Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ORDINUL CELASTRALES

Botanica




ORDINUL CELASTRALES

Familia CELASTRACEAE R. Br.

Genul Euonymus L. (Evonymus L.)

Cuprinde peste 100 de specii arbustive din climate temperate si calde, uneori agatatoare sau târâtoare, frunze caduce, uneori persistente, flori complete, bisexuate, fructul - capsula lobata cu 4-5 loje, în fiecare loja 1-2 seminte învelite într-un aril portocaliu.



Euonymus europeus L. - Salba moale, Voniceriu

Specie originara din Europa si Asia de Vest, mult raspândita la noi în subarboretul padurilor, de la câmpie pâna la deal.

Rezista bine la seceta; urca în regiunile montane inferioare aici se localizeaza pe calcare si pe versantii însoriti.

Rezista bine la ger, prefera soluri eubazice, slab acide, profunde, afânate. Creste si prin zavoaie sau lunci. Drajoneaza puternic, creste încet; tolereaza semiumbra.

Arbust de talie relativ mare, putând ajunge pâna la 6m înaltime. Lujerii sunt verzi, cu sectiune tetragonala, având patru mucii suberoase, longitudinale, aripate, rotunjite, de culoare albicioasa sau bruna, mai pronuntate la lastari. Mugurii, apropiati de lujer, opusi sau imperfect opusi sunt ovoizi, acuti, muchiati, cu solzi verzui.

Frunzele alungit-lanceolate sau ovat-eliptice, de 3-10 cm lungime, acuminate, la baza îngustate, crenat-serate, pe dos albastrui-verzui, glabre sau pubescente; petioli de 0,5 cm lungime.

Florile complete, hermafrodite, verzi-galbui, de cca. 1 cm în diametru, dispuse câte 3-8 în cime laterale, sunt asezate la subsuoara frunzelor, pe pedunculi de 1-3,5 cm. Capsula, de 1-1,5 cm diametru, cu patru lobi rotunjiti pe spate, la maturitate de culoare rosie-carmin sau roza, carora le corespund patru loji, cu 1-2 seminte.

Semintele, albicioase, sunt înconjurate compet de un aril carnos, portocaliu, lucitor (fig. 230).

Protejeaza si amelioreaza solul, poate fi folosit în perdelele forestiere ca specie de subarboret, este un valoros arbust industrial, scoarta radacinilor contine gutaperca folosita în industria electrotehnica pentru izolarea cablurilor.

Lemnul este galbui, omogen, folosit la obtinerea scobitorilor, cuielor si carbonizat pentru carbune pentru desen.

Mult utilizate în culturi ornamentale sunt cultivarurile: Albus, Argenteovariegata, Atropurpureus.

Euonymus verrucosus Scop. - Salba râioasa

Areal european si asiatic. La noi este element de subarboret la câmpie si dealuri. Ecologic se aseamana cu Euonymus europeus, suporta mai greu seceta si uscaciunea, prefera statiuni umbrite si suficient de umede.

Are dimensiuni mai mici decât salba moale, de maximum 2-3 m înaltime, lujerii verzi, mai subtiri, nemuchiati, aproape rotunzi, prevazuti cu numeroase verucozitati, de culoare bruna-închis, caracteristice.

Mugurii tot ovoizi, sunt departati de lujer, cel terminal mai mare, cu 5-6 solzi, la margine cu o dunga bruna.

Frunzele opuse, mai mici, de 3-6 cm lungime si 2-5 cm latime, sunt ovat-lanceolate sau alungit-eliptice, acuminate, la baza rotunjite sau îngustate, marunt crenat-serate; petioli mai scurti, de numai 0,2-0,3 cm.

Florile, complete si pe tipul patru, brunii, de cca. 0,6 cm diametru, sunt grupate în numar mai mic decât salba moale, câte 1-3 (4), în cime reduse, pe pedunculi de 3-4 cm lungime.

Fructul este o capsula, cu patru lobi, de culoare roza, de cca. 1 cm diametru.

Semintele negre sunt înconjurate incomplet de un aril portocaliu; dupa deschiderea capsulei ramân suspendate un timp pe firisoare subtiri ( fig. 231).

Drajoneaza mai slab, creste mai încet.

Euonymus nana Sieb. (E. Rosmarinifolia Hort.)- salba pitica

Specie indigena, apare rar în Europa, mai frecvent în Caucaz, la noi apare extrem de rar în nordul Moldovei si Transilvaniei, în mlastini si stâncarii.

Arbust pitic, de la 0,3-2 m, cu tulpini repente sau ascendente,. Frunze persistente, liniare, de 1-4 cm lungime, flori brune-purpurii, fructele capsule de culoare roz cu seminte partial acoperite de aril.

Euonymus fortunei Turcz.

Originar din China, arbust târâtor, câteodata devine urcator, frunze persistente, eliptice, verzi-închis, înfloreste si fructifica la vârste înaintate, numai formele erecte.



Euonymus fortunei cv. Coloratus arbust târâtor, cu frunze verzi închis care devin toamna rosii-purpurii.

Euonymus fortunei var. Radicans arbust de 15 cm înaltime, urca pe trunchiul arborilor sau pe ziduri; - frunze de 3 cm, eliptice, cu nervuri mai deschise.

Euonymus fortunei var. Gracilis - arbust mic, de 30 cm, frunze persistente, relativ mici (1-3 cm), variegate cu alb; vârful lastarilor este adesea roz.

Specia si varietatile sunt mai sensibile la ger, rezistente la poluarea atmosferica.

Formele pitice cresc si mai încet.

Euonymus japonica Thunb.

Arbust tufos, puternic ramificat, de 2 m înaltime, frunze persistente, lucioase, deosebit de frumoase.

Euonymus japonica var. Aureo-Marginata

Euonymus japonica var. Albo-Marginata

Euonymus japonica se poate planta solitar, dar e sensibil la ger.

Înmultire: prin seminte (septembrie-octombrie), semanaturile târzii si cele de primavara sunt riscante, având germinatie slaba, fara stratificare; prin butasi - vara Euonymus fortunei si Euonymus japonica; prin altoire (iulie) în oculatie.

Familia STAPHYLACEAE Lindl.

Genul Staphylea L.

Staphylea pinnata L. - clocotis

Specie indigena de origine mediteraneana, întâlnita sporadic de la câmpie si deal, rareori în regiunile montane inferioare, în paduri, luminisuri, zavoaie, stâncarii, însoteste teiul.

Prefera statiunile calde, însorite, tolerant fata de umiditate, suporta umbrirea, rezistent fata de seceta. Specie de semiumbra.

Arbust de pâna la 5m înaltime, în forma de tufa, cu numeroase tulpini drepte si scoarta cenusie-bruna, fin crapata.

Lujerii vigurosi, glabri, verzi-maslinii pâna la rosii-bruni, cu numeroase lenticele albe, alungite; la vârf se termina cu doi muguri. Scoarta lujerilor de doi ani prezinta striatiuni albicioase în lung.

Mugurii sunt opusi, ovo-conici, acuti, turtiti lateral, cu doua margini carenate si cu un singur solz aparent, verzi pâna la rosii-bruni.

Frunzele imparipenat-compuse, lung petiolate, au 5-7 foliole, de o forma eliptica, acuminate, fin serate, pe dos albastrui, frunzele în tinerete sunt subtiri, dupa înflorire devin pieloase.

Florile albe-galbui, dispuse în panicule terminale, pendente,, de 5-12 cm latime, au cinci sepale petaloide, albe-galbui, la vârf rosietice, caduce; corola este campanulata, cu pete oblong-lanceolate, albe-galbui. Înfloreste în mai-iunie.

Fructele sunt capsule, umflate, sferice sau piriforme, foarte caracteristice, mari, de 2,5-4 cm terminate cu doua sau trei vârfuri prelungite si având pereti membranosi, reticulati, de culoare verde-închis, la interior cu 2-3 loji. Semintele, câte 1-3 în fiecare loja, sunt sferice, brune-deschis, glabre, lucitoare. Dupa coacere, prin august, semintele suna daca sunt miscate, de unde si denumirea de "clocotis", sunt comestibile (fig. 232).

Lemnul este alb, tare, greu, fizibil, folosit în strungarie.

Staphylea trifolia L.

Originar din America de nord, frunze trifoliate, inflorescente mai scurte, fructe alungite.

Folosire: solitar sau în grupuri.

Înmultire prin seminte dupa recoltare, în rasadnite reci si stratificate (primavara), prin butasi se înmulteste greu, pentru înradacinare se acopera cu clopote de sticla, prin marcotaj prin musuroire.











Document Info


Accesari: 1977
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )