Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























GROPARII

Animale




GROPARII

Cu drept cuvīnt multi adeseori se īntreaba: «Pe fiecare zi pier atītea animale marunte pe fata pamīntului: soareci, vrabir etc. Cum de cadavrele lor nu īmputesc locurile cu miasmele iesite din putrezire? Ce se face cu ele?» Natura a īngrijit si de aceasta. Unele pier īn gaurile lor adīnci, unde ramīn īnmormīntate ca si cadavr 23523p1518x ele oamenilor. Pentru multe altele, īnsa natura a creat ciocli, care īngrijesc de īngroparea lor.




Unul din acestia este groparul (Necrophorus vespillo)[1], un gīndac frumos īn felul lui. E micut la trup si-l recunosti repede dupa cele 2 brīie latute, portocalii, pe aripile negre mai scurte decīt pīntecele. Are si la gīt o salba aurie, dupa cum si vīrful, ca o maciuca, al antenelor, tot galben e. Prin antene simte īndata mirosul de cadavru si se pun pe lucru, perechi-perechi sau īn tovarasia altor gropari. Īn cīteva zile soricelul sau vrabia este īngropata. Asa de harnici ce sīnt, īncīt doua perechi de gropari, īn 5 zile, au īngropat 2 cīrtite, 4 broaste, 3 pasaruici, 2 cosasi si pe deasupra matele unei broaste si 2 bucati de ficat de vaca" (Brehm). Cum fac? Scormonesc pamīntul īn jurul cadavrului, cu picioarele de dinainte, repede, repede, asa īncīt cadavrul tot se afunda, pīna ce nu se mai vede la fata. De altfel nici pe gropari nu-i gasesti decīt cīnd īncep lucrul, caci sapa tot pe dedesubt, si rar barbatul mai iese sa controleze daca nu se vede cadavrul. Tot Fabre a facut numeroase experiente prin care se arata ca groparul cauta sa īnlature piedicile ce i se pun īn cale. El a aninat un soarece de un bat, legīnd cadavrul cu o sfoara. Groparii s-au urcat, au ros sfoara; si-au luat astfel īn primire cadavrul. Alteori au sapat pamīntul de la radacina batului de care era spīnzurat cadavrul, facīndu-l sa se rostogoleasca la pamīnt.

Fig. 231. Groparii la munca



Pentru ce savīrsesc ei toate acestea? Nu pentru ei, caci cīt muncesc abia daca sug ceva din sucurile iesite din putrezire. O fac pentru puii lor. Dupa ce cadavrul e acoperit cu tarina, femeia pune sub el ouale din care ies larve; acestea gasesc mīncarea de-a gata. Groparul, la munca lui, nu-i e frica nici de dusmani, caci pe līnga ca īmproasca un suc urīt mirositor, dar scoate si un tīrīit, frecīnd vīrful aripilor pe pīntecele scorojit. Dusmanii lui neīmpacati sīnt īnsa niste acarieni marunti, un soi de rīie, care adesea le acopera trupul.

Īn societatea groparului se tin o sumedenie de alti gīndacei care se hranesc cu cadavre. E o masa īmbelsugata pentru toti. Dintre acestia mai mare e Phosphua atrata, un gīndac negru puturos: se recunoaste prin aripele care trec de marginea pīntecului, formīnd un soi de streasina de jur īmprejur.



Face parte din fam. Silphidae, ord. COLEOPTERE (N.G.).










Document Info


Accesari: 1455
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )