Raspunderea patrimoniala

Cuprins:

1. Tipuri de actiuni in angajarea raspunderii administrativ – patrimoniale

2. Autoritatile publice competente sa solutioneze actiunea privind raspunderea administrativ – patrimoniala 333b19d

3. Forme ale raspunderii administrativ – patrimoniale

4. Test

5. Bibliografie specifica

Obiectivele unitatii de invatare

Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa:

> distingeti intre formele raspunderii patrimaniale

=> indicati actele normative care reglementeaza aceasta forma de raspundere

=> indicati autoritatile publice competente sa solutioneze actiunea privind raspunderea administrativ – patrimoniala 333b19d

=> indicati categoriile de acte ce pot fundamenta o actiune pentru antrenarea raspunderii administrativ patrimoniale

1. Tipuri de actiuni in angajarea raspunderii administrativ – patrimoniale

Raspunderea administrativ – patrimoniala 333b19d reprezinta a treia forma de raspundere specifica dreptului administrativ deoarece activitatea administratiei, ca orice activitate umana, poate produce prejudicii particularilor. S-a pus intrebarea daca si in ce masura administratia raspunde pentru aceste prejudicii si ce forma imbraca aceasta raspundere.

Indiferent ce teze au fost imbratisate de doctrina de drept administrativ de-a lungul timpului, in prezent actuala Constitutie recunoaste dreptul fundamental al cetateanului de a fi despagubit pentru prejudiciile produse prin actele administrative ale autoritatilor publice.

Tipuri de actiuni in angajarea raspunderii administrativ – patrimoniale

Legea nr. 554/2004 ingaduie exercitarea a trei forme de actiune:

o actiune indreptata numai impotriva autoritatii publice;

o actiune indreptata exclusiv impotriva functionarului public;

o actiune indreptata concomitent impotriva autoritatii si functionarului.

Legea ingaduie ca reclamantul in contencios administrativ sa poata opta pentru oricare din cele trei forme de actiune.

Chiar si in cazul in care reclamntul opteaza pentru o actiune care sa fie indreptata exclusiv impotriva functionarului, realizarea viitoarei sale creante este insa asigurata prin instituirea solidaritatii dintre functionar si autoritate, fundamentata pe principiul solvabilitatii autoritatii, ceea ce implica siguranta realizarii creantei.

Categorii de acte care pot fundamenta o actiune pentru antrenarea raspunderii administrativ patrimoniale

Cat priveste categoriile de acte care pot fundamenta o astfel de actiune in reparatii, care sa antreneze raspunderea administrativ patrimoniala 333b19d a autoritatilor publice, nu poate fi vorba decat despre aceleati categorii de acte care pot face obiectul actiunii in contencios administrativ, indiferent de obiectul actiunii.

Una din primele conditii ale unei actiuni in contencios administrativ este ca actul atacat sa fie act administrativ (in forma tipica sau asimilata). Deci, ceea ce este de esenta actelor care pot fundamenta o actiune in contencios, inclusiv cea patrimoniala 333b19d , este ca actul atacat sa fie reprezentat de un act prin care se realizeaza o activitate de natura administrativa, insa in regim de putere publica.

Doar actele administrative unilaterale ale autoritatilor pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ.

Pe cale de consecinta, nu se poate declansa o actiune in antrenarea raspunderii administrativ patrimoniale daca aceasta ar avea ca obiect un act prin care autoritatile administratiei publice nu realizeaza puterea publica, incheie contracte civile sau duc la indeplinire diverse operatiuni sau fapte administrative.

2. Autoritatile publice competente sa solutioneze actiunea privind raspunderea administrativ patrimoniala 333b19d

Actuala Constitutie, ca si Legea contenciosului administrativ consacra solutia capacitatii exclusive a instantelor judecatoresti de a solutiona litigiile de aceasta natura.

Aceste instante se pot pronunta atat cu privire la prejudiciile rezultate din nelegalitatea actelor, cat si cu privire la acele deduse din neconstitutionalitatea acestora. Asupra viciilor de legalitate si de neconstitutionalitate, in egala masura, urmeaza a se pronunta instantele judecatoresti.

De asemenea, judecand nelegalitatea actului, instanta judecatoreasca este competenta sa se pronunte si asupra aspectelor de neoportunitate a actului.

Natura prejudiciului a carui reparatie poate fi solicitata prin actiunile privind raspunderea administrativ patrimoniala 333b19d a autoritatilor publice

Din punct de vedere al conditiilor incalcate prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care produce prejudicii, asa cum se arata mai sus, judecatorul de contencios administrativ va fi cel care se va pronunta atat asupra legalitatii actului administrativ, cat si asupra oportunitatii sale.

Legea nr. 554/2004 arata ca „in cazul admiterii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.”

De asemenea, si Constitutia art. 52 alin. 3 instituie o forma de raspundere patrimoniala 333b19d speciala a statului, pentru prejudiciile produse prin erori judiciare. In urma revizuirii Constitutiei, aceasta forma de raspundere a fost extinsa din materie penala la toate erorile judiciare, fara exceptie. Aceasta raspundere nu inlatura raspunderea judecatorilor care au actionat cu rea credinta sau grava neglijenta.

Raspunderea administrativ patrimoniala 333b19d este o raspundere cu caracter autonom, supusa unor reguli speciale, proprii, altele decat cele care sunt consacrate de Codul civil si care guverneaza regimul raspunderii particularilor.

3. Forme ale raspunderii administrativ patrimoniale

Trebuie avut in vedere ca aceste forme se pot incadra in doua categorii:

1. forme ale raspunderii administrativ patrimoniale prevazute de lege, care au deci o consacrare expresa in textele legale in vigoare (Legea nr. 554/2004 si Constitutia)
2. forme ale raspunderii administrativ patrimoniale deduse in mod implicit din principiile doctrinei si jurisprudentei, precum si din unele solutii legislative generale, fara a se bucura insa de o reglementare cu caracter de lege cadru.

Din punct de vedere al semnificatatiei laturii subiective, raspunderea administrativ patrimoniala 333b19d poate fi de doua feluri:

o raspundere obiectiva, care intervine indiferent de vinovatia autoritatii publice chemate sa raspunda;

o raspundere subiectiva, care este bazata pe culpa autoritatii publice raspunzatoare.

Identificam urmatoarele forme ale raspunderii administrativ patrimoniale:

A. Forme de raspundere obiectiva

La randul ei, raspunderea obiectiva se imparte in doua modalitati de concretizere:

raspundere patrimoniala 333b19d excusiva a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare;

raspundere patrimoniala 333b19d excusiva a autoritatilor administratiei publice pentru limitele serviciului public.

B. Forme ale raspunderii bazate pe culpa

Intra in aceasta categorie raspunderea patrimoniala 333b19d solidara a autoritatilor publice si functionarului pentru pagubele materiale sau morale cauzate prin acte administrative tipice sau asimilate, inclusiv prin contracte administrative.

Raspunderea patrimoniala exclusiva a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Art. 52 alin. (3) din Constitutie dispune expressis verbis ca „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.” Constatam ca legea recunoaste o actiune in regres a statului impotriva acelor magistrati care au actionat cu rea credinta in exercitarea functiei lor.

Aceasta forma de raspundere intervine nu datorita unor acte, ci datorita unor erori judiciare, deci unor prejudicii deduse din hotarari judecatoresti prin care au fost comise erori judiciare, fiind vorba, in mod firesc, de doua astfel de hotarari:

una prin care se solutioneaza un litigiu in mod definitiv si irevocabil;

o alta, prin care se constata ca hotararea anterioara a continut o eroare.

Interventia acestei forme de raspundere presupune, pe langa necesitatea existentei celor doua hotarari, si formularea, de cel indrituit, a pretentiilor pentru repararea daunelor materiale sau morale suferite.

Raspunderea patrimoniala 333b19d a autoritatilor administratiei publice pentru limitele serviciului public.

O asemenea forma de raspundere nu are inca o consacrare expresa, ea se deduce din principiile constitutionale care o carmuiesc in prezent societatea, spre exemplu principiul egalitatii tuturor in fata legii si a autoritatilor publice coroborat cu acela ca nimeni nu este mai presus de lege (art. 16 alin. 1 si 2); garantarea dreptului la viata, precum si la integritatea fizica si psihica (art. 22), drept care poate fi lezat prin limitele unui serviciu public.

Cat priveste conditiile care ar trebui sa fundamenteze interventia acestei forme de raspundere, credem ca trebuie avute in vedere urmatoarele trei conditii:

sa existe un serviciu public care sa prezinte anumite „limite”, adica sa exprime anumite carente de organizare si functionare care sa puna in pericol anumite valori materiale sau umane;

sa existe un prejudiciu, de natura materiala sau morala, care sa fie produs datorita limitelor serviciului public respectiv;

sa existe un raport de cauzalitate intre limite si prejudiciu, acesta reprezentand o conditie specifica raspunderii juridice in general;

sa se formuleze pretentii de catre partea prejudiciata.

Raspunderea solidara a autoritatilor publice si a functionarilor pentru prejudicii produse prin acte administrative, tipice sau asimilate.

Aceasta forma de raspundere are nu doar o recunoastere legala expresa, ci si un regim juridic dezvoltat, o lege-cadru, fiind vorba de Legea 554/2004.

Din continutul acestei reglementari, raportat la Constitutie, desprindem cateva principii care guverneaza regimul acestei forme de raspundere:

Legea conditioneaza actiunea in prejudicii de actiunea in anulare a actului ori in obligarea la emiterea unui act administrativ, in cazul actului administrativ asimilat.

Rezulta ca odat[ cu cererea de anulare totala sau partiala a unui act sau de obligare la emiterea actului, reclamantul trebuie sa-si precizeze si pretentiile, daca le cunoaste. Daca nu le cunoaste, aceste pretentii pot fi formulate ulterior, pe cale de actiune separata, insa numai in situatia in care a fost emisa o sentinta judecatoreasca prin care se anuleaza, in tot sau in parte, un act administrativ sau se dispune obligarea la emiterea unui act.

In cazul cererilor formulate in contenciosul administrativ de catre persoanele vatamate prin ordonante sau dispozitii din ordonante declarate neconsitutionale, cererea acestora este conditionata de declararea in prealabil a ordonantei ca fiind neconstitutionala, in tot sau in parte, de Curtea Constitutionala.

Instantele competente sa se pronunte asupra despagubirilor solicitate sunt aceleasi care se pronunta si asupra ilegalitatii actului administrativ, tipic sau asimilat, adica instantele de contencios administrativ.

Aceasta forma de raspundere este atrasa doar de actele administrative tipice sau asimilate, ilegale ale autoritatilor publice.

O alta regula pe care o instituie Legea nr. 554/2004 este posibilitatea ca actiunea sa poata fi formulata si personal impotriva functionarului care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim.

Legea consacra, in ceea ce priveste litigiile in care functionarul este parte in proces, de sine statator sau alaturi de autoritate, alte doua principii, si anume:

solidaritatea dintre functionar si autoritatea publica in ceea ce priveste suportarea despagubirilor dispuse de instanta;

posibilitatea chemarii in garantie a superiorului ierarhic functionarului public chemat in proces, care a dat ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

In prezent, si Legea nr. 188/1999 contine reglementari referitoare la raspunderea funtionarului public. Astfel, prin Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 se introduce un nou articol, cu nr. 64 indice 1, care prevede, expressis verbis ca orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim se poate adresa instantei judecatoresti, in conditiile legii, fiind vorba despre Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Prin alin. (2) al art. nou introdus 64 indice 1 se prevede ca in cazul in care se admite actiunea si se constata vinovatia functionarului, persoana respectiva – adica functionarul pubic – va fi obligata in solidar cu autoritatea sau institutia publica.

Constatam ca, in forma actuala, Legea nr. 188/ 1999 consacra principiul solidaritatii dintre functionar si autoritate sau institutia publica.

Foarte important este si alin. (3) al aceluiasi articol, care prevede ca raspunderea juridica a functionarului nu se poate angaja daca acesta a respectat prevederile legale si procedurile administrative aplicabile autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

Constatam ca raspunderea functionarului public intervine numai daca acesta a actionat ilegal. In cazul in care a actional legal, chiar daca a comis anumite prejudicii, el numai este raspunzator.

In ceea ce priveste conditiile interventiei acestei forme de raspundere, trebuie sa facem distinctie intre doua categorii de conditii:

a)     conditii generale, de admitere a unei actiuni in contencios administrativ, care sunt prevazute de Legea nr. 554/2004

b)     conditii speciale, care privesc admisibilitatea unei astfel de actiuni cand obiectul ei este reprezentat de cererea de acordare de despagubire materiale sau morale:

1. conditia ca actul atacat (tipic sau asimilat), sa fie ilegal;
2. conditia ca actul atacat sa fi cauzat prejudicii materiale si morale

Pentru prima data Legea nr. 29/1990, in prezent abrogata, prin art. 11 (2), recunoaste posibilitatea ca instanta sa se poata pronunta atat asupra despagubirilor materiale, cat si asupra celor morale. O asemenea posibilitate este mentinuta prin actuala Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004.

3. conditia privind legatura de cauzalitate dintre actul administrativ ilegal si prejudiciu.

Se impune a fi precizat faptul ca prejudiciul este cauzat, in cazul actului administrativ tipic, nu doar prin emiterea unui act administrativ ilegal, ci si prin punerea lui in executare, ceea ce atrage efecte juridice de natura a produce prejudicii.

In cazul actului asimilat, prejudiciul se produce prin chiar neemiterea actului. Totodata, nu orice ilegalitate a actului produce prejudicii. Ilegalitatea actului administrativ (..) trebuie sa fie constatata de instanta de judecata, in baza Legii contenciosului administrativ.”

4. conditia privind culpa autoritatii publice

Aceleasi conditii trebuie indeplinite si in cazul in care raspunderea autoritatii publice intervine pentru prejudiciile cauzate in baza unor contracte administrative. Cum am mentionat deja, actuala lege a contenciosului administrativ asimileaza actului administrativ si contractul administrativ care poate avea ca obiect punerea in valoare a unui bun proprietate publica, prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrari publice.

Aceste contracte se supun unui regim de putere publica, ceea ce atrage competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea deferitelor litigii.

4. TEST

Exemple de subiecte de sinteza

1. Care sunt tipurile de actiuni in angajarea raspunderii administrativ patrimoniale?

2. Care sunt formele raspunderii administrativ patrimoniale?

3. Care sunt autoritatile competente sa solutioneze actiunea privind raspunderea administrativ patrimoniala 333b19d ?

Exemplu test tip grila

Raspunderea patrimoniala 333b19d este:

a. numai o raspundere obiectiva;

b. numai o raspundere subiectiva;

c. atat o raspundere subiectiva, cat si una obiectiva.

Bibliografie selectiva

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2002

Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2004

Verginia Vedinas, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006