Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




BOLILE OVAZULUI

Botanica


BOLILE OVĂZULUI



8.4.1. Bacterioze

Arsura aureolata a ovazului - Pseudomonas syringae p.v.   coronafaciens

Aceasta bacterioza a fost semnalata pentru prima data în SUA în anul 1918, iar în prezent este raspândita în America de Nord, America de Sud si Europa. La noi în tara a fost semnalata în 1939 de catre V. G 15515y2410p himpu.

Simptome. Boala apare pe frunze, pe glume si pe boabe.

Pe frunzele plantelor tinere se observa pete translucide care mai târziu se înrosesc, iar tesuturile afectate se usuca.

La plantele mai mature, pe frunze se observa pete ovale, lungi de 2-26 mm si late de 105 mm, de culoare galben verzuie sau brun-roscata. Aceste pete sunt localizate pe marginea limbului foliar si pot avea marginea conturata sau difuza. Cu timpul culoarea petelor se schimba, devenind bruna la mijloc si mai deschisa la periferia lor. Petele pot prezenta zone concentrice delimitate printr-o dunga fina, de culoare brun-roscata.

Daca petele conflueaza, tesuturile se necrozeaza si evolutia bolii se încheie prin uscarea frunzelor, simptom care este vizibil de la distanta în lanurile de ovaz puternic atacate.

Pe tecile frunzelor si pe glume, se observa aparitia unor pete alungite, mai deschise la culoare.

Simptomatologia bolii este influentata de lumina ; la plantele aflate în lumina puternica cloroza a fost mult mai intensa, iar în câmp, intensitatea redusa a luminii modifica aparitia normala a simptomelor.

Agentul patogen Boala este produsa de Pseudomonas syringae p.v. coronafaciens (Elliot) Stevens din familia Pseudomonadaceae, ordinul Pseudomonadales, clasa Shizomycetes.

Bacteria are forma de bastonas cu 1-2 cili polari, este Gram - negativa, nu reduce nitratii, lichefiaza gelatina dupa 2 saptamâni, hidrolizeaza greu sau de loc amidonul. Pe mediu cu agar formeaza colonii mici, rotunde, albicioase cu nuanta albastruie - fluorescenta. Bacteria se dezvolta bine între 1-22°C temperatura letala fiind 48°C.Temperatura optima pentru infectie este 28°C iar incubatia dureaza 2-3 zile.

In timpul perioadei de vegetatie, bacteria se transmite prin vânt si picaturi de ploaie. De la un an la altul, bacteria se transmite prin samânta infectata si prin intermediul resturilor vegetale în care bacteria poate supravietui pâna la 2 ani.

Combatere. Pentru prevenirea si combaterea bolii se recomanda urmatoarele masuri : dezinfectarea semintelor cu Protilin Al, Orius ST 2 WS, Raxil 2 WS, masura care se ia si împotriva taciunilor orzului sau tratamentul preventiv al semintelor cu produse organo-mercurice - Criptodin 150g/100 kg de samânta.

Lucrarile culturale favorizeaza descompunerea resturilor de plante, ceea ce contribuie la limitarea atacului cu Pseudomonas syringae p.v coronafaciens.

Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente.

8.4.2. Micoze

Taciunele zburator al ovazului - Ustilago avenae

Taciunele zburator reprezinta una dintre cele mai comune boli din lanurile de ovaz, raspândit în toate zonele de cultura ale acestei plante.În unii ani pagubele cauzate de aceasta boala ,pot ajunge la 10-15 % din productie.

In afara de ovaz mai sunt atacate si alte specii de Avena : Avena fatua, A. sterilis, A.orientalis.

Simptome. Plantele bolnave aflate în câmp pot fi depistate înca înainte de aparitia paniculului, dupa culoarea galben verzuie a burdufului. (Fig. 30)

Principalul mod de manifestare îl reprezinta însa paniculele taciunate, care se degaja din teaca frunzei superioare ceva mai târziu decât cele sanatoase.

Paniculele bolnave sunt erecte, cu ramificatii mai putin rasfirate în comparatie cu cele de la plantele sanatoase,cu organele florate (ovarele, staminele, paniculele si glumele) total distruse si înlocuite cu o masa pulverulenta brun-negricioasa, formata din clamidosporii ciupercii.

Fig. 30. Taciunele zburator al ovazului - Ustilago avenae

a - panicule atacate; b - clamidospori; c - clamidospori germinati

Distrugerea florilor se face de la interior spre exterior mai întâi fiind atacate ovarele,  apoi staminele, paleele si la urma glumele.

Paniculele pot fi total sau partial atacate. Din cele total atacate, dupa împrastierea sporilor ciupercii nu ramâne decât axul cu ramificatiile sale. Când sunt infectate doar spiculetele inferioare, boala poate trece neobservata deoarece acestea nu apar din teaca ultimei frunze.

Glumele pot fi partial sau total distruse, iar în acest al doilea caz partea lor superioara persista si constituie deasupra masei brun negricioase de clamidospori un învelis fragil, care însa dispare la împrastierea acestora. Distrugerea glumelor este aspectul prin care acest taciune se distinge de cel îmbracat al ovazului, care nu ataca învelisurile externe ale bobului.

În functie de aspectul paniculelor taciunate si de textura masei sporifere se disting doua forme ale bolii:

taciune moale - mai frecvent pe vreme secetoasa si calduroasa; se caracterizeaza printr-o masa pulverulenta de clamidospori si prin taciunarea totala a paniculului. Acesta este aspectul tipic de Ustilago avenae si ritmul de dezvolare al ciupercii este rapid

taciune tare - mai frecvent pe vreme racoroasa si umeda ; se observa fie la paniculele partial atacate (la spiculetele inferioare) fie la cele total atacate. In acest caz masa sporifera este dura, aglutinata si devine friabila mai târziu sau chiar persista în aceasta stare pâna dupa recoltat. Ritmul de dezvoltare al ciupercii este încetinit.La aceasta forma de boala, glumele nu sunt distruse în întregime si în acest caz taciunele zburator se deosebeste mai greu decât cel îmbracat.De aceea este necesar examenul microscopic al clamidosporilor.

O forma de atac rara si fara importanta practica este pe frunze, pe care se formeaza striuri negre, pulverulente, paralele cu nervurile.

Agentul patogen. Boala este produsa de Ustilago avenae (Pers.) Rostr., din familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales, clasa Basidiomycetes.

Ciuperca prezinta clamidospori unicelulari,sferici sau elipsoidali, de 5-9µ diametru, cu membrana bruna, ornata cu verucozitati mici, ascutite la vârf.

Ciclul evolutiv. In faza de înflorire a ovazului, clamidosporii de pe paniculele taciunate sunt luati de vânt si dusi pe cele sanatoase, pe care le infecteaza. Ei ajung pe stigmate, antere sau între glume si palei sau între palei si bob unde germineaza. Prin germinare formeaza o epibasidie cilindrica, tetracelulara pe care se diferentiaza lateral si terminal, basidiospori. Prin copularea a doi basidiospori sau uneori chiar a celulelor promiceliului, rezulta filamente secundare, dicariotice, care infecteaza paleile pe fata inferioara, sau pericarpul boabelor. Ciuperca poate ierna sub forma de miceliu sau sub forma de spori negerminati.

Boabele infectate ce contin miceliul ciupercii nu se deosebesc de cele sanatoase, nici ca forma, marime sau greutate.

Miceliul ramâne în stare de repaus pâna la însamântarea ovazului, iar în timpul germinarii semintelor trece din stare latenta în stare activa si infecteaza prin coleoptil plantuta de cel mult 2 cm lungime. Miceliul creste si se dezvolta odata cu planta de ovaz ajungând în panicul, în ramificatii si sporuleaza, în locul boabelor formându-se masa de clamidospori.

Se cunosc si cazuri de infectie latenta când miceliul nu ajunge pâna în panicul, atunci plantele sunt slabite, iar pe soluri sarace se pot chiar usca.

Ca si la ceilalti taciuni zburatori, ciclul biologic se petrece în doi ani, dar spre deosebire de acestia, la Ustilago avenae infectia este germinala si nu florala.

Factorii externi, în special umiditatea si temperatura solului, influenteaza infectia. La o umiditate a solului de 30% se produc infectii puternice, dar cu cât creste umiditatea, atacul de U. aveane este mai redus.

Temperatura optima pentru germinarea clamidosporilor este cuprinsa între 15-28°C. Semanatul prea adânc favorizeaza aparitia si evolutia bolii.

Ciuperca are numeroase rase fiziologice, la noi în tara fiind separate 4 grupe de rase.

Combatere. Principalul mijloc pentru prevenirea bolii este dezinfectarea semintelor prin metode chimice, foarte eficace fiind tratarea acestora cu formalina,ce se efectueaza prin urmatoarele metode :

- tratare umeda : se prepara o solutie de formalina cu concentratia de 350 ml formalina 40% la 100 l apa în care semintele se tin 7-10 minute, dupa care se scot si se întind în strat subtire la umbra pentru uscare;

- tratare umeda urmata de sudatie: se înmoaie semintele 3 minute în solutia de mai sus si apoi se tin în gramezi acoperite de prelate timp de 2 ore pentru sudatie;

- tratare semiumeda:se trateaza o cantitate mare de seminte prin stropire cu o solutie de formalina de 40% la 80 l de apa.Pentru 100 kg de seminte sunt necesari 4-5 l de solutie. Dupa stropire semintele se lasa în gramezi acoperite, apoi se usuca la umbra. Se recomanda si tratarea prin prafuire a semintelor cu preparate organomercurice: de ex. Criptodin (150g/100kg samânta).

Folosirea fungicidelor sistemice : Benomil 50% (200g/100kg samânta) sau Vitavax 75% (150g/100 kg samânta) este de asemenea recomandata.


Document Info


Accesari: 3971
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )