Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Glandele cu secretie interna

biologie




Glandele cu secretie interna














Generalitati


Glandele sunt formatiuni antaomice care au ca functie elaborarea unor produse speciale, care se varsa, fie in mediul intren, fie in mediul extern.



Clasificare


In fuctie de locul in care se varsa produsul de secretie, glandele se clasifica in:

-glande cu secretie interna, numite glande endocrine, care isi varsa continutul in mediul intren (sange, limfa). Ex: ganda tiroida, timusul, glanda hipofiza, etc.

-glande cu secretie externa, numite glande exocrine, care isi varsa produsul de secretie printr-un canal excretor, fie in tubul digestiv, fie in mediul extern. Ex: glande sudoripare, glande salivare, glande gastrice, etc.

-glande mixte. Sunt glande care functioneaza atat ca glande endocrine cat si ca glande exocrine.

Ex: ficatul (secreta bila, care prin canalele hepatice si canalaul coledoc ajunge in duoden, comportandu-se ca o glanda exocrina. Tot ficatul secreta si glicogen care prin celulele hepatice trece in capilarele sanguine, fiind deci, in acest caz, o glanda endocrina.)



Morfologie


Glandele cu secretie interna au o structura foarte simpl 949e47j a, sunt alcatuite din celule glandulare, inconjurate de o retea sanguina bogata. Celulele glandulare au un contact intim cu capilarele sanguine, in care isi varsa produsul de secretie. Celulele glandulare pot fi exclusiv de tip epitelial (glanda tiroida, paratiroide), sau de tip limfoid (splina, organe hemolimfatice).

Glandele endocrine sunt: tiroida, paratiroida, timusul, hipofiza, pancreasul endocrin (insulele lui Langerbans), suprarenalele si glandele endocrine incorporate in glandele sexuale.




Tiroida



Tiroida este o glanda nepereche, mediana, situata pe partea anterioara a conductului laringo-traheal, de care adera intim si pe care il urmeaza in toate miscarile sale.



Situatia topografica


Corpul tiroidei ocupa fata anterioara a gatului, la nivelul unirii treimi inferioare a acesteia, cu doua treimi superioare, intre cele doua artere carotide primitive, posterior de muschii subhioidieni si de cele doua aponevroze cervicale (superficiala si mijlocie). Regiunea in care se gaseste poarta numele de loja tiroidiana.



Culoare


In conditii fiziologice tiroida are o culoare gri rozata, mergand spre galben. Culoare sa variaza in functie de vascularizatia sa. Cand este hipervascularizata, capata o tenta rosie, in schimb, in cazul unei staze sanguine, capata o tenta violacee.



Volum


Tiroida este una din glandele care prezinta variatii importante de volum, de la un individ la altu, de la un sex la celalalt, si de la o varsta la alta.

a) Variatii sexuale. Tiroida este mai voluminoasa la femeie decat la barbat. Variatii de volum legate de sex sunt insa minime. Glanda tiroida isi creste volumul in perioada menstruatiei si a sarcinii.

b) Variatii individuale: sunt destul de importante. La unii indivizi, glanda tiroida este minuscula, la altii are dimensiuni considerabile. Uneori cresterea de volum a tiroidei poate capata aspecte patologice, fiind intalnite in boala numita "cretinism". Exista zone geografice unde hipertrofia tiroidei este endemica (Muntii Pirinei sau Alpi).

c) Variatii legate de varsta. Tiroida este mai putin voluminoasa la copii fata de adulti si mai voluminoasa la adulti, fata de batrani.






Configuratia externa


Privita in ansamblu, tiroida poate fi asemanata cu jumatate de inel, la care concavitatea este orientata posterior. Ea poate fi asemita si cu litera "H", la care cele doua linii vertica au o orientare in jos si inauntru, iar bara orizontala uneste cele doua bare verticale. Tiroidei i se descriu trei parti:

Partea mijlocie. Este relativ stramta si se numste istm

Doua parti laterale. Sunt voluminuase in comparatie cu istmul si se numesc lobi (lobul drept si lobul stang).

Istmul glandei tiroide reprezinta bara orizontala a "H"-ului. I se descriu doua extremitati (dreapta si stanga), doua fete (anterioare si posterioare) si doua margini (superioara si inferioara).

Extremitatile. Sunt in numar de doua: dreapta si stanga. Fiecare se continua cu lobul tiroidian corespondent. Nu exista linie de separare, intre extremitaile istmului si lobii tiroidieni.

Fata anterioara este convexa. Vine in contact cu muschii subhioidieni, acoperiti de aponevroza cervicala superficiala.

Fata posterioara este concava. Imbraca cartilajul cricoid si primele doua inele cartilaginoase traheale.

Marginea inferioara corespunde celui de-al doilea inel cartilaginos traheal. Se gaseste la 30 mm la adult si la 20 mm de furculita sternala la copil. Uneori, istmul este foarte dezvoltat, marginea inferioara coborand sub nivelul lobilor tiroidieni laterali. In acest caz, istmul se numeste lobul median tiroidian.

Marginea superioara este concava. Corespunde primului inel cartilaginos traheal. De la acest nivel pleaca o prelungire superioara "Piramida lui Lalouete".

Lobii glandei tiroide sunt mai lati si mai grosi in partea inferioara si se ingusteaza superior terminandu-se cu un varf. Seamana cu o piramida triunghiulara. I se descriu: o baza, un varf, trei fete si trei margini. Baza priveste inferior. Este in raport cu ramura inferioara a artere tiroidiene inferioare. Corespunde inelului 5 cartilaginos al traheei. Varful este orientat in sus si inapoi. Este rotunjit si corespunde marginii posterioare a cartilajului tiroid. La nivelul lui, artera tiroidiana superioara intra in glanda tiroida.

Lobului tiroidian i se descriu trei fete: externa, interna si posterioara. Cele trei fete se unesc la nivelul a trei margini: anterioara, ostero-externa si postero-interna.



Structura


Din punct de vedere antatomic, glanda tiroida este alcatuita din: stroma conjunctiva, foliculii tiroidieni si celulele "C" parafoliculare.


A. Strona conjunctiva este alcatuita din tesut conjunctiv. Aceasta formeaza la exteriorul glandei, capsula fibroasa. De la nivelul fetei interne a capsulei fibroase, tesutul conjunctiv formeaza septuri inter-lobulare, care patrund in interiorul glandei separand intre ei lobii tiroidieni. Din septurile interlobulare pornesc septuri intralobulare, care patrund in interiorul lobulilor tiroidieni, separand intre ei foliculi tiroidieni. Din punct de vedere histologic, stroma tiroidiana este alcatuita din tesut conjunctiv care contine si fibre elastice, precum si dintr-o cantitate relativ scazuta de tesut adipos.


B. Foliculii tiroidieni. Reprezinta elementul functional secretor al glandei tiroide. Au dimensiuni de 50-100 microni. Sunt mai voluminosi la batrani decat la copii. Au o forma ovoida sau sferica. Sunt alcatuiti din membrana proprie, epiteliu, substanta coloida.

-membrana proprie imbraca la exerior foliculul tiroidian. Serveste ca structura de sprijin epiteliului secretor tiroidian. Se interpune intre avse si epiteliu secretor.

-epiteliu secretor tiroidian captuseste fata interna a membranei foliculare, fiind alcatuit dintr-un singur rand de celule prismatice, care au rolul de a secreta substanta coloida. Cand aceste celule sunt in stare de repaus (nu secreta substanta coloida), poarta numele de celule principale si sunt aplatizate. Cand secreta substanta coloida, poarta numele de celule coloide si sunt mai inalte. Cu alte cuvinte, celulele epiteliale tiroidiene pot fi in stare pasiva (celule principale) sau active (celule coloide).



-substanta coloida reprezinta produsul de secretie al celulelor coloide. Se gaseste depozitata in interiorul foliculului tiroidian. In substanta colida se gaseste o substanta proteica, numita tireoglobulina, care contine tirozina. Iodul provenit din alimentatie este captat de celulele epiteliale tridiene si eliberat in substanta coloida, unde intra in reactie cu tirozina, formand cei doi hormoni tiroidieni, "T3" (triiodotironina) si "T4" (tetraiodotironina sau tiroxina), care trec in sange, de unde ajung la organele tinta. T3, T4 au efect de stimulare a catabolismului celular, precum si a diferentierii celulare, mai ales la nivelul tesutului nervos.


Hipofunctia tiroidiana determina aparitia nanismului tiroidian sau cretinismul (la copii) si a mixedemului (la adulti). Nanismul tiroidian este caracterizat prin inatrzierea in crestere si deficienta mentala, mergand pana la idiotie. Mixedemul este caracterizat prin ingrasare, tulburari trofice (parul isi pierde luciul, pielea devine aspra si rece), tesutul celular subcutanat se infiltreaza cu un lichid gelatinos.

Hiperfunctia tiroidiana duce la aparitia bolii Basedow, manifestata prin slabire, nervozitate, agitatie, tahicardie si exoftalmie (proeminenta globilor oculari).


C. Celulele "C" parafoliculare. Se gasesc intre foliculii tiroidieni, in tesutul

conjunctiv lax, care formeaza septurile interfoliculare. Poarta denumirea de "celule clare". Secreta calcitonina, hormon antagonist parathormonului, secretat de glandele paratiroide. Calcitonina stimuleaza depozitatrea calciului la nivelul osului, avand efect hipocalcemic (scade concentratia calciului in sangele circulant).



Vascularizatia si inervatia


Corpul glandei tiroide este foarte bine vascularizat. Exista 4 artere voluminoase, cate doua de fiecare parte a tiroidei. Ele sunt: artera tiroidiana superioara (dreapta si stanga) si artera tiroidiana inferioara (dreapta si stanga). Arterele tiroidiene superioare sunt ramuri din artera carotida externa, iar cele inferioare, din artera subclavie. Uneori, la aceste patru artere se mai adauga si a cincea, numita artera tiroidiana mijlocie, care vascularizeaza istmul glandei tiroide.

Venele iau nastere la nivelul retelei venoase, perifoliculare, se indreapta spre suprafata glandei, unde formeaza un plex venos peritiroidian. Din acest plex pleaca venele tiroidiene superioare, mijlocii si inferioare. Acestea se varsa in final in vena jugulara interna.

Filetele nervoase tiroidiene provin din simpaticul cervical, formand doua pelxuri: plexul tiroidian superior si inferior. Glanda tiroida este inervata si de nervul laringeu superior si recurent, precum si de filetele nervoase provenind si din nervul hipoglos.























Bibliografie:


Buzescu A., Scurtu A.L. -Lucrari practice anatomie -A.N.E.F.S.-1996;

Iagnov Z., Repciuc F., Rusu G. -Anatomia omului, Ed. Medicala, Buc. 1954;

Iagnov Z., -Anatomia omului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1958;

Iagnov Z., -Anatomia omului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1962;

Ifrim M., -Anatomia si biomecanica educatiei fizice si sportului, Ed. didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978.



loading...











Document Info


Accesari: 17847
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )