Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























BOLILE MAZARII

Botanica




BOLILE MAZĂRII



9.2.1. Viroze

Mozaicul mazarei Pisum virus 2 syn. Marmor leguminosarum

Este cea mai comuna viroza a mazarii , fiind raspândita în America de Nord, Australia, America de Sud si Noua Zeelanda.

Virusul mozaicului mazarei este înrudit cu mozaicul gaben al fasolei.In afara de mazare acest virus mai poate infecta si alte leguminoase ca :Vicia faba ( bob), Trifolium pratense (trifoi), Lupinus albus (lupin).

Simptome. La început boala se manifesta printr-o decolorare evidenta a nervurilor frunzelor tinere.

Mai târziu, frunzele se îngalbenesc, în afara de unele portiuni bine delimitate, de culoare verde-închis, care contrasteaza cu fondul decolorat al frunzei.

Uneori plantele ramân mici, dar cresterea si forma frunzelor nu sunt modificate.Inflorirea este modificata iar pastaile se formeaza în numar mic si formeaza seminte putine.

Agentul patogen. Agentul etiologic al acestei boli este Pisum virus 2 Smith  syn. Marmor leguminosarum Holmes.

Virusul se prezinta sub forma de particule de forma filamentoasa de 750 x12 µm.Este inactivat la 60-64°C, dilutia limita este de 1:5 000 iar rezistenta în sucul extras din plante este de doua zile. Pe cale naturala, transmiterea se face prin afide (Myzus persicae, Aphis fabae, Macrosiphum

solanifolii). Transmiterea prin seminte se face intr-o masura mai redusa atât la mazare cât si la bob. In natura, sursa principala de infectie o constituie trifoiul rosu, bobul, lintea, nautul.

Combaterea. Se recomanda ca mazarea sa nu fie amplasata lânga trifoiul rosu, deoarece în aceasta planta virusul rezista peste iarna. De asemenea la semanat se va folosi numai samânta sanatoasa. Se vor respecta masurile de igiena culturala. Cea mai eficace metoda de combatere este crearea si cultivarea de soiuri rezistente.

9.2.2. Bacterioze

Arsura bacteriana a mazarei - Pseudomonas syringae p.v.pisi



Aceasta boala a fost semnalata mai întâi în SUA în 1915,iar la noi în tara în 1957 în împrejurimile orasului Bucuresti.

În prezent arsura bacteriana este raspândita în numeroase culturi din câmpia Dunarii si centrul Moldovei unde produce pagube limitate.

Simptome. Boala se manifesta pe frunze, tulpini si pastai.

Primele simptome apar pe frunzele bazale sub forma unor pete mici colturoase de 1-6 mm în diametru, care mai târziu devin brune si au aspect umed.Prin aceasta caracteristica se deosebesc usor de petele de antracnoza.

Pe tulpini petele sunt alungite si au aceeasi culoare ca cele de pe frunze.

Pe vreme umeda si calduroasa sunt atacate pastaile, pe care apar niste pete neregulate galbui brunii.

În dreptul petelor, atât de pe frunze cât si de pe tulpini si pastai se formeaza un exudat bacterian uneori abundent, alb cenusiu, care cu timpul se brunifica.

Daca au loc infectii puternice în perioada înfloritului, mugurii florali pot fi distrusi înainte de a se deschide sau pastaile ramân mici si fara seminte.

Agentul patogen. Boala este produsa de Pseudomonas syringae p.v.pisi (Sackett)Young, Dye et Wilkie din familia Pseudomonadaceae, ordinul Pseudomonadales, clasa Shizomycetes.

Este o bacterie în forma de bastonas, cu capetele rotunjite si este prevazuta cu un cil polar. Este Gram - negativa, aeroba, neacidorezistenta iar pe mediu de agar formeaza colonii circulare cu marginile ondulate, de culoare cenusiu albicioasa. Temperatura de dezvoltare a  bacteriei este cuprinsa între 0 - 37,5°C.

În timpul perioadei de vegetatie transmiterea bacteriei se realizeaza prin picaturile de ploaie, apa de irigatii, curentii de aer.

De la un an la altul bacteria se transmite prin intermediul semintelor si prin resturile vegetale ramase pe câmp. Bacteria patrunde în plante prin stomate si prin rani. Dezvoltarea bolii este favorizata de vremea umeda si de temperaturile cuprinse între 20-30°C.

Combatere. În vederea prevenirii si combaterii bolii se va folosi samânta sanatoasa, recoltata din culturi în care nu s-a manifestat boala sau semintele se vor dezinfecta în prealabil pe cale termica, folosind apa calda de 28-30 °C timp de  4 ore, apoi apa calda de 50°C timp de 5 minute. Semintele se mai pot dezinfecta prin prafuire cu Granosan sau TMTD 3-4 g/1kg seminte sau cu oxiclorura de cupru 56,7 g/36 kg seminte.

Se va respecta un asolament rational iar dupa recoltare se vor strânge resturile vegetale si se vor distruge prin ardere.

Cea mai eficace masura de combatere consta în cultivarea de noi soiuri de mazare rezistente la arsura bacteriana.










Document Info


Accesari: 4359
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )