Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























BOLILE OVAZULUI

Botanica




BOLILE OVĂZULUI



8.4.1. Bacterioze

Arsura aureolata a ovazului - Pseudomonas syringae p.v.   coronafaciens

Aceasta bacterioza a fost semnalata pentru prima data īn SUA īn anul 1918, iar īn prezent este raspāndita īn America de Nord, America de Sud si Europa. La noi īn tara a fost semnalata īn 1939 de catre V. G 15515y2410p himpu.

Simptome. Boala apare pe frunze, pe glume si pe boabe.

Pe frunzele plantelor tinere se observa pete translucide care mai tārziu se īnrosesc, iar tesuturile afectate se usuca.

La plantele mai mature, pe frunze se observa pete ovale, lungi de 2-26 mm si late de 105 mm, de culoare galben verzuie sau brun-roscata. Aceste pete sunt localizate pe marginea limbului foliar si pot avea marginea conturata sau difuza. Cu timpul culoarea petelor se schimba, devenind bruna la mijloc si mai deschisa la periferia lor. Petele pot prezenta zone concentrice delimitate printr-o dunga fina, de culoare brun-roscata.

Daca petele conflueaza, tesuturile se necrozeaza si evolutia bolii se īncheie prin uscarea frunzelor, simptom care este vizibil de la distanta īn lanurile de ovaz puternic atacate.

Pe tecile frunzelor si pe glume, se observa aparitia unor pete alungite, mai deschise la culoare.

Simptomatologia bolii este influentata de lumina ; la plantele aflate īn lumina puternica cloroza a fost mult mai intensa, iar īn cāmp, intensitatea redusa a luminii modifica aparitia normala a simptomelor.

Agentul patogen Boala este produsa de Pseudomonas syringae p.v. coronafaciens (Elliot) Stevens din familia Pseudomonadaceae, ordinul Pseudomonadales, clasa Shizomycetes.

Bacteria are forma de bastonas cu 1-2 cili polari, este Gram - negativa, nu reduce nitratii, lichefiaza gelatina dupa 2 saptamāni, hidrolizeaza greu sau de loc amidonul. Pe mediu cu agar formeaza colonii mici, rotunde, albicioase cu nuanta albastruie - fluorescenta. Bacteria se dezvolta bine īntre 1-22°C temperatura letala fiind 48°C.Temperatura optima pentru infectie este 28°C iar incubatia dureaza 2-3 zile.

In timpul perioadei de vegetatie, bacteria se transmite prin vānt si picaturi de ploaie. De la un an la altul, bacteria se transmite prin samānta infectata si prin intermediul resturilor vegetale īn care bacteria poate supravietui pāna la 2 ani.

Combatere. Pentru prevenirea si combaterea bolii se recomanda urmatoarele masuri : dezinfectarea semintelor cu Protilin Al, Orius ST 2 WS, Raxil 2 WS, masura care se ia si īmpotriva taciunilor orzului sau tratamentul preventiv al semintelor cu produse organo-mercurice - Criptodin 150g/100 kg de samānta.

Lucrarile culturale favorizeaza descompunerea resturilor de plante, ceea ce contribuie la limitarea atacului cu Pseudomonas syringae p.v coronafaciens.

Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente.

8.4.2. Micoze

Taciunele zburator al ovazului - Ustilago avenae

Taciunele zburator reprezinta una dintre cele mai comune boli din lanurile de ovaz, raspāndit īn toate zonele de cultura ale acestei plante.Īn unii ani pagubele cauzate de aceasta boala ,pot ajunge la 10-15 % din productie.

In afara de ovaz mai sunt atacate si alte specii de Avena : Avena fatua, A. sterilis, A.orientalis.

Simptome. Plantele bolnave aflate īn cāmp pot fi depistate īnca īnainte de aparitia paniculului, dupa culoarea galben verzuie a burdufului. (Fig. 30)

Principalul mod de manifestare īl reprezinta īnsa paniculele taciunate, care se degaja din teaca frunzei superioare ceva mai tārziu decāt cele sanatoase.

Paniculele bolnave sunt erecte, cu ramificatii mai putin rasfirate īn comparatie cu cele de la plantele sanatoase,cu organele florate (ovarele, staminele, paniculele si glumele) total distruse si īnlocuite cu o masa pulverulenta brun-negricioasa, formata din clamidosporii ciupercii.

Fig. 30. Taciunele zburator al ovazului - Ustilago avenae

a - panicule atacate; b - clamidospori; c - clamidospori germinati



Distrugerea florilor se face de la interior spre exterior mai īntāi fiind atacate ovarele,  apoi staminele, paleele si la urma glumele.

Paniculele pot fi total sau partial atacate. Din cele total atacate, dupa īmprastierea sporilor ciupercii nu ramāne decāt axul cu ramificatiile sale. Cānd sunt infectate doar spiculetele inferioare, boala poate trece neobservata deoarece acestea nu apar din teaca ultimei frunze.

Glumele pot fi partial sau total distruse, iar īn acest al doilea caz partea lor superioara persista si constituie deasupra masei brun negricioase de clamidospori un īnvelis fragil, care īnsa dispare la īmprastierea acestora. Distrugerea glumelor este aspectul prin care acest taciune se distinge de cel īmbracat al ovazului, care nu ataca īnvelisurile externe ale bobului.

Īn functie de aspectul paniculelor taciunate si de textura masei sporifere se disting doua forme ale bolii:

taciune moale - mai frecvent pe vreme secetoasa si calduroasa; se caracterizeaza printr-o masa pulverulenta de clamidospori si prin taciunarea totala a paniculului. Acesta este aspectul tipic de Ustilago avenae si ritmul de dezvolare al ciupercii este rapid

taciune tare - mai frecvent pe vreme racoroasa si umeda ; se observa fie la paniculele partial atacate (la spiculetele inferioare) fie la cele total atacate. In acest caz masa sporifera este dura, aglutinata si devine friabila mai tārziu sau chiar persista īn aceasta stare pāna dupa recoltat. Ritmul de dezvoltare al ciupercii este īncetinit.La aceasta forma de boala, glumele nu sunt distruse īn īntregime si īn acest caz taciunele zburator se deosebeste mai greu decāt cel īmbracat.De aceea este necesar examenul microscopic al clamidosporilor.

O forma de atac rara si fara importanta practica este pe frunze, pe care se formeaza striuri negre, pulverulente, paralele cu nervurile.

Agentul patogen. Boala este produsa de Ustilago avenae (Pers.) Rostr., din familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales, clasa Basidiomycetes.

Ciuperca prezinta clamidospori unicelulari,sferici sau elipsoidali, de 5-9µ diametru, cu membrana bruna, ornata cu verucozitati mici, ascutite la vārf.

Ciclul evolutiv. In faza de īnflorire a ovazului, clamidosporii de pe paniculele taciunate sunt luati de vānt si dusi pe cele sanatoase, pe care le infecteaza. Ei ajung pe stigmate, antere sau īntre glume si palei sau īntre palei si bob unde germineaza. Prin germinare formeaza o epibasidie cilindrica, tetracelulara pe care se diferentiaza lateral si terminal, basidiospori. Prin copularea a doi basidiospori sau uneori chiar a celulelor promiceliului, rezulta filamente secundare, dicariotice, care infecteaza paleile pe fata inferioara, sau pericarpul boabelor. Ciuperca poate ierna sub forma de miceliu sau sub forma de spori negerminati.

Boabele infectate ce contin miceliul ciupercii nu se deosebesc de cele sanatoase, nici ca forma, marime sau greutate.

Miceliul ramāne īn stare de repaus pāna la īnsamāntarea ovazului, iar īn timpul germinarii semintelor trece din stare latenta īn stare activa si infecteaza prin coleoptil plantuta de cel mult 2 cm lungime. Miceliul creste si se dezvolta odata cu planta de ovaz ajungānd īn panicul, īn ramificatii si sporuleaza, īn locul boabelor formāndu-se masa de clamidospori.

Se cunosc si cazuri de infectie latenta cānd miceliul nu ajunge pāna īn panicul, atunci plantele sunt slabite, iar pe soluri sarace se pot chiar usca.

Ca si la ceilalti taciuni zburatori, ciclul biologic se petrece īn doi ani, dar spre deosebire de acestia, la Ustilago avenae infectia este germinala si nu florala.

Factorii externi, īn special umiditatea si temperatura solului, influenteaza infectia. La o umiditate a solului de 30% se produc infectii puternice, dar cu cāt creste umiditatea, atacul de U. aveane este mai redus.

Temperatura optima pentru germinarea clamidosporilor este cuprinsa īntre 15-28°C. Semanatul prea adānc favorizeaza aparitia si evolutia bolii.

Ciuperca are numeroase rase fiziologice, la noi īn tara fiind separate 4 grupe de rase.

Combatere. Principalul mijloc pentru prevenirea bolii este dezinfectarea semintelor prin metode chimice, foarte eficace fiind tratarea acestora cu formalina,ce se efectueaza prin urmatoarele metode :

- tratare umeda : se prepara o solutie de formalina cu concentratia de 350 ml formalina 40% la 100 l apa īn care semintele se tin 7-10 minute, dupa care se scot si se īntind īn strat subtire la umbra pentru uscare;

- tratare umeda urmata de sudatie: se īnmoaie semintele 3 minute īn solutia de mai sus si apoi se tin īn gramezi acoperite de prelate timp de 2 ore pentru sudatie;

- tratare semiumeda:se trateaza o cantitate mare de seminte prin stropire cu o solutie de formalina de 40% la 80 l de apa.Pentru 100 kg de seminte sunt necesari 4-5 l de solutie. Dupa stropire semintele se lasa īn gramezi acoperite, apoi se usuca la umbra. Se recomanda si tratarea prin prafuire a semintelor cu preparate organomercurice: de ex. Criptodin (150g/100kg samānta).

Folosirea fungicidelor sistemice : Benomil 50% (200g/100kg samānta) sau Vitavax 75% (150g/100 kg samānta) este de asemenea recomandata.





Document Info


Accesari: 3618
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )