Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























FLUTURASI (MICROLEPIDOPTERE)

Animale




FLUTURAsI (MICROLEPIDOPTERE)

Cīnd stai īntr-o noapte de vara, cu un felinar aprins, la masa din gradina, se aduna o lume īntreaga de fluturi, atrasi de lumina. Unii mai nerozi intra īnlauntru si-si pīrlesc aripele delicate la burlanul fierbinte; altii mai cuminti vin, se izbesc de geamul 858f511i felinarului, stau o bucata de vreme ametiti si apoi īsi iau zborul, vazīnd ca au gresit drumul. Īn aceasta lume de vietati predomina fluturasii, fapturi gingase, mici, dar pe cīt de mici, mai toti stricatori prin omizile lor.




Īntre ei cel mai cunoscut, groaza gospodinelor, este molia-de-casa (Tineola biselliella). Nu e fluturasul stricator. El zboara ca un zanatec de colo-colo īn odai de cum s-a aprins lumina, fiind fluture de noapte. Dai sa-l prinzi si degeaba truda. Cīnd socoti ca l-ai strivit īntre palme, atunci īsi trece pe dinaintea nasului, pare ca ar vrea sa te necajeasca. De altfel fluturele care zboara de cele mai multe ori este barbatul. Femeia e ocupata cu depunerea oualor. Daca ai ajuns sa-l prinzi, poti vedea ca e un fluturas dragut, cu aripele de dinainte batīnd īn auriu, iar cele dindarat argintii, avīnd īn lungul lor, pe margini, franjuri fine ca niste fire de matase.

Fig. 370. Molia-de-haine (din Kosmos, refacut de M.s.). 1 - femeie; 2 - siragul de oua: 3 - ou marit; 4 - larva īn tubul ce si-l fabrica; 5 - larva; (3 - gogoasa; 7 - nimfa.

Pacatul e ca abia iese larva din ou si stricaciunea īncepe. Fluturoaica pune ouale, ca niste siraguri de margele, īn scoarte, īn haine, unde sīnt fire de līna. S-a constatat ca, pe līnga līna, larva se hraneste si cu fire de iuta, matase, par. Nu pune gura pe firele de bumbac, pe hīrtie ori paie. Din o stofa tesuta din bumbac si līna alege firele din urma. Larva e ascunsa īntr-un cilindru ce si-l fabrica din care nu scoate decīt capul cafeniu. Dupa o bucata de vreme, larva se īnveleste īntr-un cocon spre a se transforma īn fluture.

S-a cautat sa se nascoceasca tot felul de mijloace pentru stīrpirea larvei de molie, care aduce mari stricaciuni; s-a folosit tot soiul de gaze, de lichide care se evaporeaza; degeaba. Fabricantii de stofe au cheltuit mari sume de bani pentru gasirea unui leac cu care sa īmbibe firele de līna, asa īncīt sa nu le mai roada moliile.

Tot degeaba. Naftalina, atīt de mult īntrebuintata de gospodine, nu prea serveste la mare lucru. Singurul mijloc care s-a vazut ca e mai bun, e ca hainele, blanurile, sa fie cīt mai des aerisite, scuturate si lasate īn bataia soarelui. Lumina si mai ales caldura nu e pe placul larvelor. Hainele de līna, puse īntr-un spatiu īnchis, cu o temperatura de 55°C, scapa de molii. Curatenia este tot leacul cel mai bun. S-a constatat ca molia pune ouale īn anumite locuri de preferinta, cum sīnt petele de grasime sau pe locurile īmbīcsite cu sudoare. Deci, tot curatenia, aerisirea a ramas cel mai bun leac īmpotriva moliilor. Gospodinele de la tara au bunul obicei de a pune printre scoarte sulfina, pelin, rosmarin, al caror miros nu prea place moliilor. S-a gasit ca e bun acest mijloc e cel mai usor de folosit.

Sīnt puzderie soiurile de fluturasi stricatori, asemenea moliei. Mai adesea īmpotriva lor omul ramīne neputincios, cu toata lupta ce tine sa o duca. Īi ataca poamele din gradina, grīul din hambar, de pe cīmp. Pīna si faina, daca nu e mereu aerisita, «face viermi », care de fapt sīnt larvele unui fluturas marunt. Ar fi greu de īnsirat chiar si cei mai de seama dintre ei.

Fig. 371. Cuib de omizile marului.

Fig 372

Fig. 373. Molia-de-mere (B.).

Marul, numai marul, este atacat de larvele fluturelui Hyponomeuta malinella, frumos la īnfatisare, ascuns īn Iulie pe sub frunze, zburīnd cīnd le scuturi. Fluturele e mic, cu aripele cele de dinainte albe ca laptele, cu vreo 12 puncte negre, asezate īn trei siruri si cu franjuri fine pe margini. Femeiusca pune ouale la baza mugurilor ce se vor deschide primavara. Cuiburile cu oua de vara le acopera cu o coaja ce seamana cu a marului, de nu le poti zari usor. Acolo ies larvele īn Iulie, dar stau ascunse, pīna īn primavara, cīnd apar una dupa alta si īncep sa manīnce frunzisoareie. Dupa ce mai cresc, se urca la vīrful crengutei, prind frunzele mari cu fire de matase si tese un cuib argintiu, īn care foiesc larvele mīncīnd toate frunzele. Acolo se schimba-n pupa. Amenintate, se lasa iute pe un fir de matase la pamīnt.

Larvele altei molii (Carpocapsa pomonella) traiesc īn mere si pere, sapīnd un canal pīna ce ajung la sīmburii cu care se hranesc mai dupa plac. Marul creste, pe dinafara nici nu se cunoaste ca e atacat, numai ca atunci cīnd o aproape de copt cade jos. E mar viermanos; abia se cunoaste pe el pata neagra pe unde a intrat larva sau cīteva murdarii marunte. Larva se ascunde īn pamīnt, sub coaja copacului sau īn magaziile cu fructe; se īnveleste īn gogoasa ca nimfa. Īn primavara iese fluturasul ce se cunoaste dupa o mare pata bruna, cu reflexe bronzate, īnconjurate cu o dunga ca de aur, de la capatul aripelor mari. Fluturasul are mai multe generatii.

«Īn regiunea Iasului are 3 -4 generatii ca īn 1913 si 1935. Prima generatie īn April. Mai, iar cea de-a patra īn ultimele zile din August si Septembrie» (Gh. Fia-tescu).

Dar Cochylis, care pericliteaza recoltele viilor? si ea e un fluturas nici de 12 mm de mare, cīnd īsi īntinde aripile. Mai rau ca da doua generatii de larve pe an. Din ouale puse pe flori ies larve mici, verzui, (are gauresc ovarele si leaga florile cu fire de ata. Se lasa la pamīnt sau ramīn pe scoarta vitei, se schimba īn nimfa din care prin Iulie ies alti fluturasi. Acestia pun ouale pe agurida, iar larvele gauresc bobita acra, nimicind-o. si asa ce a ramas neatacat din primavara, e stricat īn vara, iar recolta de toamna e slaba. S-au īncercat multe mijloace īmpotriva lor, dar degeaba truda. S-a cautat sa-i prinda noaptea cu ajutorul lampilor cu acetilen, dar cricīti se prind tot mai ramīn īndeajunsi ca sa duca slabirea rodului. Bun mijloc e sa se stropeasca floarea cu zeama de tutun, ca sa se ucida larvele din prima generatie.



Fig. 374. Cochylis (d. refacut de M.s.).

Pīna si stiubeile cu albine nu sīnt scutite de pacostea fluturasilor. E gaselnita sau molia-albinelor (Galeria mellonnella), un flutu-ras ce zboara prin preajma prisacilor si sta toata ziua lipit de peretii stupilor. Cu aripele lui numai franjuri, cu marginea de jos a aripelor de dinainte ca de piele, cu niste epolete de peri, cu antenele subtiri ca doua fire de par, e poate unul din cei mai frumosi fluturi de noapte. Dar ce folos daca larvele lor sīnt atīt de stricatoare?

Iata cum descrie C.L. Hristea obiceiurile acestui fluturas, īn cartea «Stuparitul», cu multe observatii originale:

«De obicei femeia zboara noaptea, cerceteaza urdinisurile si se strecoara neobservata īn stupii mai slabi, unde depune ouale, īn colturile cele mai departate, acolo unde albinele nu prea umbla. Cīnd stupul e bine pazit si fluturoaica nu poate depune ouale īnauntru, le asaza sub fundul stupului, la īncheieturile scīndurilor.

Viermele de īndata ce a iesit din ou īsi tese un giulgiu matasos, īn care se īnveleste, astfel ca albinele nu pot sa-l atace; numai capul īi ramīne afara, si cum el e chitinos, albinele nu-l pot īntepa. El īnainteaza astfel īn fagure pe masura ce manīnca, facīndu-si galerii mereu. Īn masura īn care creste, īsi largeste si haina īnvelitoare, pīna cīnd ajungīnd la deplina dezvoltare se transforma īn nimfa, ce se fixeaza de obicei pe marginea betisoarelor din rame, unde-si sapa īn lemn un culcus, pīna ce iese fluture».

Fig. 375. Fluturele-de-gaselnita (B., refacut de M.s.).

si de aceasta pacoste adusa omului de insecte, tot politia naturii īl poate apara. Traieste o musculita marunta (Dibrachis buceanus) din neamul albinelor, careia īi place sa depuna ouale numai īn nimfa de gaselnita, de o omoara.

Chiar viespilor le vine de hac asemenea larve maruntele. Larva moliei-viespilor (Aphomia sociella) este atīt de lacoma īncīt da repede gata cuibul de viespi si tot ar mai cere de mīncare. E adevarat Flaminzila din povestea «Harap-Alb».

Lumea acestor fluturasi de noapte este asa de mare, īncīt spre a-i cunoaste numai pe cei care traiesc la noi, o viata de om s-a caznit īnvatatul romān A. Caradja[1], ce traieste izolat la conacul sau de līnga Tīrgul Neamt (Grumazesti). A ajuns cunoscut īn lumea īntreaga si i se trimit pentru studiu fluturasi din China, Japonia, India etc.

Larvele altor fluturasi marunti se vīra īn launtrul frunzelor cīt sīnt ele de subtiri si manīnca numai cuprinsul hranitor, lasīnd īn urma lor niste canale ca minuscule tunele, prin care īnainteaza.

Fig. 376. Lyonetia (d. C. Molas si V. Zaharescu).

Un neam al moliei (Lyonetia clerkella K.) a invadat, īn Moldova (1933) arborii, atacīndu-le frunza si lasīnd niste urme īncolacite; poporul spune ca «ploua cu serpi» trimisi de Dumnezeu pentru prevestirea oamenilor. Numai dupa rugamintile Maicii Domnului, nu a lasat Dumnezeu sa ploaie cu serpi pe pamīnt, ci numai pe frunze.

Fig. 377. Frunza de cires cu urmele larvei de Lyonetia (d. C. Motas si V. Zaharescu),

Fluturasul marunt este unul din cei mai frumosi, cu aripioarele argintii cu reflexe aurite, iar pe la margini cu franjuri fine, lungi la capatul aripelor asa colorate parca ar fi niste minusculi ochi de paun.



Larva nici de 5 mm are capul cafeniu, trupul verzui, transparent. Se vīra īn frunza si sapa galerii cu atīt mai groase, cu cīt si larva creste. Le sapa īn frunze de mar, de cires, de gutui, de mesteacan, de alun etc. si sapa mai repede decīt omul, caci īn 24 ore poate sa faca si peste 30 mm de tunel. Dupa ce a crescut, cīnd i-a venit vremea sa se schimbe īn nimfa, iese din frunza si-si cauta loc, de regula, sub frunze spre a tese gogoasa. Dupa vreo 12 zile apare fluturele, īntotdeauna seara.

La fel un alt fluturas (Lithocolletis comparella), citat de A. Caradja, īn regiunea Grumazestilor (Neamt), a invadat īn anii 1934 - 1935 plopii din jurul Bucurestilor. Gr. Eliescu a gasit frunze de plop cu cīte 30 de tunele pe una. Viata arborelui este īn acest chip primejduita.

Asemenea fluturi a caror larva sapa mine īn frunza, din care pricina sīnt numite miniere, se īntīlnesc puzderie la noi. Īn teza sa de doctorat recenta, d-ra E. Dobreanu[2] a īnsemnat vreo 83 de specii de fluturasi minieri, care ataca frunzele celor mai diferite plante, pīna si ale molidului.

De altfel nu numai larvele de fluturi sapa mine īn frunze, ci si cele de gīndaci, muste, viespi etc.

Lumea fluturasilor este nenumarata. Nu scapa de ei nici un loc, iar munca ce o depun larvele micute pentru ca sa asigure hrana este īn adevar uneori uriasa. Cei mai interesati, īn aceasta privinta, sīnt fluturasii de pe līnga ape. Nici nu si-ar putea cineva īnchipui ingeniozitatea acestor mici gīnjulii.

Iata dupa Brchm cīteva exemple.

Larvele fluturelui Schochobius giganiellus, uriasa molie, īsi sapa locuinta īn inima papurii pīna ajunge la radacina. Nemaiavīnd aicea ce mīnca, cauta un pai, īl taie cīt e ea de lunga, se vīra īntr-īnsul si astfel se ridica la fata apei, unde pluteste pīna ce da de o alta creanga de papura. Se ridica pe ea, cu luntrea īn spate, iar la locul potrivit leaga luntrea cu cīteva fire de matase de papura pīna ce, īn tihna, īsi sapa loc īn inima papurei.

Mai minunata e larva fluturelui Scirpophaga praelata, dragut īn īmbracamintea lui de matase alba, tinīndu-se de crengutele de pipirig, unde pune ouale. Larvele cum ies, īsi fabrica o sfoara de matase si-si dau drumul īn jos. Vīntul le leagana si astfel ajung pe o planta de balta, cum e limba broastei. Cum s-a prins de ea, se pune pe lucru si-si sapa īn inima crengii, mīncīnd maduva pe o distanta de un metru, pīna ce ajunge la radacina. Aicea īsi face culcus mai larg, pe care-l astupa cu un capacel captusit cu matase, ca sa nu intre apa īn casa. Asa ierneaza. La primavara iese, cauta alta planta, sapa si īn ea un tunel de vreo 3 1/2 m, īl largeste īntr-un loc, īl captuseste cu matase si se transforma īn nimfa.



Aristide Caradja (1861 - 1955) a fost un entomolog de talie mondiala, autor al unor importante lucrari de sistematica, zoogeografia si filogenia lepidopterelor. Colectia de fluturi, care īi poarta numele, se afla astazi la Muzeul "Grigore Antipa" si valoarea ei este inestimabila. Cuprinde exemplare rare din Asia Centrala, China, Tibet, Pamir, Siberia (N.G.).

Ecaterina Dobreanu (1905 - 1981) s-a ocupat de studiul insectelor miniere, a dipterelor nantrope, amfipodelor, homopterelor (N.G.).










Document Info


Accesari: 3354
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )