Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CELENTERATELE

Animale


CELENTERATELE[1]



Puzderie se gasesc īn mari. Īntre ele intra margeanul cautat, coralii ziditori de insule. Multe, foarte multe dintre ele traiesc spre fata oceanelor, unde e lumina, aer si forfota valurilor. Sīnt asa de multe īncīt apa pare laptoasa. Fac parte din patura de viata numita plancton, fara de care n-ar fi chip sa traiasca animalele mai mari.

Putine celenterate traiesc si īn 21321x2316v apele dulci. Dintre ele mai cunoscuta este hidra[2].

Se poate observa usor īntr-un borcan cu apa din iaz cu lintite ori alte plante de apa.

Nu rar se vede lipita pe trunchiul plantei, chiar fara lupa, o fiinta mica. Cu capatul liber se agita mereu. Cel ce a descoperit-o, īn 1744, Trembley, a luat-o drept o planta, mai ales ca coloarea hidrei este verzuie. Dar, spre mirarea lui, a vazut ca planta īsi schimba īnfatisarea.

«Odata am miscat īncet vasul īn care se aflau, spre a vedea ce influenta poate avea miscarea lichidului asupra lor. Contrar asteptarilor mele, īn loc sa vad ca hidra se clatina īntreaga, s-a strīns dintr-o data atīta, īncīt corpul īntreg seamana cu un grauncior verde, iar bratele intrasera īn trup.»

Atunci si-a dat el seama ca hidra e un animal.

Dar a mai descoperit ceva care l-a uimit nu numai pe el, ci si pe toti īnvatatii de pe vremea lui. A ajuns sa taie o hidra īn 50 de bucatele; din fiecare bucatica a luat nastere alt individ.

Faptul se lamureste azi, cīnd se cunoaste īn amanunt constitutia unei hidre. Peretele corpului sau este format din celule putin diferentiate. Bucatelele taiate cresc deci la loc, prin īnmultirea celulelor simple.

Fig. 443. Hidra-de-apa-dulce.

De hidra sīnt legate īnsa si alte multe minunatii. Una din ele poate fi lesne observata. Īmpreuna cu hidra, īn vasul cu apa din iaz sa gasesc numeroase alte animale, care mai marunte, care mai mari chiar decīt ea. si totusi... cīnd trec īn dreptul ei, deodata se opresc amortite. Hidra le apuca cu bratele, le duce spre gura, deschiderea unui sac, deoarece trupul īntreg al hidrei e ca un sac. Vīrīte īn trup, sīnt mistuite.

Ce s-a īntīmplat? Animalul a fost torpilat. Īn trupul hidrei sīnt celule care se termina printr-un fir lung, la vīrf cu cīrlige. Cīt hidra e linistita, firul e strīns ghem īn celula. Cum e nevoie de el, e scos si īndreptat catre prada. Vīrful ca o sageata intra īn trupul acesteia, se rupe, si lasa sa se scurga un lichid otravitor, ce paralizeaza.

Daca ar fi numai atīt! Fiecare fiinta ascunde īn ea multe taine, īncīt e greu sa se cunoasca toate. Hidra, dupa ce creste si se hraneste bine, poarta pe trup muguri. La īnceput ca niste negi, cresc, dau brate si seamana cu parintele. Se formeaza astfel o colonie de 2 - 3 indivizi, ce se ajuta unii pe altii īn hranire, caci comunica unii cu altii. Alteori se despart, īnoata cīt īnoata liber si apoi se fixeaza.

Cīnd se apropie iarna, hidra da un ou, īnvelit cu o coaja rezistenta, de ierneaza la fund, īn mīl.

Neamurile hidrei sīnt nenumarate. Traiesc īnsa mai toate īn mari. Sīnt fel de fel.

Meduzele fac parte din fauna marina, cu numeroase forme, intrīnd īn larga masura īn formarea planctonului[3]. Se gasesc si īn Marea Neagra. Nu rar cei ce se scalda la Mangalia ori Mamaia, simt atingīndu-le corpul, un organism gelatinos, transparent, care nu e decīt o meduza ratacita spre tarm, prin cine stie ce schimbari īnselatoare (curente) īn apa marii.

Fig. 444. Maeotias inexpectata, meduza-de-Razelm (d. I. Borcea, refacut de M.s.).

si din ele īnsa sīnt care se avīntura īn afara de apa marii, adaptīndu-se la apa dulce.

La noi s-au gasit meduze, putine, nu numai īn Razelm (Maeotias incx-pectata), dar si īn Sinoe (Moerisia moeolica)[4]. Plutesc tot la fata apei, aratīndu-se mai ales pe zi de soare si caldura. Cea dintīi e la fel de frumoasa cu meduzele marine, avīnd de jur īmprejurul trupului transparent, pe margini violet, peste 350 fire fine, tentacule urzicatoare (vezi fig. 444).



īn cadrul celenteratelor sīnt cuprinse 2 īncrengaturi: cnidarii (CNIDARIA),-clasele hidrozoarelor (HYDROZOA), scifozoarelor (SCIPHOZOA), antozoarelor (ANTHOZOA) - si ctenarii (CTENARIA [== ACNIDARIA]) - clasa ctenoforelor (CTENOPHORA) (N.G., CD.).

Face parte din clasa Hidrozoarelor: celenterate solitare libere sau coloniale libere ori fixate. Īn afara de hidre, īn fauna tarii noastre exista si hidrozoare marine (N.G.).

Sub denumirea generica de meduze sīnt cuprinse animalele celenterate marine, reprezentīnd generatia sexuata a Hidrozoarelor si Scifozoarelor (C.D.).

Aceste 2 meduze nu mai traiesc astazi īn lacurile litorale si sīnt rare si īn Marea Neagra. Gasim īn mare lucernaria (Lucernaria campanula), meduza-de-apa-calda (Rhizostoma pulmo) si aurelia sau meduza-de-apa-rece (Aurelia aurita). Rhizostoma si Aurelia sīnt frecvente īn zona litorala; vara este prezenta Rhizostoma si, uneori, adusa de curentii reci, Aurelia. Īn Marea Neagra traiesc si 2 actinii, reprezentante ale clasei Antozoare. Celenteratele prezentate īn acest capitol fac parte din īncrengatura Cnidari (poseda niste formatiuni urticante, formate īn celule specializate). Īn Marea Neagra traieste si un reprezentant al īncrengaturii Ctenari sau Ctenofore (poseda un fel de "piepteni" formati din siruri de cili, cu rol īn miscare), Pleurobranchia rhodopis (N.G.).


Document Info


Accesari: 8978
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )