Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































FAMILIA BACILLACEAE

biologie




FAMILIA BACILLACEAE

Cuprinde bacteriile sporogene aerobe si anaerobe incadrate in 5 genuri dintre care 2 importante in patologia umana:




- GENUL BACILLUS

- GENUL CLOSTRIDIUM

Ca si caractere generale enumeram:

- sunt bacili foarte mari: lungime 8-10 milimicroni, latime 0,4-2 milimicroni,

- sunt Gramm pozitivi,

- in conditii nefavorabile sporuleaza; sporii pot ramine viabili in pamint ani de zile, germenii din aceata familie nnumindu-se telurici,

- diferenta dintre cele 2 genuri consta in faptul ca germenii din Genul Bacillus sunt aerobi iar cei din Genul Clostridium sunt anaerobi.


GENUL BACILLUS

Cuprinde bacili sporulati aerobi si facultativ 545e48f anaerbi, incadrati in peste 40 de specii dintre care una singura este patogena pentru om si animale: Bacillus antrhacis.

Restul speciilor sunt saprofite, larg raspindite in natura. numindu-se 'antracoizi'.

Speciile conditionat patogene ale acestui gen se pot intilni in cavitatile naturale ale omului. Numeroase specii ale acestui gen elaboreaza substante cu actiune antibiotica :

- B. subtilis - subtilina

- B. polymixa - polimixina B, colistina

- B. gravidis - Grammicidina


BACILLUS ANTHRACIS


1.Definitie


2. Habitat

Frecvent intilnit la ierbivore (ovine, caprine, bovine, cabaline) care se contamineaza prin ingerarea sprilor de pe sol impreuna cu hrana.

Bacteridia carbunoasa este larg raspindita in natura . pe sol, plante, fecale, praf, apa, etc.



3.Caractere morfologice


Bacil drept, de l0 milimicroni lungime si si 1,2 milimicroni latime, cu capetele taiate drept. Sunt dispusi in lanturi scurte in produsele patologice si in lanturi lungi in culturi dind o imagine asemanatoare betelor de bambus..

In vivo detin o capsula care este comuna pentru tot lantul. Capsula este mucoproteica.

Sunt imobili, neciliati. Gramm pozitivi.

In conditii nefavorabile de viata sporuleaza. Sporul este mai mici, asezat de obicei central nu deformeaza corpul bacterian.

Sporul apare necolorat in interiorul bacilului.


4. Caractere de cultura


Nefiind pretentios se cultiva uspr pe medii simple. obisnuite. Este aerob, temperatura optima de dezvoltare este de 37 gr.C iar pH ul de 7 - 7,4.

Pe geloza simpla dezvolta colonii de tip R, mari de 3-4 mm, albe, cenusii, opacwe cu suprafata rugoasa, margini neregulate cu prelungiri laterale (in cap de meduza, sau dupa alti autori coama de leu).

In bulion formeaza un depozit floconos, in geloza dreapta creste ca un brad inversat. Pe geloza singe nu produce hemoliza.

5. Caractere biochimice



6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Formele vegetative, putin rezistente sunt distruse la 55 de grade C in 15-30 minute, de antiseptice, dezinfectante si radiatiile solare.

Sunt sensibile la cefalosporine si peniciline.

Sporii sunt rezistenti, putind supravietui ani de zile in sol. Temperatura de fierbere a apei ii distruge in 10 minute iar autoclavarea la 120 gr. C instantaneu. Fenolul 5% omoara sporii in 2 zile, iar formolul 1-2' in citeva minute.


7. Structura antigenica


Este complexa detinind si antigene somatice si antigene solubile.

Ag capsular de natura proteica - polipepetidica, format din acid d-glutamic confera specificitate de tip.



Ag de perete confera specificitate de grup.

Exotoxina pe care o elibereaza este aceiasi, indifierent de specia de bacil carbunos care a produs-o.


8.Caractere de patogenitate


Este o bacterie virulenta si toxigena. Cel mai important factor de virulenta este capsula.

S-a observat ca serul provenit de la animale infectate contine un factor producator de edem si un factor toxic letal. Exotoxina izolata din ser, lichidul de edem si exudatele animalelor bolnave sau moarte este de natura proteica cu proprietati antigenice. In organismul imunizat se produc anticorpi protectori.


9. Raspunsul imun


Soarecele alb este deosebit de sensibil la infectia carbunoasa, motiv pentru care injectat intraperitoneal face o infectie generalizata si moare in 24 de ore.

. Raspunsul imun

Este de tip umoral.


10. Boala la om


Se numeste antrax ( carbune sau dalac).

In functie de poarta de intrare distingem 3 forme clinice:

- pustula maligma localizata la tegumente sau edemul malign cind este localizat la tegumentele fetei sau antraxul extern.

- antraxul pulmonar determinat de inhalarea sporilor de b. antrhracis

- antraxul digestiv prin consumul carnii infectate cu forme vegetative.

Carbunele extern are ca forma des intilnita pustula maligna.

La locul patrunderii sporilor prin solutii de continuitate apare in 4-5 zile o papula apoi o vezicula cu lichid care se transforma intr-o pustula cu puroi.

Pustula se insoteste de un edem masiv dar nedurerosPustula va ulcera , apoi se va usca si va da nastere unei cruste negre de unde si denumirea bolii.Ganglionii regionali vor fi tumefiati, durerosi. Cazurile netratate vor duce la generalizarea infectiei - septicemie si ulterior deces.

Carbunele pulmonar se citeaza ca boala cu caracter profesional la cei care lucreaza in industria pielariei: pieie, lina, perii.

Infectia este aerogena si se manifesta ca o pneumonie sau bronhopneumonie hemoragica insotita e septicemie. Mortalitate 99%.

Carbunele intestinal rarisim la om, dupa ingerarea carnii infectate de vita, etc. Tabloul clinic este acela al unei enterite severe cu scaune serosanghinolente, cu prognostic infaust.


11.Epidemiologie


Sursa o reprezinta animalele care bolnave prin fecale si urina contamineaza solul, apoi mor, cadavrele lor necorespunzator ingropate pot deveni si ele o sursa de germeni.

Animalele fac de obicei forma intestinala ca urmare a consumarii ierbii de pe solurile infectate (cimpiile blestemate). Mortalitatea este de 60-l00% la animalele bolnave.

Infectiile umane sunt in majoritate profesionale ( crescatorii de vite, ciobanii, macelarii, tabacarii, pielarii, cojocarii, plapumarii, cei care se ocupa cu prelucrarea si transportul pieilor, parului si linei.

Calea de trasmitere

Cutanata, pulmonara, digestiva.

Receptivitatea indiferent de virsta este generala.

Profilaxia este nespecifica si consta in depistarea animalelor bolnave prin reactia de termoprecipitare ASCOLI:



12. Tratament


Ser anticarbunos cit mai precoce posibil impreuna cu peniciline, streptomicina, antiiotice cu spectru larg, cefalosporine.







loading...











Document Info


Accesari: 3486
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )