StatuStatul. Personalitatea juridica a statului.

[1]. Dar, a fost evident ca întinderea unui stat nu era în directa proportie cu forta reala a acestuia .

[4]. Asa se explica cum natiunea izraelita, împartita în 12 triburi, a trait drama dezbinarii si izolarii, accentuata prin deportarea în Babilon în timpul lui Nabucodonosor.

[9] - nu poate fi redus în definirea sa la aceasta diferentiere între guvernanti si guvernati. Statul se exprima prin puterea de stat si aceasta, la rândul ei, se realizeaza prin forme institutionale . Prin urmare, statul este vazut ca o institutie, constituita pe o organizatie umana, ce recunoaste si se supune unor valori morale, religioase si juridice, în scopul desfasurarii unor activitati social-economice, politice, militare, bine determinate .

[13]. Suveranitatea are o latura interna (ce se exprima în dreptul de comanda în interior) si o latura externa (ce se exprima prin conceptul de independenta în raport cu alte natiuni) .

[17], construit pe ideea de suveranitate. În momentul în care statul apare ca proprietar al teritoriului, înseamna ca el este înzestrat si cu anumite drepturi dar, si cu obligatii, în relatiile juridice. O data cu recunoasterea dreptului de proprietate al statului asupra teritoriului, i s-a recunoscut acestuia si capacitatea juridica de a-si asuma obligatii si drepturi .

[19]. Autorul citat se referea la faptul ca în legislatiile antice, care consacrau sclavia, sclavului nu i se recunostea personalitatea juridica.

[20] care prin exces confunda persoana fizica cu persoana juridica.

[29]. În dreptul francez s-au purtat lungi discutii între cei care afirmau ca persoanele morale sunt persoane reale si cei care vorbeau de simple fictiuni. si unii si altii, porneau de la ideea ca subiectele de drept sunt persoane umane. Efortul partizanilor teoriei "persoanelor reale" era de a asimila persoana morala cu persoana fizica. De aici, concluzia celor care, constatând diferentele evidente între persoanele fizice si persoanele morale, negau asa zisa asimilare ce denatura realitatea. "Eu niciodata nu am luat prânzul cu o persoana morala" - scria Gaston Jeze .

. De asemenea persoana morala nu poate fi confundata cu persoana juridica.

[35]) si cu scop nelucrativ (sindicatele profesionale, organizarea si functionarea lor fiind prevazuta în Legea nr. 54/1991 ; asociatiile si fundatiile reglementate prin O.G. nr. 26/2000 ); casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, organizatii cu caracter civic, persoane juridice de drept privat cu caracter nepatrimonial, neguvernamentale, apolitice, cu scop de caritate, de întrajutorare mutuala si de asistenta sociala .

[43]. Recunoasterea utilitatii publice confera asociatie sau fundatiei drepturi si obligatii (dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial, dreptul preferential la resurse de la bugetul de stat sau cel local, dreptul de a mentiona în toate documentele ca este de utilitate publica, obligatia de a publica în extras rapoartele de activitate si bilanturile anuale în Monitorul Oficial al României, s.a.m.d.). Recunoasterea utilitatii publice se face pe durata nedeterminata, dar neîndeplinirea uneia dintre conditiile ce au stat la baza recunoasterii, sau a obligatiilor legale, atrage retragerea actului prin care s-a conferit aceasta calitate.