Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ORGANOGRAFIA

biologie




Fasciculele conducatoare ale tulpinii sunt mixte (au si floem si xilem) si mai adesea apartin tipului colateral deschis, adica între xilemul (dispus intern) si floemul (dispus spre exterior) ramâne un rest de procambiu, întrucât procambiul nu s-a diferentiat în întregime în xilem si floem la formarea fasciculului.

La diferentierea fasciculului din suvita de procambiu, formarea floemului este centripeta: mai întâi apare protofloemul care este apoi în parte dezorganizat curând dupa încheierea alungirii internodului (protofloemul ramas se diferentiaza în fibre floematice ce se constituie în arcuri la periferia fasciculelor), iar apoi se va forma metafloemul. Diferentierea xilemului este însa centrifuga: mai întâi ia nastere protoxilemul, pornind dinspre interior (mai târziu, dupa încheierea alungirii internodale, acesta se dezorganizeaza - fig. 30), apoi metaxilemul.

În centrul stelului se afla maduva, care trimite prelungiri printre fascicule, razele medulare.

Fasciculele conducatoare ale tulpinii si frunzei comunica între ele fara modificari. În vârful tulpinii vasele conducatoare se diferentiaza mai întâi în primordiile frunzelor si se continua apoi cu fasciculele tulpinii care se formeaza mai târziu. Portiunea de fascicul (fascicule) dintre baza frunzei si cilindrul central reprezinta urma foliara, iar locul prin care fasciculul (fasciculele) patrund (patrunde) în cilindrul central, lacuna foliara.

În schimb, la trecerea de la fasciculele conducatoare ale radacinii la cele ale tulpinii, au loc unele modificari treptate, prin care se ajunge de la fascicule simple si alterne, caracteristice radacinii, la cele mixte, libero-lemnoase, proprii tulpinii. Zona de tranzitie corespunde coletului.


b. Structura secundara a tulpinii la gimnosperme si dicotiledonate

b1. Structura tesuturilor produse de cambiu. Dupa constituirea structurii primare, procambiu, care la arbori se prezinta (în sectiune transversala) aproape circular, datorita fasciculelor libero-lemnoase foarte apropiate, va deveni cambiu si va genera prin diviziuni alternative, spre interior si spre exterior (activitate bipleurica), lemn secundar spre interior si liber secundar spre exterior. Din initialele de raza ale cambiului vor fi generate, în ambele sensuri, raze medulare secundare.

Lemnul secundar. Este constituit din elemente traheale, fibre xilematice si parenchim lemnos.

Elementele traheale la angiosperme se constituie în vase perfecte (trahee), pe când gimnospermelor le sunt caracteristice traheidele. În sectiune transversala vasele mai largi apar sub forma de pori, care prin dispunerea lor specifica servesc drept criterii de identificare a lemnului.

Fibrele xilematice (fibre lemnoase) sunt întâlnite numai în lemnul angiospermelor, caruia îi confera rezistenta. La gimnosperme rolul lor este îndeplinit de traheide, care au deci si rol mecanic.

este localizat între epiderma superioara si cea inferioara si este reprezentat prin tesuturile asimilatoare.

Text Box: Fig. 42 - Structura frunzei la angiosperme: A - vedere tridimensionala cu sectiuni (transversale si longitudinale) la diferite niveluri (1 - teaca fasciculara; 2 - terminatie de nervura din traheide; 3 - tesut palisadic; 4 - epiderma superioara; 5 - tesut lacunar; 6 - lacuna; 7 - epiderma inferioara; 8 - fascicul libero-lemnos; 9 - stomata; dupa Braune, W. si colab., 1994); B - detaliu cu terminatie de nervura (dupa Schenck, H., 1892)La frunzele bifaciale (fig. 42), întâlnite la majoritatea arborilor foiosi, sub epiderma superioara se afla tesutul palisadic, din 1-2 straturi de celule alungite, bogate în cloroplaste. Între tesutul palisadic si epiderma inferioara se afla tesutul lacunar, din celule paren-chimatice de diferite forme, mai sarac în cloroplaste si cu spatii intercelulare mari (lacune), aflate în comunicare cu camera substomatica.

La frunzele ecvifaciale tesutul palisadic este dispus spre ambele fete.

Nervurile au mai adesea câte un fascicul libero-lemnos, cu xilemul înspre fata superioara a frunzei si floemul înspre cea inferioara. Frecvent nervurile mari proemineaza înspre fata dorsala a limbului. La nervurile mai groase, care au rol numai în conducere, fasciculul este înconjurat de sclerenchim si colenchim, tesuturi care, alaturi de epiderma cu cuticula foarte groasa, asigura suportul mecanic al laminei. La nervurile mai fine (de ordin superior de ramificare fasciculul este înconjurat de o teaca fasciculara din celule vii ce intermediaza schimburile cu celulele asimilatoare ale mezofilului. Ultimele ramificatii au terminatiile constituite din elemente traheale, înconjurate si ele de teaca fasciculara (fig. 42 B), astfel ca vasele nervurii sunt ferite de contactul cu aerul din spatiile intercelulare.

Structura petiolului este asemanatoare structurii primare a tulpinii, de care se deosebeste mai ales prin monosimetrie.




loading...











Document Info


Accesari: 79470
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )