Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PROIECT APARATUL REPRODUCATOR MASCUL

Animale




GRUP SCOLAR CARCEA

PROIECT




APARATUL REPRODUCATOR MASCUL

2006-2007

Cuprins

Capitolul I: 1.1.Importanta si foloasele cresterii oilor.

Capitolul II: 2.1.Factorii care au contribuit

Capitolul III: 3.1.Insusiri morfologice si productive.

3.2.Rasele de oi autohtone.

3.2.1.Rasa Turcana.

3.2.1.1.Varietatile rasei Turcana si insusirile morfoproductive

3.2.1.2.Perspectivele rasei Turcana

3.2.2.Rasa Tigae.

3.2.2.1.Modul de formare si insusirile morfoproductive.

3.2.2.2.Varietatile rasei Tigaie.

3.2.2.3.Perspectivele rasei Tigaie.

3.2.3.Merinos de Palas.

3.2.3.1.Formarea si raspandirea merinosului.

3.2.3.2.Insusiri morfoproductive ale Merinosului de Palas.

3.2.3.3.Perspectivele Melinosului de Palas.

3.2.4.Merinos Transilvanean.

3.2.4.1.Modul de formare si insusirile morfoproductive.

3.2.5.Oaia Stagose.

3.2.6.Oaia Spanca.

3.2.7.Tipuri locale in curs de formare.

3.3.Principalele rase de oi.

3.3.1.Rasa Karakul.

3.3.1.1.Capacitatea de aclimatizare.

3.3.1.2.Productiile rasei Karakul.

3.3.1.3.Perspectivele de crestere a rasei Karakul.

3.3.1.4.Exteriorul rasei Karakul..

3.3.2.Rasa Friza.

3.3.3. Merinosul de Stavropol.

3.3.4.Rasa Merinoladsehaf.

3.3.5.Merinosul Australian.

3.3.6.Rasa Romney Marseh .

Capitolul IV: 4.1.Experiment.

Capitolul I

1.1.Importanta si foloasele cresterii oilor

Studiul cresterii oilor este de mare importanta prin contributia deosebita pe care o aduc produsele sale la dezvoltarea economica si imbunatatirea nivelului de trai.

Creasterea oilor furnizeaza in primul rand materii prime pentru industria usoara ,cum sunt:lana,pielicelele,pieile si altele,din care se fabrica si confectioneaza diferite obiecte de imbracaminte,produse alimentare, ca laptele si carnea de oaie,iar in al doilea rand adduce o serie de avantaje indirecte economiei nationale.

Pentru dezvoltarea problemelor pe care le ridica dezvoltarea cresterii ovinelor in tara noastra,stiinta este chemata sa-si dea contributia intr-o masura si mai mare,sa orienteze sis a sprijine productia pentru ridicarea acestei ramuri zootehnice la nivelul sarcinilor ce ii revin.

La intocmirea lucrarii de fata s-a folosit material documentar publicat,dar si experienta mea,avand in gospodarie oi.

Din toate timpurile specia ovina a fost deosebit de apreciata,atat datorita produselor ei,cat si valorii nutritive si economice superioare ale acestora.

Capitolul II

2.1.Factorii care au contribuit la formarea raselor de oi.

Ca si la celelalte specii de animale,rasele de oi s-au format sub influenta a doua grupe de factori naturali si artificiali.

Rasele naturale au luat nastere prin actiunea factorilor de mediu naturali.Acestea sunt produsul naturii,sunt de regula primitive,tardive si rezistente,rustice,putin pretentioase si cu productii reduse.

Numarul acestor oi a fost inlocuit cu rasele artificiale,create mai tarziu de mana omului,rase ameliorate si perfectionate.

Rasele create de om sunt mai precoce,mult mai productive,insa mai putin rezistente si mai pretentioase,in comparative cu rasele naturale.

Mijloacele folosite de om sunt cele intrebuintate si astazi in ameliorarea animalelor:imbunatatirea conditiilor de mediu,gimnastica functionala,cresterea dirijata a tineretului, selectia, incrucisarea, consangvinitatea.

Dintre rasele naturale enumeram:Tigaia,Turcana,Karakul,iar dintre rasele artificiale:diferite tipuri de Merinos,rasele de oi englezesti de carne,Ile de France.

CAPITOLUL III

3.1.Insusiri morfologice si productive.

Tehnologia de crestere se bazeaza pe intretinerea in grup. Dezvoltarea si conformatia corporala determina specificul intretinerii economicoase a ovinelor, vara la pasune si in sezonul rece in stabulatie,cu asigurarea furajelor fibroase si suculente.

Oaia fata, de regula, o data pe an,obtinandu-se de la 100 de oi fatate , un numar de 108-140 miei si chiar mai mult.

Oile ajung la dezvoltarea corporala completa la varsta de 2½-3 ani,iar durata de folosire pentru diferite productii este de 6-7 ani.

Se disting urmatoarele tipuri morfo-specializate:

. de lana (Merinosul Australian,Merinosul transilvanean);

. de carne (rasele englezesti de carne);

. de lapte ( rasele Friza si Awassi);

. de pielicele( rasa Karakul);

Numeroase rase se incadreaza in tipuri mixte diferite:

. de lana-carne ( Merinos de carne german ,Merinos de Palas );

. de carne-lana ( Corriedal ,Rusetu-1);

. de lana,de covoare,pielicele ( Turcana );

. de lana semifinal-lapte-carne ( Tigaia ) ;

3.2.Rasele de oi autohtone.

3.2.1. Rasa Turcana.

Rasa Turcana s-a format din timpuri stravechi pe teritoriul tarii noastre si este cea mai bine adaptata la conditii de crestere mai aspre.

Se incadreaza in tipul morfoproductiv mixt de lana,lapte si pielicele.

3.2.1.1.Varietatile rasei Turcana si insusirile morfoproductive.

In cadrul rasei se disting patru varietati:-alba;

-neagra;

-brumarie;

-Ratea

Varietatea alba este cea mai raspandita,fiind apreciata pentru lana de culoare alba din care in industria textile se confectioneaza covoare valoroase,iar in industria casnica se confectioneaza imbracaminte si tesaturi de arta populara.

Fiind considerate cea mai buna producatoare de lapte, aceasta varietate poate fii ameliorate in aceasta directie, prin selectie in cadrul rasei.

Formatul corporal al rasei Turcane este usor alungit,constitutia robusta,iar rezistenta organica exceptionala.

Expresia de ansamblu este cea de animal uscativ si rustic,iar temperamental este foarte vioi.Greutatea corporala este in medie 37 kg. la oi si 56 la berbeci.

Cantitatea de lana este in medie de doua kg. la oi si 3,2 kg. la berbeci.

Randamentul lanai la spalare este de 60-70%. Lungimea suvitelor este de 15-35 cm,forma suvitelor este conica iar aspectul exterior ete de sulita sau tirbuson.

Productia de lapte este im medie de 80-100 kg ,existand exemplare cu productie de peste 130 kg.

Prolificitatea este de 105-108%.

Desii este o rasa tardiva ,are aptitudini satisfacatoare si pentru productia de carne. Sporul mediu al bebelusilor la ingrasarea semiintensiva si intensiva este de 160-170 grame ,cu consumul specific de 0,5 UN .

In cadrul acestei varietati s-au identificat unele ecotipuri,a caror productie de lana este mai ridicata,cum este Turcana sibiana cu 3-4,5kg.

Aceste ecotipuri sunt si mai putin tardive.

Varietatea neagra se deosebeste de varietatea alba in principal prin culoare.Aceasta varietate se creste mai redus in centrul si nordul Moldovei, unde oile sunt incrucisate cu berbeci Karacul, pentru obtinerea de pielicele.

Varietatea brumarie este raspandita in nordul Moldovei, centrele mai importante fiind Neamt si Botosani. Blanitale mieilor din aceasta varietate prezinta un buclaj deosebit, characteristic.Turcana brumarie se inmulteste in continuare in stare curate si prin incrucisare industriala cu berbeci Karakul.

Ameliorarea Turcanei brumarii trebuie orintata spre asigurarea unor productii de pielicele de calitate din ce in ce mai buna si sporirea productieie de lapte la peste 100 litri.

Varietatea Ratea se afla in effective restranse in partea rasariteana a Banatului.Aceasta varietate se caracterizeaza prin aceleasi insusiri de baza ale rasei, avand coarnele tapose , in forma de tirbusoan. Exista exemplare si albe si negre.

3.2.1.2. Perspectivele rasei Turcana

Perspectiva rasei Turcana consta in sporirea numerica si imbunatatirea ei calitativa prin selectie in sine si incrucisare in functie de varietatea respective.

Astfel, varietatea alba se amelioreaza in vederea sporirii calitatii de lana,imbunatatirea compozitiei fibrilare a suvitelor,a luciului si a matasuozitatii lor, paralel cu masivizarea corporala, fara a neglija cresterea productiei de lapte. In acest scop pot fii utilizate experimental in prima etapa la incrucisarea de infuzie si rasele Lincoln si Awassi, iar pentru prolificitate si precocitate, rasa Border-Leicester.

Folosirea acestor rase in incrucisari este justificata, atat in valoarea lor bioeconomica superioara, cat si de aspectul si structura generala a invelisului pilos, relative asemanatoare.

Varietatile neagra si brumarie se amelioreaza in directia imbunatatirii lor calitative prin incrucisare cu varietatile respective ale rasei Karakul,dat fiind afinitatea biologica dintre ele.

3.2.2. Rasa Tigaie

Diversitatea formelor de relief sic lima denota marea putere de aclimatizare a acestei rase si posibilitatile ei largi de raspandire.

3.2.2.1.Modul de formare si insusirile morfo-productive

Tigaia s-a extins din zonele de ses si in zonele deluroase si in zonele deluroase si in efective mici si in zonele de munte.

Este o rasa tipica ,cu productie mixta: lana semifinal, lapte, carne.

Este o rasa foarte valoroasa, datorita diversitatii productiei si rusticitatii ei remarcabile.

Dezvoltarea corporala este mijlocie. Greutatea corporala este de 36-45 de kg. la oi si 55-65 kg. la berbeci. Membrele sunt de inaltime si grosime mijlocie si sunt foarte rezistente. Cantitatea de lana la oi de 2 kg. la turmele neselectionate si de 3,5 kg. la turmele selectionate, la berbeci cantitatea de lana este 3,5-5 kg.Randamentul la spalare este de 48-55%. Lungimea suvitelor este de 7 -8,5 cm. la oi si de 8,5-10 cm. la berbeci.

Suvitele au forma prismatica sau usor ascutita.

Pe langa faptul ca este folosita in industria confectiilor pentru imbracaminte, lana Tigaiei prezinta importanta deosebita pentru unele tesaturi tehnice in industria hartiei.

Productia de lapte pe lactatie este de 80-90 kg. iar turmele selectionate pot depasii 120 de kg.

La ingrasarea intensive mieii realizeaza sporuri medii zilnice de 170-190 de grame, iar metisii rezultati din incrucisarea cu rase de carne 220-230 grame.

3.2.2.2. Varietatile rasei Tigaie.

Varietatile rasei Tigaie se disting dupa culoarea farului:

-bucalaie;

- ruginie;

- bela;

- neagra.

Varietatea bucalaie cuprinde efectivul cel mai numeros din cadrul rasei fiind reprezentata prin animale de talie ceva mai mare, mai robuste si mai rezistente decat varietatea ruginie si in special cea bela.

Mieii bucalai au la nastere lana fumurie, mai deschisa sau mai inchisa, cu baza firelor de culoare albicioasa. Mai rar se nasc miei bucalai cu lana complet alba. Se intalnesc mai des miei cu pete albe si fond fumuriu.

Incepand de la 2-3 saptamani , pigmentatia fumurie a lanai se atenueaza, disparand complet la varsta de 3-4 luni. Fibrele de lana pigmentate mai intens si pana la baza, raman ca atare si in lana animalelor adulte,intercalate in masa firelor albe. Acesta este de fapt defectul principal al lanii,la varietatea bucalaie . S-a observat ca asemenea oi au avut la varsta de mile ,lana de un fumuriu inchis , deci nu se recomanda a se oprii pentru reproductie , in special cand este vorba de masculi.

Varietatea ruginie cuprinde un efectiv mai mic de oi Tigai, fiind mai raspandite in zona de munte si premuntoasa. Are lana alba ,iar farul ruginiu, de nuanta mai inchisa, sau mai deschisa.

Varietatea bela are atat lana cat si farul pe fata si extremitatile membrelor de culoare alba. Se pot intalnii si exemplare care prezinta particularitati de culoare: stropita, oachese.

Varietatea neagra are talia si greutatea corporala mai mica, dar cu formele mai pline. Lana are culoare neagra-roscata. In conditiile de crestere si chiar la boli Tigaia neagra rezista mai bine. Oile Tigai negre au buna capacitate de ingrasare si produc carna apreciata.

Mieii Tigai negre se nasc cu o culoare neagra mata a lanai, avand o nuanta roscata. Cu varsta, incepand de la 2-3 luni,treimea superioara a suvitelor sufera o degradare a culorii devenind roscat - cafeniu , baza suvitelor ramanand neagra. La oile Tigai negre adulte se constata prezenta unor fire de lana alba ,intercalate in masa celor negre.



Tipul Tigaie de munte

Tigaia de munte constituie un ecotip in cadrul rasei Tigaie. Se caracterizeaza prin rezistenta accentuate si prin productie de lana si de lapte mai scazuta fata de Tigaia care se gaseste in zona de deal.

3.2.2.3. Perspectivele rasei Tigaie.

In situatia actuala ameliorarea oilor Tigai trebuie sa se faca printr-o selectie riguroasa in cadrul rasei, parallel cu imbunatatirea conditiilor de alimentatie ,intretinere si ingrijire .

In selectia oilor Tigai se va tinde spre un anumit tip- tipul urmarit- constitutie robusta, osatura puternica.

3.2.3. Merinos de Palas

3.2.3.1.Formarea si raspandirea merinosului

Merinosul este reprezentantul classic al oilor cu lana fina sau cu "lana de aur Importanta economic ape care a avut-o si o are Merinosul este deosebit de mare datorita faptului ca prin el s-a ajuns sa se livreze industriei textile cantitatile necesare de lana fina sau semifinal. In afara de contributia sa la sporirea productiei de lana , Merinosul a mai participat si la ameliorarea raselor in directia carnii.

4.2.3.2.Formarea si insusirile morfoproductive ale Merinosului de Palas

S-a format la Institutul de cercetari si productie pentru cresterea ovinelor Palace - judetul Constanta. La formarea lui au participat Merinosul Rambouilet si oi locale (Turcana , Tigaie si metisii). S-au facut incrucisari si cu Merinosul precoce si cu Merinosul semiprecoce.

Spre deosebire de Turcana si de Tigaie, care sunt rase naturale, Merinosul de Palas este o rasa artificiala create pe baza unui plan.

In prima etapa (1920-1930 ) s-au pus bazele formarii rasei prin diferite incrucisari; a doua etapa (1930-1940) corespunde cu lucrarile de consolidare si uniformizare a principalelor caractere.

In etapa a treia s-au efectuat selectia si potrivirea perechilor in vederea finisarii rasei la un nivel inalt de productivitate.

Incepand cu anul 1954 s-a facut si incrucisare de infuzie cu Merinos de Stavropol. S-a urmarit obtinerea unui tip cu constitutie robusta, cu greutate corporala mare si productie de lana ridicata,de calitate superioara.

Incepand cu anul 1971 s-a aplicat incrucisarea de infuzie cu Merinosul Australian , urmarindu-se imbunatatirea unor insusiri ale lanai, ca luciul si lungimea fibrei.

3.2.3.3.Perspectivele Melinosului de Palas.

Constitutia robusta ;osatura puternica.

Animale bine conformate ,cu capul potrivit de mare, gatul lung si gros si bine legat cu trunchiul.

Trunchiul cilindric, spinarea lunga, dreapta si larga, crupa lunga si larga, pieptul larg,coastele bine arcuite. Rezerve de piele sub forma de cateva cute (salba sau cravate ) numai in regiunea gatului.

Lana si farul de culoare alba .

Animale mari cu o greutate minima de 50-55 kg. la oile adulte, 80-90 kg si mai mult, la berbecii de reproductie, 40-42 kg la mioare si 55-60 la miori.

Productia de lana la oile adulte este de 6 kg la ,iar la berbeci de 8 kg; la mioare de 5 kg. si 7 kg la miori.

Lana pe animal este deasa cu ondulatii regulate si dese.Lana este rezistenta cu lungimea de 7 cm, la varsta oii de 12 luni si uniforma.

Randamentul la spalare este de 40-45%.

Corpul este bine imbracat de lana pe abdomen, capul acoperit pana la linia dintre ochi,obrajii bine acoperiti de lana,iar membrele sunt acoperite pana la genunchi, jarete si mai jos.

Productia de lapte este de 80-90 kg, iar prolificitatea este de cel putin 120 miei la 100 oi.

3.2.4.Merinos Transilvanean.

3.2.4.1.Modul de formare si insusirile morfoproductive.

Merinosul transilvanean s-a format in partea de vest a tarii , ca urmare a unui process indelungat de transformare a rasei locala Turcana prin incrucisari repetate cu rasele Merinos Rambouillet si Merinos Negretti.

A participat la formarea rasei si Merinosul precoce si Merinosul unguresc de pieptene, iar in ultimele decenii si Merinosul de Stavropol.

Merinosul transilvanean are greutate corporala mijlocie si anume, in medie de 42 kg la oi si 68 la berbeci.

Cantitatea de lana la oi este de 5-7 kg, iar la berbeci de 8-12 kg. Randamentul de spalare este de 38-45%.

Productia de lapte variaza de la 60-80 litri.Prolificitatea este de 108-110%.

Aptitudinile pentru productia de carne sunt mijlocii,fiind o rasa semitardiva.

Prin selectie se urmareste mentinerea unui inalt nivel de productie de lana, precum si imbunatatirea lungimii,luciului,uniformitatii si randamentului lanii.

Este indicat ca in lucrarile de selectie sa se accentueze si asupra greutatii corporale si a productiei de lapte.

Tipul mare creste in zona de ses.

Tipul mic creste in zona de coline.

3.2.5.Oaia Stagose.

Stagosa este produsul rezultat din incrucisarea berbecilor de rasa Tigaie cu oi Turcane.

3.2.6.Oaia Spanca.

Spanca este obtinuta prin incrusarea berbecilor de casa Merinos cu oi Tigai. Este oaie neconsolidata, din punct de vedere genetic.

3.2.7.Tipuri locale in curs de formare.

Tipul local "M" a fost format la Statiunea didactica experimentala "Manastur" ,prin incrucisarea Merinosului transilvanean , cu o popuatie de Turcana sibiana.

Tipul Rusetu-1 a fost format la statiunea de cercetari zootehnice Rusetu, prin incrucisarea unei populatii ameliorate de Tigaie cu berbeci Romney Marsh si Corriedale.

3.3.Principalele rase de oi.

3.3.1.Rasa Karakul.

Are o imporatanta economica mare ,datorita faptului ca de la mieii produsi de aceasta, sacrificati in primele zile dupa nastere se obtin pretioasele pielicele Karakul, sub denumirea de astrahan sau persan.

3.3.1.1.Capacitatea de aclimatizare.

Rasa Karakul are ca stramos salbatic pe Ovis vignei arcar. Se presupune ca rasa Karakul s-a format in Arabia, si anume in regiunea Bagdad si s-a raspandit in toate regiunile fostei URSS,Afganistan, Iran , SUA, Germania, Austria, Franta, Italia, CEhia, Polonia.Rasa Karakul are o mare putere de aclimatizare, in conditiile tarii noastre, rasa Karakul devine mai pretentioasa si mai putin rezistenta, in regiunile umede si reci. Conditiile cele mai bune pentru cresterea oilor de rasa se gasesc in partea de est si sud a tarii.

3.3.1.2.Productiile rasei Karakul.

- Productia de pielicele- presupune sacrificarea mielului in primele zile dupa nastere;

- Productia de lana-lana este mixta,randamentul la spalare este de 55-60%;

- Productia de lapte- este mai mica decat la rasa Turcana: 56kg;

- Productia de carne- prezinta o importanta secundara;

-Prolificitatea la rasa Karakul variaza intre 105-123 miei la suta de oi fatate.

3.3.1.3.Perspectivele de crestere a rasei Karakul.

La noi intara acesta rasa trebuie crescuta in varietatea ei de baza, neagra (arabi) si in varietatea brumarie (shiras),urmarind sa capete o raspandire mai mare, pentru a fii crescuta, pe de o parte in rasa curate, iar pe de alta parte pentru a fii incrucisata cu rasa Turcana, in vederea formarii unui tip de Karakul local si pentru producerea de pielicele.

Este nevoie de a ameliora rasa Karakul si in directia laptelui, parallel cu acea a pielicelelor, pentru a asigura mieilor o buna dezvoltare in perioada de adaptare, pe langa un surplus de lapte ce se poate mulge dupa intarcarea mieilor.

3.3.1.4.Exteriorul rasei Karakul.

Capul este alungit, uscativ si usor bombat in regiunea nazala. Tinuta capului este usor ridicata ,varful botului ascutit.

Oile sunt ciute sau cu coarne mici, rudimentare.

Gatul este subtire, putin alungit, avand tinuta cerbului sau a camilei.

Trunchiul la rasa Karakul este alungit.

Membrele sunt puternice.

Coada la Karakul este lunga, avand in medie, un numar de 18 vertebre.

La baza cozii se afla un deposit de grasime, o rezerva necesara pentru organism, pe timpul lipsei de hrana.

Culoarea la rasa Karakul este de obicei neagra.

3.3.2.Rasa Friza.

Este specializata pentru productia de lapte, fiind cea mai productive in aceasta directie . Este o rasa perfectionata si pretentioasa. La noi in tara se studiaza capacitatea de adaptare si de aclimatizare, precum si posibilitatea efectuarii incrucisarilor cu Turcana si Tigaia, in vederea obtinerii unor descendenti cu productii mari de lapte.

3.3.3. Merinosul de Stavropol.

Rasa cu lana fina . Scopul urmarit in crearea acestei rase a fost obtinerea animalelor cu constitutie robusta, bine adaptate regiunilor de stepa, cu o lana fina, uniforma si deasa.

Ca material de baza a servit Merinosul novocaucazian, caruia I s-a infuzat la inceput sange de Rambouillet si ulterior , o usoara infuzie de Merinos australian.

3.3.4.Rasa Merinoladsehaf.

Rasa Merinolandschaf s-a format in Germania, crescandu-se in regiunile premontane si montane.

Greutatea corporala la oi este de 60-65 kg ,iar la berbeci de 80-100 kg.

Lana este fina si deasa,suvitele sunt prismatice, cu lungimea de 8-10 cm. Cantitatea de lana la efectivele ce cresc la noi este de 4-4,5 kg la oi si 6,3-7 kg la berbeci.

Randamentul lanii la spalare este de 45%.

Productivitatea este de 110-140%. Aptitudinile pentru productia de carna sunt evidente , precocitatea este buna iar calitatea carnii este bine apreciata.

3.3.5.Merinosul Australian.

Acesta a rezultat in Austria din tipurile de Merinos importante, a caror descendenti s-au aclimatizat bine la conditiile de mediu din Austria.

Se caracterizeaza prin greutate corporala mijlocie, talie joasa, trunchiul potrivit de larg.Greutatea corporala la oi este de 40-48 kg ,iar la berbeci de 70-90 kg.

Lana este de calitate superioara, lunga, uniforma, rezistenta, elastica, lucioasa, matasoasa, avand usucul alb- galbui. La tuns se obtin 5-6 kg de lana , la oi si 8-12 kg la berbeci; randamentul este de 45%.

3.3.6.Rasa Romney Marseh .

S-a format in zonele cu pasuni joase din Anglia ,fiind unul din reprezentantii raselor de carne cu lana lunga.

Se caracterizeaza prin dezvoltare corporala accentuate, constitutie robusta si precocitate ridicata.

Greutatea corporala este de 65-70 kg la oi si 100-120 kg la berbeci. Mieii au ritmul si intensitatea de crestere accentuate, ajungand, la varsta de 4 luni, al greutatea de 30-32 kg, iar la 9 luni, la 45-50 kg. In regim de ingrasare, tineretul poate ajunge la 12 luni la greutatea de 65-68 kg. Carnea este apreciata datorita suculentei, gustului placut si faptului ca este lipsita de mirosul specific carnii de oaie.

EXPERIMENT

I. Productia de carne

Avem patru rase mixte (Merinos de Palas, Merinos Transilvanean, Ţigaie si Ţurcana) care timp de peste 50 de ani au fost selectionate pentru sporirea si īmbunatatirea productiei de līna, productiile de carne si lapte fiind neglijate, neexistīnd programe de ameliorare a acestora. Mai avem o rasa de pielicele (de tip Karakul) si numerosi metisi (hibrizi) rezultati din toate combinatiile posibile īntre aceste rase (Spanca, Stogosa si altii).

Principalii parametrii caracteristici fiecarei rase sunt:

1) Merinosul de Palas

Sporul mediu zilnic de crestere la īngrasare: 180-210 gr/cap/zi

Greutatea corporala la vīrsta de 6 luni: 35-40 kg/cap

Productia de lapte: 100-120 litri/oaie din care 30-40 litri/oaie mulsa

Īncadrarea īn clase de calitate a carcaselor dupa ,,GRILA SEUROP,,:

Clasele U si R 20% din carcase

Clasele O si P 80% din carcase

Productia de līna fina: 5-7 kg 



Se observa ca numai 20% din carcasele obtinute de la mieii īngrasati pīna la greutatea de 35-40 kg, corespund cerintelor pentru a putea fi valorificate pe pietele U.E.

2) Merinosul Transilvanean

Sporul mediu zilnic de crestere la īngrasare: 150-180 gr/cap/zi

Greutatea corporala la vīrsta de 6 luni: 30-35 kg/cap

Productia de lapte: 80-100 litri/oaie din care marfa:20-30 litri/oaie mulsa

ncadrarea īn clase de calitate ,,SEUROP,,

Clasele U si R 10% din caracse

Clasele O si P 90% din caracase

Productia de līna fina: 4-6 kg/cap

La aceasta rasa numai 10% din carcase ar putea fi valorificate pe pietele U.E. Clasele O si P sunt mai putin dorite sau nu sunt dorite pe pietele U.E. iar preturile de valorificare sunt la jumatatea celor cu care se valorifica carcasele din clasele U si R (5-6 Euro/kg)

3) Rasa Ţigaie

Sporul mediu zilnic de crestere la īngrasare : 150-170 gr/cap/zi

Greutatea corporala la vīrsta de 6 luni : 28-30 kg/cap

Productia de lapte 100-120 litri/oaie din care marfa 40-50 litri/oaie mulsa

Incadrarea īn clase de calitate ,,SEUROP,,

Clasele U si R 10% din carcase

Clasele O si P 90% din carcase

Productia de līna semifina: 2-3 kg/cap

si la aceasta rasa se constata calitatea slaba a carcaselor provenite de la mieii īngrasati.

4) Rasa Ţurcana

Sporul mediu zilnic de crestere la īngrasare: 140-160 gr/cap/zi

Greutatea corporala la vīrsta de 6 luni: 27-28 kg/cap

Productia de lapte 120-130 litri/oaie din care marfa 50-60 litri/oaie mulsa

Īncadrarea īn clase de calitate ,, SEUROP,,

Clasele U si R 5% din carcase

Clasele O si P 95% din carcase

Productia de līna grosiera: 2-3 kg/cap

Se observa ca rasa Ţurcana nu se preteaza pentru producerea de car-case de miei īngrasati care sa poata fi valorificate pe pietele din tarile U.E.

De la toate rasele romīnesti pot fi valorificati ,,mieii de lapte,, adica miei la greutatea vie de 15-20 kg avīnd carcase cu greutatea de 7-13 kg. Acesti miei se valorifica īn prezent cu ocazia Sarbatorilor de Paste si de Craciun īn special īn unele tari mediteraneene cum ar fi Italia si Grecia.

Carcasele acestor miei sunt apreciate dupa o alta grila de casificare europeana īn care este luata īn considerare culoarea carnii si stratul de grasime. Culoarea carnii variaza de la roz (cea mai apreciata) la rosu īnchis (cea mai nedorita) Culoarea carnii se determina pe partea interna a muschiului ,,rectus abdominis,,

Valorificarea mieilor la greutati corporale de 15-20 kg este neecono-mica si nu aduce profit crescatorilor de ovine.

II. Productia de lapte

Nici īn privinta productiei cantitative de lapte rasele autohtone de ovine nu se fac remarcate .

Pentru a fi rentabila (profitabila) o oaie ar trebui sa produca peste 100 litri lapte marfa.

III. Productia de līna

n conditiile actuale, līna a devenit productie secundara si nu mai constituie o sursa principala de venit īn activitatea de crestere a ovinelor.

Īn tarile U.E. līna fizica are valoarea de 0,3-0,5 Euro/kg; venitul care se obtine din vīnzarea cojocului unei oi neputīnd acoperi cheltuielile ocazionate de tunsul oii.

UNDE TREBUIE SĂ AJUNGEM

Nivelurile care trebuie atinse īn urmatorii 10 ani la caracterele urmarite īn selectie sunt:

1) Merinosul de Palas

Sporul mediu zilnic la īngrasare: 280-310 gr/cap

Greutatea corporala la vīrsta de 4-5 luni: 40-45 kg/cap

Īncadrarea īn clase de calitate a carcaselor dupa grila ,,SEUROP,,:

Clasele S si E 10% din carcase

Clasele U si R 70% din carcase

Clasele O si P 20% din carcase

Productia de lapte: 100-120 litri/oaie

Productia de līna: 5-7 kg/cap

2) Merinosul Transilvanean

Sporul mediu zilnic la īngrasare: 210-250 gr/cap

Greutatea corporala la vīrsta de 4-5 luni: 35-38 kg/cap

Īncadrarea īn clase de calitate a carcaselor dupa grila ,,SEUROP,,

Clasele U si R - 60% din carcase

Clasele O si P - 40% din carcase

Productia de lapte: 80-100 litri /oaie

Productia de līna: 4-6 kg/cap

3) Rasa Ţigaie



Sporul mediu zilnic de crestere la īngrasare : 210-230 gr/cap

Greutatea corporala la vīrsta de 4-5 luni : 32-36 kg/cap

Īncadrarea īn clase de calitate a carcaselor dupa grila ,,SEUROP,,

Clasele U si R - 60% din carcase

Clasele O si P - 40% din carcase

Productia de lapte:100-120 litri/oaie din care marfa 40-50 litri/oaie mulsa

Productia de līna: 2-3 kg/cap

4) Rasa Ţurcana

Productia de lapte180-200 litri/oaie din care marfa100-120 litri/oaie mulsa

Sporul mediu zilnic de crestere la īngrasare :170-180 gr/cap

Greutatea corporala la vīrsta de 5-6 luni: 30-32 kg

Īncadrarea īn clase de calitate a carcaselor dupa grila ,,SEUROP,,

Clasele U si R - 30% din carcase

Clasele O si P - 70% din carcase

Productia de līna: 2-3 kg/cap

Avīnd īn vedere cele prezentate pentru reorganizarea sectorului de crestere a ovinelor si aducerea acestuia la standarde europene se impune adoptarea urmatoarelor masuri:

n Stoparea reducerii numerice a efectivelor prin:

Stimularea dezvoltarii exploatatiilor de ovine (īn efective de cel putin 150 cap) prin acordarea de credite pe termen lung cu dobīnda mica (3-5%)

Organizarea reproductiei, acordarea de subventii pentru berbecii de reproductie autorizati

Cresterea efectivului matca prin acordarea subventiei de 21 euro pentru fiecare oaie de reproductie īnregistrata ( cu numar matricol stantat pe crotalie aplicata pe una din urechi si tatuaj aplicat la cealalta ureche)

Stimularea cresterii productiilor de carne si lapte prin acordarea de subventii pe produs

Introducerea sistemului europena der clasificare a carcaselor (grila SEUROP)

n Elaborarea programelor de ameliorare genetica a speciei tinīnd cont de urmatoarele directii de ameliorare pe rase:

Rasele de tip Merinos: carne-lapte-līna

Rasa Ţigaie: carne-lapte-līna

Rasa Ţurcana: lapte-carne-līna

Rase de pielicele: pielicele-lapte

Elaborarea programelor de ameliorare presupune structurarea exploatatiilor īn:

Ferme de elita pe rase care detin pīna la 2% din efectivele unei rase

Ferme de īnmultire (multiplicare) care detin pīna la 8% din efectivele unei rase

Ferme de productie care detin 90% din efective

Ferme destinate pastrarii ca rezerve de gene a populatiilor aflate īn pericol de disparitie

Fermele de elita si de īnmultire practica cresterea īn rasa curata iar fermele de productie practica cresterea īn rasa curata si hibridarea cu rase prolifice, rase de carne si rase de lapte pentru sporirea productiilor si īmbunatatirea calitatii acestora.

Fermele destinate pastrarii ca rezerve de gene a populatiilor aflate īn pericol de disparitie practica programe de conservare care presupun structurarea fiecarei populatii īn familii de berbec si īmperecherea rotationala īntre familii cu selectia intrafamiliala pe media caracterelor.

La structura data a efectivelor pe rase īn ferme de elita care detin 2% din efective, ferme de īnmultire care detin 8% si ferme de productie care detin 90% din efective se poate realiza un progres genetic anual de 2,5% īn ferme de elita; 2,0% īn fermele de īnmultire si 1% īn ferme de productie pentru caracterele determinante ale productiei de carne (greutatea mieilor la vīrsta de 5-6 luni).

Realizarea progresului genetic este conditionata de folosirea meto-dologiei BLUP pentru stabilirea valorii de ameliorare pentru caracterele urmarite si construirea unor indecsi de selectie ca o combinatie de valori de ameliorare a caracterelor urmarite īn selectie, ponderate economic.

n Importul de rase specializate pentru productiile de carne si lapte

Pentru grabirea ritmului de ameliorare a caracterelor urmarite īn selectie, īn special pentru ameliorarea indicilor de calitate ai carcaselor, a randamentului la sacrificare, a prolificitatii si a productiei cantitative de lapte este necesar a se importa īntr-o prima etapa efective mici de ovine din cele mai bune rase specializate. Astfel se vor importa cīte 100-150 de femele si 15-20 masculi din rasele de carne Texel belgian, Suffolk , Ile de France. De asemenea se vor importa rase de lapte si rase cu prolificitate ridicata din tarile U.E.

In paralel cu urmarirea comportarii īn decursul procesului de aclimatizare a acestor rase la conditiile de mediu din tara noastra se vor realiza hibrizi de carne, de lapte si cu prolificitate ridicate prin īncrucisarea raselor importate cu rasele autohtone de ovine. Hibrizii vor fi verificati īn conditiile de mediu din Romania sub aspectul productivitatii si a rezistentei la īmbolnaviri. In baza rezultatelor obtinute se vor stabili care sunt cei mai buni hibrizi de carne si lapte pe zone de crestere a ovinelor. 

III. Implicarea cercetarii stiintifice īn aplicarea strategiei de

dezvoltare a domeniului de crestere a ovinelor

Cercetarea stiintifica din domeniu este preocupata de gasirea de noi solutii si metode pentru sporirea productiilor de carne si lapte la nivelul realizat īn tarile Uniunii Europene.

Īn acest sens preocuparile sunt orientate īn urmatoarele directii:

1. Crearea prin īncrucisarea a 3-4 rase noi specializate pentru carne cu potential productiv ridicat, la nivelul celor din tarile UE, bine adaptate la conditiile de mediu din Romānia.

Se sconteaza a se realiza urmatoarele niveluri cantitative si calita-tive:

O sporul mediu zilnic - 350-400 g/cap.;

O randamentul la sacrificare - 54-55%;

O greutatea mieilor la vārsta de 100 de zile - 40-42 kg;

O carcase de calitate superioara cu continut scazut de tesut osos si tesut gras;

O prolificitatea oilor - 140-160%.

2.Crearea a 2-3 rase noi specializate pentru productia de lapte adap-tate la conditiile din Romānia utilizānd cele mai perfectionate rase din UE. Se preconizeaza obtinerea unor productii de lapte de peste 350- 400 litri/oaie, cu indici de calitate superiori. Deasemenea, prolificitatea la aceste rase va fi de peste 150%.

3. Crearea de hibrizi de carne cu productii ridicate si carcase de calitate, specifici pentru fiecare zona de crestere care valorifica la maxim resursele zonei fiind bine adaptati la conditiile de mediu.

4. Identificarea populatiilor īn pericol de disparitie si elaborarea unor programe de pastrare a acestora ca rezerve de gene.

5. Elaborarea de tehnologii performante de exploatare specifice fiecarei rase si zone de crestere.










Document Info


Accesari: 4734
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )