Saptamana

Activitate

Categorii de persoane antrenate in proiecte

Un proiect presupune folosirea unor concepte specifice managementului proiectelor (diagrame retea, WBS, timp, resurse, calitate etc.), a unor tehnici si instrumente proprii fiecarei faze, dar implica si participarea unor persoane individuale, cat si a unor organizatii, care formeaza structura organizatorica interna a proiectului (totalitatea persoanelor implicate direct, care au rol decizional, operational sau consultativ intr-un proiect). Cunoasterea tuturor persoanelor implicate este foarte importanta, deoarece acestea pot influenta in mod pozitiv sau negativ derularea proiectului.

Numarul si componenta personalului implicat intr-un proiect va depinde de urmatorii factori:marimea proiectului, termenul de proiect (daca proiectul trebuie finalizat intr-un timp scurt, numarul persoanelor implicate va fi mare),importanta proiectului (cu cat proiectul are un rol mai mare, cu atat va creste numarul participantilor la proiecte, iar recrutarea se va face de la nivele ierarhice mai inalte)

necesitatile proiectului, ceea ce presupune existenta unui personal de o anumita specialitate

Principalele categorii de persoane care iau parte la derularea unui proiect sunt:

3.1.Beneficiarii proiectului sau grupul tinta

Din grupul tinta fac parte cei care vor beneficia de rezultatele pe care proiectul si le-a propus, in mod direct sau indirect. Beneficiarii directi reprezinta grupul tinta respectiv, iar beneficiarii indirecti se refera la comunitatea sau comunitatile carora le apartin.

3.2.Sponsorii/finantatorii

“Sponsorii reprezinta sustinatorii financiari ai unui proiect/programului din care face parte proiectul respectiv. Pot fi institutii (Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Guvernul, diverse ONG-uri) sau persoane fizice” .Sponsorul poate fi chiar beneficiarul proiectului sau, in cazul finantarilor nerambursabile primite de la organismele internationale si institutiile de stat, acesta va stabili in mod clar cu realizatorul proiectului obiectivele care trebuie atinse.

3.3.Promotorii

Promotorul proiectului este fie o persoana care apartine unui nivel ierarhic superior, fie unei institutii care va asigura proiectului o imagine pozitiva.Participarea acestuia este necesara mai ales in proiecte complexe, care au un impact social deosebit sau cu un puternic efect de rationalizare .

3.4.Stakeholder-ii

Cei care au rol in realizarea cu succes a unui proiect sunt denumiti stakeholderi. Acestia pot fi:

interni:

-angajatii institutiei care realizeaza proiectul;

-angajatii firmelor aflate in parteneriat cu institutia respectiva;

-actionarii;

-externi:

-organisme de interes public ;

-organisme guvernamentale.

3.5.Echipa de proiect

Membrii echipei de proiect vor fi selectionati in functie de sarcinile cerute de proiect, iar numarul acestora va depinde de marimea si complexitatea proiectului. Pe langa competentele de specialitate, este important ca acestia sa aiba aptitudini pentru munca in echipa, pentru o buna comunicare, sa fie creativi. Fiecare membru trebuie sa cunoasca care sunt atributiile si sa-si asume responsabilitatea.

3.5.1.Realizatorul sau project designer

Realizatorul proiectului este cel care concepe proiectul, putand fi o persoana fizica sau juridica, un grup de persoane din interiorul sau exteriorul organizatiei. Se poate apela la organizatii specializate in conceperea proiectelor, cum ar fi centrele de consultanta.

3.5.2.Comitetul de coordonare a proiectului

Comitetul de coordonare va decide asupra structurii organizatorice, a personalului, supervizeaza indeplinirea obiectivelor si planul propus. Este reprezentat de toti factorii implicati in proiect: stakeholderi, conducerea organizatiei care realizeaza proiectul, beneficiari, toti cu putere decizionala.

3.5.3.Directorul/managerul de proiect

Coordonatorul de proiect este persoana care raspunde de modul de derulare a proiectului, de indeplinirea obiectivelor, calitatii cerute si a termenelor de proiect. De personalitatea acestuia, de calificarile si capacitatea de a coordona in mod eficient membrii echipei, va depinde in mare parte succesul unui proiect. Uneori, el este acelasi cu cel care concepe proiectul.

Acesta trebuie sa planifice proiectul, sa-l organizeze, sa-l coordoneze si sa-l controleze. Lui ii revine functia de moderator si de motivator al echipei de proiect si trebuie sa asigure, in plus, o comunicare eficienta intre toti membrii. Stilul de conducere pe care si-l va alege va depinde de caracteristicile sale si de procesele sociale care au loc in cadrul echipei de proiect.

3.5.4.Competentele necesare unui bun coordonator de proiecte sunt competente de specialitate (in domeniul de baza, in managementul proiectelor, multidisciplinaritate, cunostinte de management general),competente metodice (aptitudini organizatorice, concentrare pe obiectiv – gandire strategica, experienta in activitatea pe baza de proiecte, aptitudini didactice),competente sociale (capacitati de conducere, motivare, delegare de competente),competente comunicationale (aptitudini de comunicare si negociere, siguranta in exprimare, solutionarea conflictelor),competente ale personalitatii (autocontrol, creativitate, dorinta de schimbare, rezistenta la stres, initiativa si raspundere, adaptabilitate, disciplina, gestiunea riscului, integritate, atitudine pozitiva fata de oameni: eu sunt ok, tu esti ok, concept intalnit in analiza tranzactionala, leadership).

Managerul de proiect are la dispozitie urmatoarele resurse: bani, personal, echipamente, materiale, tehnologii, informatii.

In legatura cu stilul de conducere adecvat muncii de proiect, acesta variaza in functie de situatie, de faza la care a ajuns proiectul, de problemele care trebuie rezolvate sau de persoanele care fac parte din echipa de proiect.

Tabelul 4.Stilul de conducere

Responsabilitatile unui manager de proiect sunt:

a) la inceputul proiectului:definirea scopului si a obiectivelor, intocmirea planului proiectului,selectarea personalului;

b) in timpul proiectului:identificarea si solutionarea problemelor aparute, monitorizarea activitatilor,luarea deciziilor,studierea pietei,comunicarea cu ceilalti participanti la proiect,efectuarea analizelor de buget, timp si resurse,posibilitatea implicarii in alte proiecte;

c) la sfarsitul proiectului :analiza finala a bugetului si a situatiei efective,consemnarea lectiilor invatate in timpul proiectului,plasarea membrilor echipei in noi proiecte.

3.5.5. Probleme ale comunicarii la nivelul beneficiarilor finantarilor

Doua probleme din domeniul comunicarii par a fi mai importante si cu consecinte marcante asupra succesului proiectelor:

-dificultatea comunicarii cand in proiect sunt parteneri apartinand unor institutii diferite;

In cadrul programelor care implica asocierea mai multor organizatii se observa un numar redus de propuneri de finantare, tocmai ca urmare a dificultatii realizarii asociatiilor necesare. Barierele sunt determinate de nivelul diferit de cultura organizationala / decalajul existent intre sectorul guvernamental si cel neguvernamental. Finantarile ce sunt acordate in ultimii ani sunt de natura sa stimuleze parteneriatul intre cele doua sectoare. Organizatiile private insa continua sa considere ca cele mai dificile parteneriate sunt cele cu institutiile de stat (aparatul birocratic de aprobare a parteneriatului, constrangerile de ordin managerial ale institutiei, lipsa personalului disponibil sa lucreze cu echipa de proiect).

Dificultatile sporesc daca este vorba de parteneri externi – suspiciuni apar de ambele parti, indeosebi daca tarile apartin unor arii culturale mult diferite. Complexitatea relatiilor in cazul interactiunii mai multor grupuri poate fi pusa in evidenta si in cadrul programelor desfasurate in mediul universitar. Desi prezinta numeroase avantaje (sume ridicate, posibilitatea achizitionarii de echipamente), proiectele de tip B (baze de cercetare cu utilizatori multipli), presupunand gasirea mai multor parteneri, s-au bucurat de mai putin interes fata de celelalte tipuri de proiecte, la care solicitantul putea fi un singur grup (la nivel de specializare, catedra sau facultate). Atmosfera din cadrul echipei proiectului este caracterizata optima atunci cand se bazeaza pe relatii putin formale, directe si sincere; comunicarea din cadrul grupurilor multinationale, atunci cand sunt implicate si tari cu o distanta mare fata de putere, are de suferit din acest punct de vedere.

Managerul de proiect trebuie sa se „lupte” pentru obtinerea resurselor necesare proiectului, in cantitatea, calitatea si la momentul necesar. Din cauza tensiunii extreme la care este supus, discutiile pe care le va purta cu membrii echipei pot degenera in certuri aprinse, in amenintari, neglijand aspectul informational si generand demotivare. In cazul marilor proiecte, volumul mare de informatii gestionat de managerul proiectului se poate transforma usor intr-un blocaj.

CV-ul managerului de proiect este una dintre piesele cele mai importante din cererea de finantare; asadar, el trebuie sa cuprinda elementele cerute de finantator si, in principal, dovezi ale experientei in derularea proiectelor.

3.5.6.Alcatuirea si conducerea unei echipe de proiect

Alcatuirea si conducerea unei echipe de proiect reprezinta factori esentiali pentru finalizarea cu succes a unui proiect. Acestea fac parte din atributiile unui manager de proiect.

Echipa unui proiect este formata din membri care au diferite personalitati, cunostinte, calificari si calitati. Rolul unui manager de proiect este de a evalua proiectul inainte de a-si alege personalul, pentru a construi o echipa care sa fie avantajata de calitatile fiecarui membru. La formarea echipei, este necesar sa se cunoasca activitatile care trebuie realizate, cunostintele si aptitudinile necesare pentru a desfasura acea activitate, riscurile care pot aparea, posibilele persoane care pot fi implicate in proiect. Deseori, selectarea membrilor echipei debuteaza cu discutii informale, privind eventuala disponibilitate si dorinta de implicare in proiect. De asemenea, s-a dovedit ca nucleul de baza al echipei de proiect trebuie sa contina doar 2 – 4 persoane, pentru o mai buna coordonare a tuturor membrilor din echipa.

Etapele pe care le parcurge o echipa pana la transformarea ei intr-una eficienta sunt: formare,confruntare – pot aparea conflicte din cauza viziunilor diferite asupra scopului sau metodelor de lucru alese,normalizare – membrii incep sa capete o viziune comuna,realizare – echipa incepe sa devina eficienta,transformare – echipa isi poate redefini scopul comun, comunicarea intre membrii echipei este mare, responsabilitatile fiecarui membru sunt intelese si acceptate.

Conditiile necesare pentru formarea unei echipe eficiente se refera la 4 elemente de baza:simtul scopului: viziune comuna asupra scopului si obiectivelor urmarite,alegerea persoanelor potrivite pentru sarcinile care trebuie efectuate,resursele necesare: tehnologie, metode de lucru clare, intalniri eficiente, documentare, managementul timpului, managementul conflictelor ,caracteristici proprii: o buna comunicare, flexibilitate, motivare.

In ceea ce priveste conducerea echipei, este necesara mai intai o buna identificare a problemelor care apar pe parcursul derularii proiectului, pentru a putea alege daca acestea pot fi rezolvate de catre o singura persoana sau de un grup. Discutarea acestor probleme se va face in cadrul intalnirilor ce vor urma.

3.5.7. Planul proiectului

Realizarea planului unui proiect va fi facuta in mai multe etape:

“fixarea obiectivelor si a ariei de intindere a proiectului

2.descrierea sumara a conditiilor in care se va implementa proiectul pentru a justifica necesitatea acestuia

3.conceperea strategiei proiectului

4.prezentarea jaloanelor esentiale ale proiectului, planificarea calendaristica a acestora.

5.definirea bugetului initial, etapa in care se va pune din nou problema fezabilitatii obiectivelor

6.identificarea principalilor actori implicati in realizarea proiectului si rolul acestora

7.stabilirea metodelor si a instrumentelor de lucru

8.identificarea domeniilor de risc la care este expus proiectul

9.reanalizarea planului calendaristic si a bugetului

10.identificarea coordonatorului de proiect

11.identificarea si stabilirea echipei de proiect

12.realizarea planului detaliat al proiectului (stabilirea jaloanelor, realizarea WBS, stabilirea dependentelor intre activitati, alocarea resurselor pentru fiecare activitate, estimarea duratei).”

3.7. Managementul riscurilor in proiecte

Managementul unui proiect implica, pe langa altele, si un management al riscului, deoarece proiectele se deruleaza intr-un mediu care presupune un anumit grad de risc (datorat caracterului de noutate si unicitate al proiectului), putand conduce la neindeplinirea totala sau partiala a obiectivelor propuse.

Scopul unui manager de proiect este sa incerce sa inlature marea diversitate a riscurilor la care este supus un proiect sau sa minimizeze efectele acestora.

Riscul reprezinta “masura probabilitatii si a consecintelor de a nu atinge un obiectiv al proiectului; implica notiunea de incertitudine si are intotdeauna asociat un cost” .

Riscurile se concretizeaza cel mai frecvent prin:nerespectarea termenelor,

depasirea bugetului aprobat ,neincadrarea in parametri (cantitativi sau calitativi) de performanta si calitate stabiliti.

Aparitia unui risc poate determina aparitia unui alt risc, acestea fiind interconditionate .

Probabilitatea de manifestare a riscurilor in ceea ce priveste termenele de timp poate creste:cu atat mai mult cu cat termenul de realizare pentru un proiect este mai scurt,daca subproiectele din componenta unui proiect au termene critice (in aceasta situatie trebuie sa le fie alocata o atentie sporita subproiectelor respective, ca si modului de interconditionare intre acestea),daca proiectele au o durata lunga de derulare (pe parcursul mai multor ani); este posibil ca dupa o anumita perioada, structura organizatorica stabilita la inceputul proiectului sa nu mai fie valabila dupa un timp.

Sursele majore de risc pentru un proiect sunt cel mai adesea:

-planul proiectului: obiective nefezabile,inexistenta unui plan detaliat care sa ia in considerare toate cele 4 elemente caracteristice unui proiect (timp, buget, calitate, asteptarile participantilor),nu exista planuri de contingenta (actiunile care vor fi intreprinse in cazul de manifestare a unor evenimente nedorite),nu este specificat bugetul pentru fiecare activitate;

-echipa de proiect: lipsa unor abilitati personale si profesionale ale membrilor echipei pentru buna desfasurare a proiectului,lipsa unei motivatii suficiente,lipsa unei informari corespunzatoare in legatura cu scopul, obiectivele, responsabilitatea si rolul fiecarui membru in cadrul proiectului ,lipsa unei comunicari eficiente intre membri participanti la proiect;

-organizarea: alocarea nejudicioasa a resurselor necesare pentru diferite activitati, inexistenta unor controale si evaluari riguroase pe parcursul derularii proiectului , insuficienta definire a metodelor de lucru dorite in proiect;

-clientul: nu s-a facut analiza nevoilor clientului ,specificatiile dorite nu sunt clare , clientul este tinut in afara fluxului informational;

-suportul managerial: managerii de top nu sustin proiectul,este incurajata munca individuala, nu cea in echipa,nu au fost definite clar prioritatile organizatiei.

Rolul unui manager de proiect in ceea ce priveste managementul riscurilor este: de a analiza, identifica si evalua riscurile sau de a gasi metodele de diminuare a riscurilor sau a actiunilor care trebuie realizate pentru ca proiectul sa poata fi derulat in continuare (managementul riscurilor ca atare).

3.7.1.Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor inseamna definirea clara a acestora, inclusiv stabilirea importantei riscului pentru proiect, cat de severa ar deveni situatia daca s-ar produce, cat de sensibil este proiectul si probabilitatea materializarii lor. Prin urmare, evaluarea riscului presupune:identificarea riscurilor ,analiza riscurilor in ceea ce priveste impactul lor asupra performantelor, costurilor, programarii lucrarilor si a calitatii lucrarilor , estimarea probabilitatii producerii riscului in timpul desfasurarii proiectului, adica ceea ce se numeste gradul de expunere a proiectului,stabilirea ordinii de prioritati a riscurilor, in functie de gradul de expunere, efectul potential si problemele asociate riscurilor proiectului.

Fig. 5: Evaluarea riscului intr-un proiect

3.7.2.Gestionarea crizelor /riscului

Managementul riscurilor presupune identificarea masurilor care trebuie luate pentru a preveni si diminua efectele riscurilor identificate.

Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

-identificarea riscurilor posibile;

-analizarea riscurilor;

-luarea deciziei asupra actiunilor ce trebuie intreprinse;

-identificarea masurilor care trebuie adoptate pentru fiecare risc identificat;

-estimarea costurilor necesare implementarii acestor masuri.

Masurile care pot fi luate pentru gestionarea riscurilor sunt:evitarea riscului (prin inlaturarea cauzelor de aparitie a lor, care pot fi identificate prin diagrama cauza – efect, dar poate fi imposibila uneori),diminuarea probabilitatii de manifestare a unui risc sau a impactului produs de acesta,transferarea riscurilor

Transferarea riscului nu garanteaza insa ca proiectul se va finaliza cu succes sau ca protectia din punct de vedere financiar ar putea salva proiectul. Beneficiul unei asigurari poate sa reprezinte doar asigurarea unei anumite protectii financiare in cazul producerii riscurilor.

Identificarea unui risc trebuie sa fie urmata de elaborarea unor scenarii/optiuni alternative, care sa contina activitatile care vor fi derulate in cazul aparitiei evenimentului nedorit. Pentru fiecare optiune, se stabilesc care sunt avantajele si dezavantajele acesteia, pentru a selecta varianta cea mai buna.

Impartirea proiectului in subproiecte si controlul rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarei faze/proces are ca rol principal minimizarea riscurilor si analiza modului in care rezultatele prevazute a se obtine la sfarsitul fiecarei faze/proces sunt atinse. Controlul factorilor de risc trebuie sa fie facut mai des la inceputul proiectului.

Un management eficient al riscului presupune insa prelucrarea rapida a tuturor informatiilor la un moment dat in legatura cu derularea proiectului, necesare in luarea deciziilor care trebuie luate pentru ca proiectul sa poata fi finalizat.

3.8.Managementul timpului intr-un proiect

Managementul timpului nu depinde doar de regulile de organizare interna a activitatilor, ci si de metodele de lucru proprii fiecarui membru din echipa. Pot aparea adesea activitati neprevazute (sedinte, necesitatea rezolvarii unor conflicte, rezolvarea unor situatii de urgenta), care pot prelungi termenele de finalizare pentru diferite faze ale unui proiect, in cazul in care nu luam in considerare aceste probleme.

Dintre factorii considerati a fi “hoti de timp”, fac parte urmatorii:schimbari neasteptate,incompetenta in delegarea responsabilitatilor,o activitate administrativa excesiva,amanarea hotararilor,implicarea prea multor persoane in actul de decizie,un spatiu de lucru prost organizat,lipsa cunostintelor de specialitate.

Evidentierea programului pentru un proiect se poate face prin WBS, prin diagramele de retea sau diagramele Gantt.

CAPITOLUl IV

4.1.Campania de relatii publice

Campania de relatii publice reprezinta totalitatea operatiilor coordonate de

comunicare derulate intr-o perioada de timp determinata, intr-un anumit areal, pentru indeplinirea unor scopuri si obiective ale organizatiilor in raport cu anumite tinte ale comunicarii.

La fel ca alte concepte (tinta, strategie, tactica, operatie, traiectorie etc. ), conceptul campanie de relatii publice provine din limbajul militar.

Provenienta militara a termenului, explicata fie prin sonoritatea martiala, fie prin fascinatia generata de eficacitatea unor actiuni militare, poate imprima un aer belicos acestor demersuri de PR. Faptul ca atare, il determina pe Bernard Dagenais sa sustina ca aceasta „nu trebuie sa ne faca sa consideram relatiile publice ca fiind belicoase sau agresive. Din contra, ele trebuie sa se adreseze consumatorului cu blandete, nu sa-l bruscheze. Toate studiile de comunicare au dovedit ca mesajele suparatoare trebuie descurajate.”[7]

Initial, conceptul campanie se referea la “totalitatea operatiilor militare efectuate de armatele unei tari sau un grup de armate pe un teatru de lupta intr-un anumit timp si intr-un scop strategic”[8] .Depasind aspectul militar, mediul non-militar defineste campania drept „actiuneaorganizata in vederea realizarii intr-o anumita perioada de timp a unor sarcini importante .campanie electorala ” .

In limbajul militar, definitiile uzitate pentru a defini campaniile se focalizeaza pe areal (teatru de lupta ) , timp si scop (evident, strategic).

In definitiile – restranse sau extinse – din literatura de relatii publice occidentala, focalizarea se realizeaza pe efort, tinte si obiective (evident, sociale) , ca in exemplele de mai jos:

1. „Campaniile de relatii publice sunt eforturi hotarate, extinse, coordonate, menite sa atinga o tinta sau un set de tinte interconectate care sa deplaseze organizatia catre atingerea unui obiectiv pe termen lung, inteles ca expresie a misiunii sale”

2. „Campania ..este o vasta operatie de informare, un efort depus pentru a furniza presei materialul articolelor destinate sa „vorbeasca” despre obiectul, evenimentul sau serviciul care a motivat campaniaOperatiile de presa sau de relatii publice nu se intreprind decat pentru un obiectiv precis”

3. „Campania de relatii publice este un efort sustinut al unei organizatii pentru a construi relatii sociale demne de incredere, cu scopul de a atinge anumite obiective ( determinate in urma unor cercetari ), efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare si evaluarea rezultatelor obtinute”

Dupa cum se cunoaste , relatiile publice reprezinta, in prezent, o functie a

managementului strategic al organizatiei prin care aceasta cauta sa obtina simpatia, increderea si sprijinul publicurilor cu care are relatii (sau va avea pe viitor) , in mod deliberat si planificat, pe baza realizarilor responsabile proprii, a unei comunicari biunivoce si a unei imagini reciproc satisfacatoare.

4.2.Tipuri de campanii de relatii publice

Conform literaturii de specialitate8, exista mai multe tipuri de campanii de

PR :

1. Campania de pozitionare . „Pozitionarea reprezinta actul proiectarii ofertei si imaginii unei firme in asa fel incat consumatorii vizati sa inteleaga si sa aprecieze ceea ce reprezinta firma in raport cu concurentii sai. Ea consta in parcurgerea a trei etape . In primul rand, firma trebuie sa identifice posibilele diferente existente intre produsele, serviciile, personalul si imaginea sa si cele ale concurentei. In al doilea rand, firma trebuie sa aplice anumite criterii pentru a alege cele mai importante diferente. In al treilea rand, ea trebuie sa semnaleze in mod eficient pietei tinta in ce mod se diferentiaza fata de concurenta.” De aceea, o campanie de pozitionare este acel tip de campanie PR care comunica maniera in care organizatia se diferentiaza fata de concurenta si, nu in ultima instanta, pe ce loc se afla pe piata: 1, 2. 3 De exemplu, American Heart Association a decis in anii ’80 sa se faca cunoscuta in SUA ca sursa de informatii despre bolile cardiovasculare. Aceasta afirmatie descria misiunea centrala a organizatiei : sa reduca numarul mortilor de boli cardiovasculare. Pentru aceasta, campania de relatii publice s-a structurat astfel incat sa ajute organizatia in realizarea misiunii sale, in lumina modului in care ea s-a pozitionat.

1.Campania de pozitionare se declanseaza numai atunci cand pozitia unei organizatii capata un nou curs, diferit de cel initial,sau atunci cand organizatia intra, pentru prima data, pe piata.

2. Campania de constientizare, este acel tip de campanie prin care se urmareste sa-i facem pe oameni constienti de ceva.

3. Campania de informare publica . Aceste campanii, desi produc si fenomene de constientizare , sunt total diferite de campaniile anterioare. Informarea publica privind demersurile guvernamentale privind integrarea europeana si euro-atlantica, sau cea privind reforma institutionala in diferite organizatii si / sau ministere, prezentarea

prevederilor unor legi si consecintele nerespectarii acestora, sau privind conditiile in care se poate beneficia de anumite programe de finantare internationala sau nationala se circumscrie campaniilor de informare publica.

4. Campaniile de educare a publicului folosind cuvantul educatie in sens pedagogic (educatia copiilor) sau andragogic . Acest tip de campanie se refera la faptul ca o persoana ( adult, copil) poate procesa suficiente cunostinte ( informatii, atitudini, opinii, etc.), si le incorporeaza in propriul sistem de referinta ( atitudinal si emotional),

incat sa-l aplice zilnic sau ori de cate ori este nevoie.

5. Campaniile de intarire a atitudinilor si comportamentelor. Aceste campanii sunt destinate, in special, sustinatorilor organizatiei si de aceea modalitatea de actiune PR va viza doar reamintirea valorilor comune.

6. Campanii de schimbare a atitudinii celor care nu sunt de partea noastra. Este tipul de campanie apreciata ca fiind foarte dura intrucat presupune crearea disonantei cognitive.

7. Campanii de modificare a comportamentului. Sunt campanii dificile, de tipul celor prin care ii vom determina pe oameni sa nu conduca sub influenta alcoolului, sa nu mai fumeze sau sa renunte la agresivitate in relatiile interumane.

8. Campanii de contracarare imagologica in situatii de criza. Indiferent de zona in care se deruleaza campania de contracarare, ea este o campanie dura, in care se regasesc cu prisosinta, actiuni, date si fapte non-etice.

9. Campanii de modificare sau consolidare a reprezentarii ( imaginii ) tintelor comunicarii fata de organizatia / institutia / personalitatea / fenomenul de interes imagologic.

4.3.Similitudini intre campniile de relatii publice si managementul elaborarii proiectelor.Etapele unei campanii de relatii publice

Ca si proces de relatii publice, campania este un demers structurat, planificat si coordonat. Planul campaniei nu trebuie conceput insa ca o suma aritmetica de etape distincte, ci ca o conceptie flexibila in care pe de o parte partile componentele se intrepatrund, iar pe de alta parte se pot efectua schimbari impuse de evaluarile permanente.

Cristina Coman sintetizand diferitele modele din literatura de specialitate, prezinta o formula dezvoltata a planului de campanie:

1.Definirea problemei – cel mai adesea, conducatorii institutiilor sunt preocupati doar de rezultatele economice si neglijeaza aspectele de imagine si relatia cu diversele publicuri. Asadar, termenul de problema nu se refera neaparat la o situatie negativa, ci si la anumite situatii incipiente care se pot acutiza si chiar si la anumite oportunitati din domeniul crearii de imagine de care organizatia se poate servi pentru atingerea scopului de ansamblu. Identificarea problemei nu trebuie sa incerce sa cuprinda modul de rezolvare sau sa culpabilizeze anumite persoane sau categorii de persoane.

Aceasta etapa e adesea neglijata de specialistii in relatii publice care uita sa formuleze un punct de vedere al organizatiei asupra situatiei initiale, cu accent pe consecintele negative ale perpetuarii situatiei existente. Un alt detaliu ar fi acela ca, pentru cazul campaniilor sociale, definirea problemei se face la nivel macrosocial, oricare ar fi orgaizatiile promotoare ale proiectului.

2.Analiza situatiei – este o etapa materializata intr-un dosar de lucru in care se

acumuleaza toate datele cunoscute referitoare la problema in cauza, date structurate pe doua sectiuni:

analiza factorilor interni (date despre biografia si imaginea persoanelor importante din cadrul organizatiei, istoricul implicarii organizatiei in problema respectiva, atitudinile si practicile de comunicare din interior etc.);

analiza factorilor externi (interese, atitudini si caracteristici ale segmentelor de publicimplicate sau afectate de problema respectiva, legi si reglementari care privesc problema, jurnalisti sau publicatii care se ocupa de domeniul respectiv). Pentru ca analiza sa fie corecta, se folosesc metodele de cercetare utilizate pentru orice plan de relatii publice.

3.Stabilirea obiectivelor –obiectivele unei campanii se pot

imparti in doua mari categorii: (1) informationale (prezinta un produs, un serviciu sau o organizatie; sunt usor de formulat si de realizat, dar gradul de indeplinire se

constata mai greu) si (2) motivationale (urmaresc sa determine anumite actiuni ale

publicului si de aceea sunt dificil de atins, dar realizarea lor se evalueaza mai usor).

4. Identificarea categoriilor de public – pornind de la identificarea valorilor, intereselor,asteptarilor publicurilor (care s-a realizat inca din etapa de analiza a situatiei) se procedeaza la o ierarhizare a segmentelor de public in ordinea importantei lor pentru realizarea obiectivelor campaniei; in functie de aceasta ierarhizare se vor aloca (si structura) mesajele si resursele.

5. Stabilirea strategiilor – pentru alegerea celei mai bune strategii trebuie sa se

realizeze corespondenta cu: obiectivele fixate, publicurile alese ca tinta a campaniei,resursele avute la dispozitie, stilul de comunicare organizationala. De asemenea, credibilitatea organizatiei nu se poate fundamenta decat printr-o strategie in acord cu valorile si normele morale ale comunitatii respective.

6. Stabilirea tacticilor – decurge din strategie; in conceptul de tactica se include atat actiunea propriu-zisa cat si canalul de comunicare. Pentru fiecare instrument de comunicare planul de campanie trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: descrierea activitatii, termenul limita de executare, cerinte speciale (spatiu,

echipament audio-video), bugetul estimat, persoana care raspunde de finalizare. In

privinta canalului de comunicare, exista doua tipuri de canale (despre care s-a amintit in capitolul anterior): controlate (revista pentru angajati, site-ul de Internet, cuvantarile publice, filmele promotionale) si necontrolate (presa scrisa, radioul,televiziunea).

7. Fixarea calendarului

“(1) pentru fiecare luna - scris de mana sau tiparit; datele actiunilor sunt incercuite, iar alaturi se adauga cu alta culoare detaliile de comunicare;

(2) global – o schema grafica in care anul este divizat in doua, trei sau patru parti sunt reprezentate toate elementele strategiei cu intervalele de timp de pregatire si desfasurare este mai potrivit pentru a vizualiza planul de relatii publice al departamentului pe ansamblu, ceea ce permite o mai buna coordonare, cu dezavantajul ca este mai laborios si ocupa mult spatiu;”

(3) “tabloul lui Gantt” – este o varianta in care pe o coloana, in stanga, e prezentat

graficul activitatilor; in dreapta, pe orizontala, se trec lunile, iar pe verticala, ordinea zilelor, si se leaga numele actiunii de ziua in care a fost programata;

(4) “calendarul povestit” – sunt prezentate in detaliu activitatile prevazute in planul de campanie, precizandu-se in dreptul fiecareia data desfasurarii;

8. Stabilirea bugetului - limitarile inerente de buget nu constituie o piedica in realizarea unor campanii de succes; specialistul in relatii publice trebuie sa se adapteze la resursele disponibile, suplinind prin creativitate lipsurile materiale;

9.Definirea procedurilor de evaluare -evaluarea trebuie sa se desfasoare pe trei niveluri:

(1) evaluarea planului de campanie – se urmareste in primul rand daca informatiile au fost suficiente si adecvate, in al doilea rand calitatea si oportunitatea strategiilor alese, si in fine, calitatea mesajelor concepute si a celorlalte componente ale planului;

(2) evaluarea implementarii planului – in primul rand se contabilizeaza cantitativ

mesajele emise, apoi se monitorizeaza preluarea lor in mass-media; in fine, se identifica audienta efectiva a mesajelor (deosebita de cea potentiala, care a fost identificata la conceperea planului) precum si, daca este posibil, numarul real de persoane care au receptat mesajul;

(3) evaluarea impactului mesajului – aceasta este, indiscutabil, dimensiunea cea mai importanta a evaluarii: gradul de indeplinire a obiectivelor campaniei si feedback- ul transmis de publicurile tinta. In acest sens, evaluarea presupune mai multi pasi: se stabilesc, pe rand, numarul de persoane care au retinut mesajul, numarul de persoane care si-au schimbat opiniile dupa receptarea mesajului, numarul de persoane care si-au schimbat atitudinea dupa receptarea mesajelor. Continuand in sens ascendent, se stabileste numarul de persoane care adopta comportamentul sugerat de mesaj, numarul celor care promoveaza sau repeta acest comportament si in fine, contributia organizatiei la schimbarea sociala pozitiva.

CAPITOLUL V

CAMPANIE IMPOTRIVA TUTUNULUI

“Tu fumezi, eu sufar!”

Beneficiar: Ministerul Sanatatii

Perioada de desfasurare a campaniei: 1 iunie– 15 septembrie 2008

CONFIDENTIAL   

Nu este permisa multiplicarea si difuzarea neautorizata a acestui material

Rm.Valcea

Autor campanie: Agentia de relatii publice “Events by Erika”

Beneficiar direct: Ministerul Sanatatii

Beneficiari indirecti : Femeile insarcinate

Promotori: Nicoleta Luciu(in aceasta perioada este insarcinata), dr.Oana Cuzino, dr.ginecolog Mihaela Radulescu ,dr.Elena Popescu, medic pneumolog la Institutul de pneumologie “Marius Nasta” din Bucuresti,lantul de farmacii Sensiblu

Stackeholderi: Echipa de proiect care realizeaza campania, Ministerul Sanatatii,Asociatia pentru sanatate, educatie si familie,farmaciile Sensiblu Institutul de sanatate publica.

Sponsori oficiali: Farmacile Sensiblu si Ministerul Sanatatii

Acoperire: Bucuresti si inca 10 judete

PREZENTARE STAKEHOLDERI-LOR:

MINISTERUL SANATATII PUBLICE:

I. MANDAT

Ministerul Sanatatii Publice aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurarii sanatatii populatiei si raspunde de realizarea reformei in sectorul sanitar. Ministerul Sanatatii Publice organizeaza, coordoneaza, indruma activitatile pentru asigurarea sanatatii populatiei si actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii.

II. VIZIUNE

Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea unui sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului.

III. VALORI COMUNE

respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei;

garantarea calitatii si sigurantei actului medical;

cresterea rolului serviciilor preventive;

asigurarea accesibilitatii la servicii,

respectarea dreptului la libera alegere si a egalitatii de sanse;

aprecierea competentelor profesionale si Incurajarea dezvoltarii lor;

transparenta decizionala.

FARMACIILE SENSIBLU

ISTORIC Prima farmacie Sensiblu a fost deshisa in 1997, in Bucuresti, cu scopuri experimentale. Se introducea un concept inovativ in Rominia: health and beauty pharmacy. Succesul a fost atit de rasunator, incit anul urmator numarul farmaciilor crescuse la 11. Astazi, dupa 10 ani, Sensiblu este lider de piata, fiind singurul lant farmaceutic cu acoperire nationala. Reteaua numara 216 unitati ,in orase precum: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Birlad, Bistrita, Braila, Brasov, Bucuresti, Buzau, Cimpina, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Deva, Drobeta Turnu Severin, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Iasi, Mangalia, Neptun, Odorheiul Secuiesc, Oradea, Piatra Neamt, Pitesti, Ploiesti, Rimnicu Vilcea, Satu Mare, Sfintu Gheorghe, Sibiu, Sinaia, Slatina, Suceava, Tirgoviste, Tirgu Jiu, Tirgu Mures, Timisoara, Tulcea, Turnu Severin, Vaslui.

OBIECTIV Obiectivul nostru principal este de a oferi clientilor servicii de cea mai inalta calitate si de a trata cu respect drepturile individuale ale acestora. Aceasta implica identificarea si rezolvarea problemelor, mentinerea legaturii strinse , ascultarea si anticiparea dorintelor clientilor.

VALORI

Responsabilitate Dorim sa atingem standarde inalte de performanta si responsabilitate corporatista in activitatea noastra, iar principiile si valorile sunt aplicate atit in relatia cu clientii cit si in cea cu partenerii nostri de afaceri. Acordam autonomie si putere de decizie angajatilor nostri, dezvoltind spirit de echipa si flexibilitate in

toateactivitatile. Performanta Scopul nostru este de a crea o companie valoroasa. Facem acest lucru pentru a ne mentine cresterea si dezvoltarea, pentru a crea oportunitati de

angajare, de a minimiza riscurile Calitatea Suntem hotariti sa ne evaluam performantele cu cele mai inalte standarde internationale. Ne concentram eforturile in cresterea continua a calitatii serviciilor pe care le oferim clientilor si pacientilor nostri, ridicind standardele de calitate si performanta pe piata farmaceutica romineasca. Creativitatea
Creativitatea necesita inovare in tot ceea ce facem. Chiar daca schimbarea nu este un proces usor, si poate implica disconfortul de a ne misca in zone neumblate, eforturile noastre de pionierat sunt intotdeauna rasplatite de satisfactia clientilor si a pacientilor. Implicarea in comunitate Dorim sa pastram standarde etice si sociale inalte in relatia noastra cu comunitatea de afaceri, societatea civila si autoritatile. Vom dezvolta in continuare parteneriate public-private in toate zonele sociale unde contributia noastra este necesara, considerind ca dialogul, cooperarea si concilierea sunt cele mai bune metode de rezolvare a oricaror dificultati.

3. EVENTS BY ERIKA

Prezentare firma

Events by Erika este o agentie care ofera servicii integrate de comunicare care merg dincolo de definitiile clasice ale Relattilor Publice.

Prin strategii creative reusim sa promovam si sa dezvoltam imaginea clientilor nostri, ii facem vazuti si auziti pentru a-si putea transmite mesajele si a-si promova activitatea.

Principii:

-Clientul este pe primul plan

-Echipa noastra este cel mai important lucru pe care il detinem

-Scopul nostru este sa ajutam clientii sa-si dezvolte afacerea

-Credem ca activitatea de Relatii Publice este esentiala pentru orice firma

-Credem ca un branding adevarat poate face minuni

-Ne bazam pe inovatie si creatie

-Credibilitatea noastra depinde de succesul clientului

-Avem responsabilitatea de a rasplati increderea clientilor cu rezultate

-Clientii nostri nu au un angajat ci un partener de incredere

-Un proiect se construieste cu munca, timp si pasiune

Servicii oferite :

-Comunicare media

-Comunicare institutionala

-Comunicare prin evenimente

-Comunicare interna

DEFINIREA PROBLEMEI

Fumul de tutun este alcatuit din peste patru mii de substante chimice diferite care sunt eliberate in aer sub forma de particule si gaze. Dintre acestea, aproximativ saizeci sunt recunoscute sau suspectate ca fiind cancerigene. Monoxidul de carbon este un gaz otravitor regasit in tii relativ ridicate in fumul de tigarete. Se combint rapid cu hemoglobina, substanta care transporta oxigenul din singe. De aceea, monoxidul de carbon este nociv mai ales in timpul sarcinii, deoarece reduce cantitatea de oxigen transportata la uter si fat.

Se pare ca aceste date nu sunt cunoscute de intreaga populatie, din moment ce 70% dintre fumatoarele din Europa continua sa fumeze si in timpul sarcinii, ignorand riscurile carora se supun atat pe ele cat si pe pruncii lor nenascuti.

In scopul informarii tuturor viitoarelor mamici in legatura cu riscurile fumatului in timpul sarcinii, s-a considerat oportuna initierea unei campanii de constientizare in randul acestora , a pericolelor pe care le presupune acest viciu.

ANALIZA DE SITUATIE SI DIAGNOSTICUL

Fumatul este unul dintre obiceiurile nocive cu cea mai larga respandire. Tot mai multe studii tind sa include tigara in randul drogurilor care dau dependenta si afecteaza sanatatea. Fumatul influenteaza sarcina prin doua componente ale fumului de tigara: monoxidul de carbon si nicotina. Ambele traverseaza fara probleme bariera reprezentata de placenta, regesindu-se in sangele fetal la concentratii mai mari decat in sangele matern.

Copiii mamelor fumatoare au la nastere o greutate mai mica si, prin urmare, au mai putine sanse sa scape de infectii si alte afectiuni. De asemenea, fumatul creste riscul nasterilor premature. S-a constatat o ingrosare a placentei la fumatoare, cu un risc crescut de placenta praevia. Apare de asemenea riscul de avort spontan la femeile fumatoare.

Renuntarea la fumat ar fi bine sa se face inainte de a ramane insarcinata sau imediat dupa. Studiile arata ca riscul de prematuritate si de hipotrofie fetala se mentine ridicat (chiar daca nu la acelasi nivel) si la mamele care au renuntat la fumat dupa primul trimestru de sarcina.

Fumul de tigara contine peste 4000 de substante din care aproximativ 60 au fost identificate ca fiind nocive, restul aflandu-se in cercetari. Cianidele afecteaze metabolismul vitaminelor B, C si al calciului. Monoxidul de carbon blocheaze transportul de oxigen de catre hemoglobina si oxigenarea celulelor. Lipsa oxigenarii determina ingrosarea placentei, deci a tesuturilor fetale care astfel se dezvolta greu. La nastere copilul va avea o greutate mica. Nicotina, in doze mici creste performantele intelectuale si vigilenta mamei, iar in doze mari are efect invers. Produce efecte cardiovasculare similare stresului, prin stimularea eliberarii de mediatori de stres. Acestia reduc irigarea cu sange a organelor interne si a placentei, fapt care duce la intarzierea dezvoltarii fetale.

Copiii expusi in perioada intrauterina la fumatul pasiv se pot imbolnavi de astm si pot avea probleme respiratorii in timpul vietii, arata un studiu realizat de un grup de cercetatori norvegieni. Specialistii au studiat efectele nocive ale nicotinei asupra bolnavilor de astm. Ei au aratat ca din 2.800 de astmatici participanwi la test, 25% s-au ales cu aceasta boala din cauza fumatului pasiv la care erau expusi in timpul vietii intrauterine. Autorii studiului sunt de parere ca un sfert din potentialele cazuri de astm ar putea fi stopate daca micutii nu ar fi expusi la fumul de tigara.

SCOP SI OBIECTIVE

Scopul principal al campaniei este de a convinge un numar cat mai mare de femei sa renunte la fumat, oferindu-le sprijinul necesar in acest sens.

Punctul cheie al campaniei il reprezinta informarea corecta a femeilor insarcinate cu privire la riscurile implicate de fumatul in timpul sarcinii si despre efectele fumatului pasiv asupra noului-nascut.

OBIECTIVE :

General :

Cresterea gradului de informare a targetului asupra pericolelor fumatului in timpul sarcinii.

Specifice:

- la nivel cognitiv: informarea targetului, constientizarea pericolelor fumatului in timpul sarcinii;

- la nivel conativ: adopatarea unui stil de viata sanatos in timpul sarcinii si dupa ;

- la nivel afectiv: schimbarea atitudinii fata de fumat si cresterea preocuparii pentru efectele vietii intrauterine asupra viitorului copil.

PUBLICUL TINTA

Target principal

Femei insarcinate cu virsta cuprinsa intre 22 si 37 de ani, din mediul urban, cu o viata profesionala activa, care fumeaza si care nu au de gand sa renunte la fumat in timpul sarcinii.

Target Secundar :

Persoanele de gen feminin insarcinate, indiferent de virsta care fumeaza in timpul sarcinii sau in perioada de alaptare.

AXA, SLOGAN, MESAJE

Ideea ce se doreste a fi indusa viitoarelor mamici este ca au posibilitatea de a le oferi copiilor lor sansa de a duce o viata normala, sanatoasa. Conceptele cheie ale campaniei sunt informare, constientizare, asumare, hotarare si renuntare.

Sloganul campaniei este “Gandeste-te la el!”, sugerand faptul ca orice mama ar trebui se se gandeasca la sanatatea copilului sau inainte de a aprinde o tigara.

Mesajele campaniei sunt:

“Fumatul in timpul sarcinii pericliteaza atat sanatatea ta cat si a copilului.”

“Fumatul pasiv este foarte periculos pentru copilul tau.”

“Trebuie sa te gandesti la copilul tau!”

STRATEGII SI TACTICI

Strategiile si tacticile eleborate se bazeaza pe rezultatele statisticilor din ultimii 5 ani:

-30% dintre femeile insarcinate fumeaza;

-dintre acestea, 1/5 se lasa de fumat in timpul sarcinii;

-dintre acestea, 60% se reapuca de fumat dupa ce au nascut.17

Campania de fata se bazeaza, in primul rand, pe comunicare, aceasta reprezentand elementul cheie al tuturor evenimentelor din cadrul acestei actiuni. Se va folosi o tehnica de comunicare personalizata, vizand stimularea comportamentului pozitiv, avand in vedere faptul ca, desi exista predispozitii favorabile, indivizii raman inactivi.

Ca tehnica fundamentala am ales comunicarea personalizata, in cadrul careia am optat pentru diferite tehnici specializate, cum ar fi: seminarii, concursuri, concerte, spectacole, pliante si brosuri. De asemenea, se va folosi si comunicarea de masa, pentru a transmite mesajul campaniei unui segment important de populatie, cu tehnici specifice precum comunicate si conferinte de presa, insertii, afise sau aparitii in emisiuni televizate, spoturi publicitare.Canalele mediatice utilizate au inclus Internetul, presa, radio-ul, televiziunea si afisajul in zonele cu o concentrare mai mare de populatie.

Teasing: Cu trei saptamani inainte de lansarea campaniei propriu-zise de PR, va avea loc o campanie de tesing: in RATB, metrou, in cabinetele ginecologice, in spitalele de pediatrie, in firmele mari si in institutii vor fi amplasate sticker-e in genul semnelor puse in mijloacele de transport in comun pentru locurile rezervate persoanelor cu handicap sau batranilor. Pe sticker-e va fi imaginea stilizata a unei unei gravide care fumeaza, imagine taiata in semn de interdictie, iar in josul acesteia va aparea site-ul www.femeiasicopilul.org(1)

Executii:

A.     print-uri: 1)baietel care plange;(2) 2) femeie insarcinta;(3) 3) nou nascut bolnav;(4 )

4) 2 nou nascuti asezati in bocanci(5)

B. newsletter(6)

Campanie de print si BTL:

. Print-urile vor fi amplasate in mijloacele de tranport in comun, in cabinetele medicale, in hypermarket-uri la casele speciale pentru femei insarcinate si vor aparea sub forma de macheta de presa in revistele: „TABU”, „The One”, „ELLE,” „Unica” , „Mama si copilul” , „Bebe”, „Copilul meu”, „Ce se intampla doctore”, „Tango” si sub forma de bannere pe site-urile de Newsletter de pe internet.

. Printuri amplasate in intersectiile mari, in apropierea parcurilor si in parcuri.

BTL: newsletter-ele vor fi trimise femeilor insarcinate luate in evidenta de catre medicii de familie sau ginecologi, iar brosurile vor fi impartite in cabinetele medicale de catre medici. De asemenea , newsletterul mai poate fi trimis si celor care se aboneaza la acest gen de informatie.

Eveniment: Seminariile:” FUMATUL”, „INAMICUL SARCINII”

Odata cu newsletter-ele primite, viitoarele mamici vor primi invitatii la seminarii speciale sustinute de medici ginecologi si pediatri. Aici ele vor fi informate depre pericolele fumatului in timpul sarcinilor. Tot in cadrul lor vor avea loc cursuri de pillates pentru femei insarcinate, cursuri in genul celor Lamaz si concursuri cu premii. Seminariile vor fi moderate de Nicoleta Luciu.

Seminariile se vor desfasura timp de 15 zile la Spitalul Universitar din Bucuresti. La ele vor mai fi invitate si reprezentante mass-media cu varsta incadrata in segemntul de varsta al publicului tinta.

Turneu al formatiilor: HI-Q, 3rei Sud est,Nicola, Elena.Turneul va debuta pe 31 mai, de ziua internationala antifumat si se va desfasura in toate cele 10 judete.In 1 iunie, la Plaza mall din Bucuresti va avea loc un concert dedicat copiilor .Vor participa copii de la palate ale copiilor din tara, de la scoli din Bucuresti si imprejurimi.

Spot radio si tv: Acestea vor incepe sa se difuzeze din 1 iunie, pana in 1 septembrie.(7)

Conferinte de presa: Nicoleta Luciu, insotita de un grup de medici coordonatori , printre care si dr. ginecolog, Mihaela Radulescu, va sustine o serie de conferinte de presa, in Bucuresti si in alte 10 orase mari din tara, prin care se va face publica lupta impotriva fumatului in timpul sarcinii.

Aparitii emisiuni tv: in perioada 1 iunie-30 august.Aparitii saptamanale, interviuri tv si presa scrisa.

I Follow-upuri eveniment si conferinte:

a) Infiintarea FA (Fumatoarele Anonime) o asociatie inspirata de cele din SUA: membrele se pot inscrie gratuit si primesc sfaturi de la medici specialisti, au ocazia sa se intalneasca cu femei insarcinate cu aceeasi problema ca si ele (dependenta de nicotina). Intalnirile FA vor fi sub forma de seminarii ce contin sesiuni de discutii libere cu medicii specialisti si cu psihologi, cursuri Lamaz si pillates sustinute de specialisti si concursuri cu premii. Persoanele care reusesc sa invinga dependenta de tutun sunt premiate cu: consultatii gratuite la ginecolog, haine pentru perioada sarcinii, produse pentru ingijirea corpului in timpul sarcinii toate furnizate de la farmaciile Sensiblu.

b) Lansarea oficiala a site-ului www.femeiasicopilul.org , un site de testimoniale si raspunsuri de la medicii specialisti, dedicat luptei cu fumatul in timpul sarcinii. Oricine poate sa-l acceseze si sa puna intrebari. Este un site monitorizat de coordonatorii FA. De asemenea, pe site vor primi si raspunsuri de la alte mamici , vor vorbi despre experienta de a deveni mama impreuna cu Nicoleta Luciu.

DIAGRAMA GANTT SI BUGET

Durata campaniei: 1 iunie – 15 septembrie 2008

EVALUAREA

Evaluarea va fi efectuata in doua etape:

- in timpul campaniei – de catre echipa proiectului, avandu-se in vedere pertinenta mesajelor, daca informatiile sunt suficiente, ca si eficienta strategiilor alese; de asemenea, va fi observata reactia publicului-tinta;

- dupa aceasta, prin analizarea impactului asupra femeilor insarcinate si numarul persoanelor intrate in programul de ajutor oferit de campanie;

ECHIPA PROIECTULUI

Manager proiect: Erika Ionescu - Events by Erika(8)

Echipa:

1 persoana marketing

1 grafician

1 persoana – comunicare cu presa(Erika Ionescu)

2 creativi

1 economist

CONCLUZII

Tema propusa de mine pentru studiul de caz cred ca reprezinta un subiect interesant si totodata o problema destul de grava.Fumatul de catre femeile insarcinate are urmari grave asupra copilului.Chiar daca prin intermediul campaniei ma adresez femeilor din mediul urban, de la care asteptarile sunt mai mari, problema nu este mai simpla, din contra, conform statisticilor cele mai multe femei insarcinate care fumeaza sunt din mediul urban.

Am ales pentru printuri imagini mai violente, tocmai pentru a atrage atentia gravidelor asupra pericolului mare pe care atrage fumatul in timpul sarcinii.i-am propus o campanie agresiva care se genereze o atitudine pozitiva fata de copilul caruia i se va da nastere.

Principalul purtator de mesaj este Nicoleta Luciu, insarcinata in aceasta perioada.Cintareata este um model pentru multe tinere , de aceea, alaturi de alte vedete si de campania media sustinuta sper sa ating obiectivele planului de la inceput.

ANEXE STUDIU DE CAZ:

femeie insarcinata cu semnul de interdictie respectiv fragile inserate in afis;

baietel care plinge;

femeie insercinata;

nou nascut bolnav;

nou nascuti asezati in bocanci;

newsletterul va contine articole din ziare, testimoniale,interviuri cu mame vedete.Va aparea ca banner pe site, anexa numarul 2.

actorii spotului: Nicoleta Luciu , Nicola;

cv-ul managerului de proiect.

ANEXA(1)

ANEXA 2

(2)

ANEXA 4

(4)

ANEXA 5

(5)

COLABORARI/PARTICIPARI LA DIFERITE EVENIMENTE

Bibliografie

Dictionare:

Marcu, Florin, Maneca, Constant ,Dictionar de neologisme , Bucuresti, Editura Academiei,1978

***Dictionarul General al limbii romane, Bucuresti, Editura Enciclopedica,1992

Lucrari de specialitate:

Catalin, Dantes,Gabriel Virtpeanu, Managementul ciclului de proiect, Bucuresti, Blueprint International, 2003

Cristina, Coman, Principii si strategii, Bucuresti, Collegium, 2001

Dagenais, Bernard ,Campania de relatii publice, Iasi, Polirom,2003

Dennis, Lock, Management de proiect, Codecs, 2000

Doug, Newson, Alan Scott, Judy Vanslyke Turk ,This is PR – The reality of Public

M. Mocanu, C. Schuster - Managementul proiectelor, Bucuresti, Ed. All Beck, 2001

Kendal, Robert ,Public Relations Campaign Strategies: Planning for Implementation, New York, Harper Collins Publishers, 1992

Kotler ,Philip , Managementul Marketingului,Bucuresti, Editura Teora, 1997

Robert Kendal1, Public Relations Campaign Strategies: Planning for Implementation, New York, Harper Collins, 1992

Wilcox si colab., Public Relations Strategy and Tactics, New York, Harper Collins, 1992

Lucrari de context general:

G. Herniaux , Conducerea proiectelor de organizare , Bucuresti,Editura Tehnic , 1996

Lugovoy, Constantin, Huisman Denis ,Traite des Relations Publiques, Paris, 1983

Site-uri web:

www.campaign.ro

www.issen.com

www.oecd.org

www.ms.ro

www.sensiblu.com

Document Info

Accesari: 9167
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou