files.

Gheorghe Sarau, Buletinul informativ privind învatamântul pentru romi nr. 26 / 2006, Bucuresti: M. Ed.C., 2006 [pentru: legislatia privind inspectorul pentru romi, mediatorul scolar rom si metodistul rom].

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, anul 2006, sau de pe pagina grupului <sarau_romi@yahoogroups.com>, la Files.

Gheorghe Sarau, Buletinul informativ privind învatamântul pentru romi nr. 27 / 2006, Bucuresti: M. Ed.C., 2006 [pentru: legislatia privind acordarea de locuri distincte candidatilor romi la admiterea în licee si facultati].

*lucrarea se poate obtine în varianta electronica de pe pagina MedC <www.edu.ro> în sectiunea rezervata învatamântului pentru romi, anul 2006, sau de pe pagina grupului <sarau_romi@yahoogroups.com>, la Files.

Pentu a va facilita familiarizarea cu cele doua pagini de internet ale M. Ed.C., de unde puteti obtine lucrarile mai sus mentionate, va prezentam, mai jos adresele si designul acestora: 

3. Materiale educationale pentru domeniul rom, stocate pe noua pagina a Ministerului

XII. MATERIALE ILUSTRATIVE PRIVIND ROMANIPENUL

1. "Calendarul romilor" (cu destinatie scolara)

Calendarul romilor. (În viziunea romilor din România, având, în principal, destinatie scolara)

O kalendŕro le romenqo. (Palal o dikhipen le romenqo an ar i Rumůnia, po but vaś e śkňle)

Coppyright:  12 nov. 2006, Dr. Gheorghe Sarau (România)

1 ianuarie - Sf. Vasile, obiceiurile legate de "Vasilca". Colindatul "cu Vasilca" este întâlnit în ajunul si în prima zi a anului nou în mediul satesc, practicat, deopotriva, de romi si de alte etnii din Balcani (români, bulgari).

27 Ianuarie - Ziua Internationala pentru Comemorarea Memoriei Victimelor Holocaustului (ONU) - International Day of Commemoration in Memory of the Victims of the Holocaust (UN)

20 februarie 1856 - Încheierea Dezrobirii Romilor. Dupa ce, anterior, la 10 / 22 decembrie 1855, Divanul Obstesc din Moldova votase "Legiurea pentru desfiintarea sclaviei, regularea despagubirei si trecerea emancipatilor la dare", la data de 8 / 20 februarie 1856, a fost promulgata si în Ţara Româneasca - de catre domnitorul Barbu Dimitrie stirbei - "Legiuirea pentru emanciparea tuturor tiganilor din Principatul românesc", marcând ultimul act normativ privind dezrobirea romilor în Principate. În Transilvania, au fost adoptate anterior masuri similare, iar în perioada împaratilor Maria Tereza si Iosif II au fost initiate si întreprinse actiuni stricte de intergrare a romilor.  

21 Februarie Ziua Internationala a Limbii Materne (UNESCO) - International Mother Language Day (UNESCO)

7 martie  Ziua Parintelui Rom. Ziua când parintii romi, cooptati în diferitele programe educative ale scolii - "scoala mamelor", "scoala tinerilor tati", "scoala bunicilor" - se reunesc pentru consultari cu profesorii privind educatia copiilor romi.

8 martie Ziua Internationala a Femeii. (International Women's Day)

17 martie 2000 - Ziua Mediatorului scolar Rom. Marcheaza elaborarea primei Fise de post a mediatorului scolar rom, de catre inspectorii pentru scolarizarea romilor, participanti la cel de-al doilea seminar de lucru al acestora, desfasurat la Tulcea, între 15-17 martie 2000, organizat de Ministerul Educatiei Nationale, romani Criss si OSCE. Ulterior (v. HG 721/14 mai 2004), se înscrie în C.O.R. (Clasificarea Ocupatiilor din România), profesia de mediator scolar, codul pentru nevoile Programului educational PHARE (ce debutase în septembrie 2002 în 10 judete din România). Ocupatia face parte din Subgrupa majora 33 Învatatori si asimilati, dar se încadreaza efectiv în Grupa minora 334 - Alt personal în învatamânt; Grupa de baza: 3340 -Personal în învatamânt neclasificat în grupele anterioare.

18 martie 1812 - Ziua Scriitorului Rom - Ziua când Ion Budai-Deleanu semneaza si trimite Epistolie închinatoare catre Mitru Perea [Petru Maior], vestit cântaret, din care reiese ca Ion Budai Deleanu si Petru Maior erau romi. Cu acelasi prilej, sunt serbati si alti prozatori romi din România: Anton Pann, Valerica Stanescu, Paun Gheorghe Ialomiteanu, Irina Gabor-Zrinyi s.a., cât si prozatori din alte tari: John Bunyan (Anglia), Celja Stojka (Austria), Sali Ibrahim (Bulgaria), Daniel Bartolomej (Cehia), Marilla Mehr (Elvetia), Vejo Baltzar (Finlanda), Mateo Maksimof (Spania, Franta), Philomena Franz (Germania), Aleksandr Germano (Rusia), Dezider Banga (Slovacia), Elena Lackova (Slovacia), Slobodan Berberski (Serbia), Ali Krasnici (Serbia), Jose Heredia Maya (Spania), Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly (Ungaria), Menyhert Lakatos (Ungaria) s.a.  

            De asemenea sunt cinstiti si poetii romi. În context, sunt aniversati poeti romi din diferite tari (Uzin Kerim (Bulgaria), Santino Spinelli (Italia), Kujtim Paćaku (Kosovo), Ljatif Demir (Macedonia), Bronislawa Wajs - Papusza (Polonia), Nikolaj Pankov (Rusia), Leksa Manus (Rusia, Letonia), dr. Rajko Djurić (Serbia), Jovan Nikolić (Serbia), Bairam Haliti (Serbia), Choli Daróczi József (Ungaria) s.a. sau poeti romi din România. De pilda, stefan Fuli, n. la 23 august 1950, în Mureseni, cartier al orasului Tg. Mures, fiind primul poet rom care publica un volum de versuri de sine statator, în anul 1993, volumul Aproape-departe (Editura Tipomur: Tg. Mures). Lovit de o "stare depresiva a inutilitatii", poetul se otraveste în decembrie 1994, dar moare, în suferinta îndelunga, abia în 28 martie 1995. Alti poeti romi din România: Luminita Mihai Cioaba, Gelu Magureanu, Marius Lakatos s.a.

21 Martie - Ziua Internationala pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale (International Day for the Elimination of Racial Discrimination)

21 Martie - Ziua Mondiala a Poeziei (UNESCO) - World Poetry Day (UNESCO)

7 aprilie 1990 - Ziua Alfabetului Rom. Adoptarea, la aceasta data, a scrierii comune internationale în limba romani, în cadrul celui de-al patrulea Congres International al romilor (desfasurat la Varsovia), ca Decizia "Alfabetul rom", având la baza rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii romani, întrunita în zilele de 5 si 6 aprilie 1990, la Jadwisin - Serock (Polonia).

8 aprilie - Ziua Internationala a Romilor. Cu prilejul primului Congres al romilor, desfasurat la 8 aprilie, lânga Londra, au fost adoptate cântecul Gelem, gelem - ca imn al romilor de pretutindeni - si steagul romilor (dreptungiular, cu jumatatea superioara albastra, cea inferioara verde, iar în centru cu o roata de culoare rosie, în realitate, "chakra = roata universului", care are, în fapt, 16 spite). În România, se marcheaza ziua de 8 aprilie, cu începere din anul 2006, ca "Sarbatoare a etniei romilor din România", adoptata de Parlamentul României, la initiativa deputatului romilor, presedintele asociatiei Partida Romilor, Nicolae Paun, prin Legea nr. 66 / 22 martie 2006.

16 aprilie 1889 Ziua Actorului Rom. Marcheaza ziua de nastere a actorului Charles Chaplin (n. la 16 aprilie 1889, decedat la 25 decembrie 1977). Acesta si-a marturisit identitatea roma cu 13 ani înainte de moarte (v. Povestea vietii mele. My autobiography - 1964): "Bunica era pe jumatate tiganca". În context, se serbeaza si alti actori cu sânge rom, ca, de pilda, Yul Brinner (nascut la data de 07.07. 1915, dupa alti autori în 12. 07. 1915, în Insula Sahalin, Vladivostok (Rusia) si decedat la 10. 10.1985, la New York). Biografia actorului american Yul Brynner [Tadje Kahn] este învaluita înca în mister, referirile cercetatorilor fiind voit confuze. Cum însa Yul Brynner si-a asumat identitatea roma (el fiind prezent si ales ca presedinte de onoare la cel de-al doilea Congres Mondial al Uniunii Rome, la Geneva, în anul 1978), cum în viata sa a trait printre romi si circari, cum biografii vorbesc de faptul ca era "pe sfert" rom  si tot "pe sfert" evreu, este de presupus ca, într-adevar, faimosul actor avea sînge rom. Tatal mamei sale, Marusia Blagovidova, era evreu rus, iar mama acesteia era de etnie roma. Oricum, în începuturile sale artistice îl regasim printre romi, cântând la chitara si evoluând ca trapezist la circ. Serbarea Zilei actorului rom se extinde si în plan national, în România, având în vedere actori romi ca: stefan Banica (Bucuresti), Moca Rudi (Tg. Mures), Mihai Raducu, Sorin Sandu Aurel, Zita Moldovan, Vera Lingurar, Madalin Mandin - toti tineri actori cu activitate în Bucuresti.             

20 aprilie 2004 - Ziua Nesegregarii si Nediscriminarii în Învatamânt. Marcheaza ziua când a fost emisa de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, la cererea si cu participarea organizatiilor rome, Notificarea nr. privind interzicerea segregarilor copiilor în învatamânt. În context, pe lânga întâlnirile din scoli, cu scopul analizarii / constientizarii actelor de discriminare si de segregare, se organizeaza concursuri ale elevilor cu echipaje multietnice pe tematica lucrarii pentru copii "Katitzi" scrisa de scriitoarea roma Katarina Taikon din Suedia (n. la 29 iulie 1932 si decedata în 30 decembrie 1995).

24 aprilie 1595 - Ziua domnitorului rom Razvan Voda (care a domnit începând din 24 aprilie / 4 mai 1595, pâna în 3 / 13 decembrie 1595). Proclamarea ca domn al Moldovei a lui stefan Razvan s-a facut în aceasta zi, el conducând Moldova pâna la data de 13 decembrie 1595, fiind, de fapt, singurul domn de origine roma al unei tari române. În noaptea de 25 aprilie / 5 mai 1595, Razvan Voda l-a declarat tradator pe Aron Voda si l-a arestat la Iasi. La 4 / 14 decembrie 1595, Razvan Voda este prins, în încercarea sa de a fugi în Transilvania, si predat urmaritorilor în 4 decembrie 1595, cînd noul domnitor, Ieremia Movila, a poruncit ca Razvan Voda sa fie pus în fiare, la Suceava, sa i se taie nasul si sa fie tras în teapa. 

25 aprilie Ziua Holocaustului. Marcheaza lichidarea de catre nazisti, în timpul ultimului razboi mondial, a sase milioane de evrei, peste 500.000 romi, cât si a altor victime (pe criterii de diversitate fizica, sexuala, religioasa, ideologica etc.).

25 aprilie 2001 - Ziua Strategiei. Ziua Legislatiei Nationale privind Romii din România. La 25 aprilie 2001, s-a emis H.G. nr. 430 / 2001 privind îmbunatatirea situatiei romilor, act normativ reactualizat prin H. G. 522 / aprilie 2006.  

28 aprilie - Ziua Cartii Rome în România. Marcheaza tiparirea, în anul 1878, a primei culegeri bilingve de folclor rom, elaborata de Barbu Constantinescu, iar dupa Revolutie - publicarea, la data de 28 aprilie 1992, de catre Gheorghe Sarau, a primului dictionar rom aparut în România.

aprilie - mai - Joia Verde. Pastele Romilor. În prima zi de joi de dupa Pastele ortodox,   romii, îndeosebi cei lautari, proveniti preponderent din rândul fostilor romi ursari, fiind ocupati cu cântatul de Paste în comunitatile majoritarilor, îsi serbau Pastele în prima joie de dupa Pastele ortodox. si astazi, îndeosebi în Moldova (Bacau, Suceava etc.), romii ursari serbeaza aceasta zi.

mai 1564 (în prima duminica a lunii mai) - Prima Atestare a Originii Indiene a Romilor, apartinând lui Giovan Andreea Gromo, capitanul garzilor lui Sigismund Zapolya al Transilvaniei.

6 mai - Herdelezi [Hıdrellez, Hıdırellez], Sf. Gheorghe. Initial, în sec. XI, la 6 mai, se marca ziua prorocului Elias (v. Vechiul Testament). De remarcat faptul ca termenul actual rom, Herdelčzi, de sorginte turceasca, conserva si denumirea prorocului Elias (v. aici Elčzi). Cântecul Sa o roma, daje! [Toti oamenii, mama!] este asimilat, astazi, ca "Imn al romilor musulmani", iar ziua de Herdelezi este serbata de romii din Balcani, îndeosebi cei musulmani, sau care, în perioade mai vechi, au primit influente culturale si religioase din partea musulmanilor (v. rudarii din România).

24 - 25 mai 1935 - Sfânta Sara. Marcheaza zilele de pelerinaj al romilor vest europeni la Biserica din Les Saintes Maries de la Mer [Sfintele Marii ale Marii / venite pe Mare], din sudul Frantei, unde, la subsolul bisericii, se afla statuia Sfintei Sara, protectoarea religioasa a romilor. Dupa rastignirea lui Iisus, cele trei Sfinte Marii, împreuna cu sluga lor, Sf. Sara, au fost puse într-o ambarcatiune si lasate în voia soartei pe mare, fara apa si merinde, apa scotându-le pe uscat, în sudul Frantei. Sfînta Sara a fost pictata, în anul 2001, în Biserica "Sf. Paraschiva", din localitatea teleormaneana Segarcea Vale, de catre pictorul Ion Alexe.   

mai (ultima duminica din luna mai) - Ziua Florarilor. La initiativa Asociatiei Florarilor din Bucuresti - avându-l ca presedinte pe domnul Florin Georgescu, fiul floraresei Bambina - s-a serbat, pentru prima data în România, la data de 28 mai 2006, Ziua Florarilor, în Parcul "Plumbuita" din Sectorul 2 - Bucuresti.  

         De remarcat si faptul ca, într-o zi apropriata calendaristic - 31 mai 1934 -,    Gheorghe Niculescu, zis Gogu Floraru', proprietarul Florariei "La doi trandafiri" (din Piata "Sf. Anton", nr. 10 din Bucuresti), dupa demisia lui G. A. Lazarescu - Lazurica, la 29 mai 1934, devine presedintele Asociatiei "Uniunea Generala a Romilor din România".

31 mai 1942 Ziua Deportarii Romilor în Transnistria. Inspectoratul General al Jandarmeriei transmite adresa nr. 34.647/30 mai 1942 Inspectoratelor de Jandarmi din Bucuresti, Chisinau si Transnistria, continând ultimele indicatii privind preluarea "tiganilor nomazi" si evacuarea lor în Transnistria. A doua zi, I.G.J., în scrisoarea nr. 34.647/31 mai 1942, raporteaza Ministerului Afacerilor Interne ca "Inspectoratul General al Jandarmeriei a transmis tuturor formatiunilor sale din subordine ordinele necesare pentru executarea operatiilor de evacuare a tiganilor nomazi de pe întreg cuprinsul tarii în Transnistria /./ Pentru executarea evacuarii tiganilor nenomazi, problema este lasata în suspensie pâna la primirea ordinului.". 

16 noiembrie - Ziua Tolerantei si a Diversitatii (în contextul Zilei Internationale pentru Toleranta - International Day for Tolerance (UNESCO). Organizarea în scoli de programe pentru toleranta si diversitate (etnica, religioasa, fizica etc.)

20 noiembrie - Ziua Internationala a Copilului - Universal Children's Day (UNICEF)

30 noiembrie 1940 Ziua Romilor Ursari. Ziua ce marcheaza disparitia ursaritului. Printr-o serie de reglementari succesive, ursaritul dispare treptat. Astfel, prin Ordinul nr. 24.643/1908 al Ministerului de Interne, se interziceau cresterea si purtatul ursilor, de catre romii ursari, deoarece "purtarea de catre tigani a ursilor prin orase ofera trecatorilor, sub speranta distractiei, unul dintre cele mai salbatice spectacole". Cu începere din februarie 1924, Ministerul de resort solicita, periodic, prefecturilor sa se respecte acest ordin. La data de 22 octombrie 1928, prin adresa nr. 14.799 - A, semnata de ministrul I. G. Duca si de directorul general N. T. Ionescu, se cerea prefectilor sa se ia masuri "ca organele în subordine sa opreasca cu desavârsire pe tiganii care se îndeletnicesc cu meseria de a umbla cu ursi". La acestea a contribuit si Ordinul circular general nr. 38 / 30 noiembrie 1940, transmis de Inspectoratul General al Jandarmeriei catre toate unitatile de jandarmi, în anexa fiind însotit de Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 19862 / 19 noiembrie 1940, "prin care se dispune oprirea tiganilor de a umbla cu ursii prin sate si orase si a da spectacole cu ei, retragându-le si autorizatiile ce acestia poseda în acest sens".

1 decembrie 1918- Ziua Nationala a României. Romii din România, ca si alti cetateni  români de diferite etnii, au fost si sunt producatori de istorie si civilizatie în context românesc si universal.

2 decembrie - Ziua Lautariei si a Cântecului Lautaresc. Marcheaza prezenta, cu o zi înainte, la data de 1 decembrie 1599 a unei cete de lautari romi, ce cânta "imnuri nationale", în momentul intrarii lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Cântecul lautaresc este reprezentat emblematic de "interpretul - titan" al acestei specii folclorice, de inegalabilul cântaret rom Dona Dumitru Siminica. În context, serbarea altor mari artisti lautari - instrumentisti (Barbu Lautaru, Petre Cretul Solcan, Sava Padureanu, Toni Iordache, Florea Cioaca, Marcel Budala, Faramita Lambru, Fanica Luca, Ion Onoriu, Alexandru Ţitrus, Ilie Udila, Ionel Budisteanu, George Udila, Ion Miu, Marian Mexicanu s.a.) ori solisti vocal: Zavaidoc (Marin Teodorescu), Romica Puceanu, Gheorghe Lambru, Gabi Lunca, Mioara si Paula Lincan, Catanga - Padureanu, Elena Pascu, Valentina Mocanu, Panseluta Fieraru s.a.      

10 decembrie - Ziua Internationala a Drepturilor Omului (Human Rights Day- Aniversare ONU).

18 decembrie - Ziua Minoritatilor din România.

18 decembrie Ziua Popoarelor Dezradacinate si / sau Nomade (evreii, romii, tatarii, armenii etc.). Serbare în contextul Zilei Internationale a Emigrantilor (18 December - International Migrant's Day). Poeta Rose Ausländer se autodefinea asfel: "Sunt o tiganca evreica de limba germana. Evreii si tiganii, ambele popoare nomade, dezradacinate. Dar daca pentru tigani viata nomada face parte din traditie, la evrei starea aceasta e involuntara, fortata, caci ei au avut cândva o tara" (Poeta s-a nascut în anul 1889, la Storojinet, aproape de Cernauti, si a decedat în Germania). Ziua poate fi serbata si de romii aflati la lucru în diferite tari. 

2. Repere culturale. ABC-ul în romanipen educational

Informatii generale. Ce stim, ce nu stim?  

. Primul, prima, primii, primele . în lume

. Primul, prima, primii, primele . în România

Primul, prima, primii, primele în învatamântul pentru romi

Informatii generale

     * Limba romani - limba indo-europeana, din ramura indo-iraniana, grupul «indic», «sanscritic», încadrata de mai multi cercetatori în subgrupul indic de Nord - Vest / Nord, alaturi de idiomurile panjabi de Vest ( = lahndā),  panjabi( de Est), sindhi, dupa alti autori - alaturi de kāshmīrī, nēpalī (= pāhārī de Est) sau chiar în contextul limbilor din  subgrupul indic dard(ic) ori din subgrupul indic "pāhārī" (ramificatiile "pāhārī de Vest " si cea "centrala").

Dupa numarul de vorbitori, limba romani este una din principalele 27 limbi neo-indo-ariene (denumite si: "indice moderne", "neo-indice", "indo-ariene moderne").

Împreuna cu alte trei limbi - singhaleza, kohistānī si maldiviana - limba romani se afla în situatia aparte de a nu mai fi vorbita astazi pe teritoriul subcontinentului indian, ci în afara lui.

2.2. Primul, prima, primii, primele . în lume

• Exodul proto-romilor din spatiul indian: la sfârsitul mil. I d. H. - începutul mil. al II-lea. Dupa ultimele cercetari, întreprinse de profesorii parizieni Eric Meyer si Marcel Courthiade, proto-romii ar fi originari din bogatul oras la vremea aceea Kannauj (situat în statul Uttar Pradesh, în partea centrala de nord a Indiei, la 82 km nord-vest de Kānpur - Cawnpore), facându-se o legatura directa între exodul proto-romilor si expeditiile militare efectuate în India de razboinicul Mahmoud Ghazni cel cumplit. Într-un fragment din Kitab al-Yamini (Cartea Yaminilor) a cronicarului Al - 'Utbi (961-1040) se arata ca în iarna 1018-1019, un navalitor venit din Ghazni (astazi în Afganistan) a organizat o invazie în Kannauj pentru a captura populatia si a o vinde ca sclavi. La 21 decembrie 1018, el captureaza toata populatia, "bogati si saraci, blonzi si negri" pe care-i va vinde "ca familii întregi" la Ghazni (mentiune în textul lui Al-'Utbi). Pe de alta parte, Khorassanul si Irakul, precum si o regiune numita Mawarau-n Nahr "erau întesate de aceasta populatie" (mentiune în în textul lui Al-'Utbi). La începutul secolului al XI-lea, Kannauj (în antichitate Kannākubja), situat nu departe de Lakhnau (în engleza Lucknow) si Āgrā, era capitala intelectuala a Indiei de nord.
• Prima mentiune referitoare la romi: n imperiul Bizantin, la anul 1068 d. H., în manuscrisul unui calugar gruzin despre viata Sf. Gheorghe (un episcop de Constantinopol, unul dintre cei 5 sfinti omonimi) sunt mentionati, prin cuvântul «athinganoi», membrii unei secte eretice (deci nu stim cu siguranta daca se facea referire la romi !), ce se remarcasera ca vrajitori, prin anul 1054 d. H., si la curtea împaratului Constantin IX Monomahul (1042-1055).
• Primele consemnari în scris: 13 expresii rome (]n fapt, 17) consemnate de Andrew Borde, în anul 1547 în Anglia;
• Prima constatare a originii indiene a romilor: Este facuta de teologul ungur Stefan Vali / Istvan Valyi în perioada studiilor sale în Olanda ( ), dar despre care se scrie abia în anul 1776, într-o revista vieneza a maghiarilor, publicata în limba germana.
• Primul cercetator care a reconstituit drumul parcurs de romi din India si pâna în Europa: Între , slavistul vienez Fr. Miklosich a identificat în mostre de folclor din diferite tari o configuratie identica a lexicului (elemente indiene, afgane, persane, armenesti, turcesti, grecesti, sud-slave, românesti etc.).
• Primul Congres International al Romilor: Londra, 8 aprilie 1971. Au fost adoptate: imnul romilor, Gelem, gelem, si steagul romilor (dreptungiular, cu jumatatea superioara albastra, cea inferioara verde, iar în centru cu o roata de culoare rosie, în realitate "chakra = roata universului", care are, în fapt, 16 spite).
• Prima grafie oficiala a limbii romani: adoptata la 7 aprilie 1990 în cadrul celui de-al patrulea Congres International al romilor (Varsovia), având la baza rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii romani, întrunita în zilele de 5 si 6 aprilie 1990, la Jadwisin - Serock (Polonia).

Prima, primii, primele . în România

* Prima mentionare a romilor în spatiul geografic românesc: 3 octombrie 1385 în documentul semnat de Dan Voda (fratele lui Mircea cel Batrân), prin care se reconfirma Manastirii Tismana (jud. Gorj) o danie anterioara constituita din 40 salase de "atigani", ce fusese facuta, initial, Manastirii Vodita (jud. Mehedinti) de unchiul domnitorului -Vladislav Voda.

* Primul domnitor rom din istoria României: Între 24 aprilie 1595 / 4 mai 1595, pâna în 3 / 13 decembrie 1595, Moldova este condusa de domnitorul rom Razvan Voda. În noaptea de 25 aprilie / 5 mai 1595, Razvan Voda l-a declarat tradator pe Aron Voda si l-a arestat la Iasi. La 4 / 14 decembrie 1595, Razvan Voda este prins, în încercarea sa de a fugi în Transilvania, si predat urmaritorilor în 4 decembrie 1595, cînd noul domnitor, Ieremia Movila, a poruncit ca Razvan Voda sa fie pus în fiare, la Suceava, sa i se taie nasul si sa fie tras în teapa. 

* Prima culegere bilingva de folclor rom în România: , (Bucuresti, autor : Barbu Constantinescu, Probe de limba si literatura tiganilor din Romînia), În anul , Editura Kriterion publica o alta culegere bilingva, realizata de Petre Copoiu, din folclorul romilor spoitori. Aceeasi Editura, a republicat, în anul , în Colectia « Biblioteca romani», lucrarea lui Barbu Constantinescu din anul 1878..

* Primele deportari ale romilor în Transnistria: începând din 31 mai 1942 Inspectoratul General al Jandarmeriei transmite adresa nr. 34.647/30 mai 1942 Inspectoratelor de Jandarmi din Bucuresti, Chisinau si Transnistria, continând ultimele indicatii privind preluarea "tiganilor nomazi" si evacuarea lor în Transnistria. A doua zi, I.G.J., în scrisoarea nr. 34.647/31 mai 1942, raporteaza Ministerului Afacerilor Interne ca "Inspectoratul General al Jandarmeriei a transmis tuturor formatiunilor sale din subordine ordinele necesare pentru executarea operatiilor de evacuare a tiganilor nomazi de pe întreg cuprinsul tarii în Transnistria /./ Pentru executarea evacuarii tiganilor nenomazi, problema este lasata în suspensie pâna la primirea ordinului.". 

2.4. Primul, prima, primii, primele în învatamântul pentru romi

*Prima masura organizatorica privind învatamântul pentru romi: încadrarea primei inspectoare rome în Ministerul Învatamântului, în anul 1990 (profesoara Ina Radu).

*Prima statistica a Ministerului Învatamântului, dupa 1989, privind participarea scolara a romilor: în anul 1990, realizata de inspectoarea roma Ina Radu.

*Primele initiative privind formarea de cadre didactice rome: în anul scolar 1990 / 1991, se înfiinteaza 3 clase de « învatatori romi » (în total: 55 elevi romi), la scolile Normale (Liceele Pedagogice) din Bucuresti, Bacau si Tg. Mures.

*Prima forma de studiere a limba romani: la cele 3 clase de « învatatori romi », câte 3 ore / saptamâna (în anul sc.

*Primii profesori de limba romani la clasele de «învatatori romi » Ina Radu (Bucuresti), Modovanu Gheorghe (Tg. Mures) si Mihai Merfea (Bacau) - în anul sc.

*Prima programa de limba romani: pentru clasele de «învatatorii romi » ale Liceelor Pedagogice (autor: Gheorghe Sarau, nr. 44.081 / 16 oct. 1992).

*Primele scoli în care s-au introdus ore de limba romani la nivelul cl. I - IV: în anul sc. , la Bobesti (Glina, jud. Ilfov), Sântana (Arad) si sc. ROMROM, arondata sc. Nr. 6 Caracal) jud. Olt).

*Primii profesori de limba romani la nivelul claselor I - IV: în anul scolar 1992 / 1993: Carmen State (Bobesti - Glina, Ilfov), Dorot Corneliu (Sântana, Arad) si  Ion Vasile (Caracal, Olt).  

* Primele locuri distincte acordate pe criteriul discriminarii pozitive la admiterea tinerilor romi în facultati în anul universitar 1992 / 1993, 10 locuri la asistenta sociala, la Universitatea din Bucuresti (Ministru: Mihai Golu, initiativa: Elena Zamfir, Vasile Burtea, Ion Aluas).

*Primul curs de limba romani la nivel universitar: la 20 octombrie 1992, Gheorghe Sarau initiaza si tine la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine - Universitatea din Bucuresti, primul curs optional de limba romani, derulat între anii 1992 - 2001. 

*Prima programa generala de limba romani: pentru clasele I - a XIII-a (autor: Gheorghe Sarau, nr. 39910/1994

*Primul manual de limba romani: Manualul Limba romani, destinat elevilor de la clasele de «învatatorii romi» ale Liceelor Pedagogice (autor: Gheorghe Sarau, Editura Didactica si Pedagogica, R. A.,

*Primul manual de literatura romani: Manualul Culegere de texte în limba tiganeasca, destinat claselor II-IV (autor: Gheorghe Sarau, Editura Didactica si Pedagogica, R. A., în realitate: aparut în

*Primul manual de comunicare în limba romani, destinat anului I de studiu: Vakarimata. Manual destinat anului I de studiu (autori: Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu, Mihaela Zatreanu, Editura Didactica si Pedagogica, R. A.).

*Prima aritmetica în limba romani: (initiativa si autori: Ion Ionel si Mariana Costin; finantator: Liga Pro Europa, Tg. Mures), în variante: romani - româna, romani - maghiara).

*Prima sectie de limba romani la nivel universitar: în anul universitar 1997 / 1998, ca sectie B. indianistica (hindi - romani), cu 10 locuri acordate de Ministerul Educatiei si Cercetarii (initiativa: Gheorghe Sarau, sprijin: Partida Romilor si Aven Amentza). Prima promotie

*Prima sectie de limba romani de sine statatoare, la nivel universitar: în anul universitar 1997 / 1998, ca sectie B. limba si literatura romani, cu 10 locuri acordate de Ministerul Educatiei si Cercetarii (initiativa: Gheorghe Sarau).

*Primul seminar de identificare a cadrelor didactice rome si a potentialelor cadre didactice rome 29 mai - 1 iunie 1999 (initiativa: Gheorghe Sarau si Simonea Botea - Lupu (FSD Bucuresti).

*Primul Curs de formare a cadrelor didactice nerome care lucreaza cu copii si elevi romi: Craiova, iunie 1999 (initiativa: Mamina Miralena de la organizatia "Salvati Copiii", în colaborare cu DGÎLM si ISJ-uri

*Primul Curs de vara de limba si metodica predarii limbii romani Satu Mare, 19 iulie - 9 august 1999 (editia I, 65 participanti, initiativa: Gheorghe Sarau, finantare: Guvernul României - DPMN).

*Primul Program de recuperare scolara de dupa 1990 legiferat de Minister: sept. 1999 - martie 2002, Programul "A doua sansa" initiat de FSD Bucuresti - CEDU 2000 n parteneriat cu M. E. N.

*Prima tabara de vara pentru elevii romi: în vara anului 1999 (initiativa: Gheorghe Sarau, finantator: Ministerul).

*Primii inspectori pentru scolarizarea romilor: (numiri între lunile martie - iulie 1999 si între iulie - dec. 1999, respectiv, la începutul anului 2000), conform Ordinului MEN nr. 3363 / 01.03. 1999, initial, cu termen limita de aplicare în ziua de 1 iulie 1999.

*Primul seminar de lucru al inspectorilor pentru scolarizarea romilor: 12 - 14 octombrie 1999 (initiativa: Gheorghe Sarau si Maria Koreck -PER Tg. Mures).

*Prima fisa de lucru a inspectorilor pentru scolarizarea romilor: elaborata între 12 - 14 octombrie 1999, la Tg. Mures, la primul seminar de lucru al inspectorilor pentru scolarizarea romilor.

*Primul "Buletin electronic informativ privind scolarizarea romilor": nr. 1/12  octombrie 1999 (initiativa si autor: Gheorghe Sarau). - 19 numere aparute între 1999 - 2000. Alte 8 numere publicate între 2000 - 2007.

*Prima programa de istoria si traditiile romilor: , Ministerul Educatiei Nationale, autor: Liviu Cernaianu).

*Prima olimpiada (neoficiala) de limba romani , Braila (initiativa: prof. Ion Ionel).

*Prima fisa de lucru a mediatorilor scolari romi: 17 martie 2000, Tulcea (initiativa: Mariana Buceanu - Romani Criss, Gheorghe Sarau - M. Ed. C.), în cadrul celui de-al doilea seminar de lucru al inspectorilor pentru scolarizarea romilor.

*Prima scoala de vara de metodica predarii limbii si literaturii romani: iulie , Sinaia - initiativa: Alexandru Crisan - Monica Dvorschi (CEDU 2000+) si Gheorghe Sarau (M. Ed.C.).  

*Primul curs la învatamântul deschis la distanta de formare a cadrelor didactice rome: în anul universitar 2000 / 2001, la Universitatea din Bucuresti, Departamentul IDD CREDIS, sectia "institutori - profesori de limba romani" (initiativa: Gheorghe Sarau - M. E.N., Alexandru Crisan - CEDU 2000+ si Bogdan Logofatu - CREDIS). Prima promotie

*Primele abecedare rome . În ordinea aparitiei "Abecedarul de Mures" (finantator: CRCR Cluj Napoca, autoare: Paula Mailat, Olga Marcus, Mirena Cionca), "Abecedarul de Bucuresti" (finantator: CEDU 2000+ si SLO Olanda, autoare: Mihaela Zatreanu). În apare primul abecedar, ca manual de alfabetizare pentru tineri si adulti (finantator: Reprezentanta UNICEF, Ed. Vanemonde, autori: Camelia Stanescu si Gheorghe Sarau). Ulterior, în 2005, Ministerul Educatiei si Cercetarii finanteaza alte doua abecedare, publicate de Ed. Sigma (autori: Camelia Stanescu si Gheorghe Sarau) si ES Print (autoare: Olga Marcus).

*Primul dictionar român - rom: (Editura Vanemonde, finantator: Reprezentanta UNICEF, autori: Gheorghe Sarau si absolventii primei promotii a sectiei de limba romani, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine Bucuresti).    

*Prima olimpiada (oficiala) de limba romani ,Bacau (organizatori: insp. Gheorghe Sarau si insp. Anghel Nastase). 

*Primele locuri distincte acordate elevilor romi la admiterea în cl. a IX-a a liceelor, alte licee decât cele pedagogice iunie 2001, prin Ordinul MEN, emis în sept. 2000, de ministrul Andrei Marga.

*Prima scoala de vara de istoria si traditiile romilor: 1-15 septembrie 2002 Braila (initiativa: Gheorghe Sarau).

*Primul Program educational PHARE pentru romi: debutul oficial în septembrie 2002, Ministerul Educatiei si Cercetarii (initiativa: DGÎP).

*Primul curs de formare a mediatorilor scolari romi: în cadrul Programului educational PHARE pentru categorii dezavantajate,  cu focalizare pe romi, valul I (10 judete: Arad, Bucuresti - sect. 5, Buzau, Calarasi, Cluj, Dâmbovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui). Emiterea, în 2001, a unei noi fise de lucru pentru mediatorii scolari si înscrierea ei în COR = Clasificarea Ocupatiilor din România (v. si HG 721/14 mai 2004), unde profesia de mediator scolar figureaza cu codul 334010. Ocupatia face parte din Subgrupa majora 33 Învatatori si asimilati, dar se încadreaza efectiv în Grupa minora 334 - Alt personal în învatamânt; Grupa de baza: 3340 -Personal în învatamânt neclasificat în grupele anterioare.

* Primul manual (auxiliar) de istoria si traditiile romilor: , Editura RO Media, finantator: Reprezentanta UNICEF, autori: Petre Petcut, Mariana Sandu, Delia Grigore (initiativa: Gheorghe Sarau). Primul manual (oficial) de istoria si traditiile romilor: Ed. Sigma. Finantator: M. Ed.C. (aceiasi autori).

* Prima clasa oficiala cu predarea integrala în limba romani: în anul scolar 2003 / 2004, la scoala nr. 12 Lugoj (Maguri, jud. Timis), ca initiativa dir. Mihai Moldovanu.

* Prima gradinita cu metode de predare bilingva (romani - româna): în anul scolar 2004 / 2005, la scoala Sarulesti (jud. Calarasi), initiativa: Delia Grigore - Organizatia "Amare romentza" si UNICEF.

*Prima reglementare a Ministerului privind interzicerea segregarilor copiilor în învatamânt: în , prin emiterea Notificarii nr.

*Primul set de manuale alternative pentru limba romani destinat claselor I-IV: . Finantator: M. Ed.C. (Ed. Sigma - anii I - IV, autor: Gheorghe Sarau si Camelia Stanescu (colab. la an II),  ES Print  - anul II (autoare: Olga Marcus), EDP, R.A. - anul IV (autori: Elena Nuica, Stoica Mantu, Ionica Duroi).

*Primul manual de liceu pentru limba si literatura romani: . Finantator: M. Ed.C. (Ed. Sigma, autor: Gheorghe Sarau).

* Primele manuale ("ghiduri") pentru elevii si profesorii de la "A doua sansa" (inclusiv pentru limba romani): au aparut în anul 2006, în contextul Programului educational PHARE.

* Prima sectie de limba romani, ca sectie A în anul universitar 2005 / 2006, ca sectie A. limba si literatura romani, cu 20 locuri acordate de Universitatea din Bucuresti si de Ministerul Educatiei si Cercetarii (initiativa: Gheorghe Sarau, Delia Grigore, decan Alexandra Cornilescu).

* Prima Metodologie de recuperare scolara "sansa a adoua" adoptata de Minister pentru toate nivelele (I-IV, V-X) 6 octombrie 2005, testarea acesteia s-a facut în anul scolar 2005/2006, în cadrul megaprogramului educational PHARE, si se continua în anul sc. 2006 / 2007.

* Primul curs - examen pentru formatorii nationali în romanipen educational în vara anului 2006, 150 cadre didactice rome si nerome formate / examinate / atestate.

* Prima Notificare privind derularea unor activitati specifice scolarizarii romilor Notificarea nr. 42622 / 25 octombrie 2006

* Prima Notificare privind Calendarul romilor (cu destinatie scolara) Notificarea nr. 43897 / 13 noiembrie 2006