Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ORDINUL THYMAELEALES

Botanica


ORDINUL THYMAELEALES

Familia THYMAELEACEAE A.L. Juss.

Genul Daphne L.



Daphne mezereum L. - tulichina, piperul lupului

Specie indigena, raspândita în Europa si Asia Centrala si de Nord. La noi se întâlneste în padurile montane, în raristile subalpine, coboara la câmpie si coline, pâna în statiunile de lunca (Prejmer) în paduri, liziere, tufarisuri montane.

Are amplitudine climatica larga, prefera soluri bogate în humus, moderat acide.

Specie mezotermo, mezofila, eumezotrofa.

Temperament de umbra.

Arbust scund de 1-1,5 m înaltime, cu tulpina slab ramificata.

Lujeri cenusii-verzui sau bruni deschis, glabri, foarte flexibili, se rup extrem de greu, sub scoarta lemnul e galbui, la strivire are miros greu. Muguri alterni, ovo-conici, verzi, foarte departati de lujer, cei floriferi îngramaditi, globulosi, bruni. Frunze oblong-ovate, 3-8 cm lungime, prelung-cuneate, vârf obtuz sau acut, margine întreaga, pe dos verzi-cenusii, glabre, cad toamna târziu.

Flori hermafrodite, sesile, grupate 2-4 în axilele frunzelor, placut mirositoare, roz-trandafirii, se deschid primavara foarte devreme, mult înaintea frunzelor, uneori înfloresc si toamna. Fructe drupe rosii, aproximativ 8 mm diametru.

Fructele frunzele si scoarta otravitoare din cauza alcaloizilor (fig. 242).

Prezinta o anumita importanta ornamentala, datorita florilor frumos colorate si placut mirositoare.

Daphne mezereum var. Rubra Select cu flori mari rosii-violacee

Se foloseste la marginea masivelor, în apropierea aleilor si caselor, pentru florile sale.

Înmultire vegetativ sau generativ cu seminte recoltate în pârga sau daca sunt mature se stratifica 1 an în ladite sau în rasadnite reci, se repica primavara urmatoare în teren.

Prin butasi (vara), înradacinarea se face în sere sau rasadnite, marcotaj musuroit sau arcuit.

Familia ELEAGNACEAE A.L. Juss.

Cuprinde arbori si arbusti des spinosi, frunze persistente sau cazatoare, alterne, întregi, lanceolate, lujerii, mugurii si frunzele au peri stelati, argintii sau aramii, flori hermafrodite sau unisexuat monoice, fructe pseudodrupe.

Genul Eleagnus L.

Eleagnus angustifolia L. - salcioara, salcie mirositoare

Specie exotica raspândita în sud-estul Europei si vestul Asiei, la noi se cultiva des în regiunile calde si uscate, în parcuri si gradini.

Specie rezistenta la ger, prefera regiuni calde, (termofila) suporta uscaciunea (xerofita) si se comporta bine pe soluri nisipoase, inclusiv pe cele saraturoase.

Are temperament de lumina.

Arbust sau arbore de 7 - 8 m înaltime, cu tulpina neregulata. Lujeri spinosi, cei tineri albicios-mat-tomentosi. Muguri alterni, ovoizi, argintiu-lucitori. Frunze alungit-lanceolate, 4-8 cm lungime, acute sau obtuze, întregi pe margine, scurt-petiolate, verzi-cenusii pe fata, pe dos argintii-lucitoare, cu peri solzosi. Flori hermafrodite sau poligame, andromonoice, aproximativ 1 cm, stau solitare câte 2-3 pe lujeri din anul precedent, receptacul la exterior argintiu, în interior galbui (apetale) melifere cu miros de fragi, înfloreste prin iunie.

Fructe false drupe, elipsoidale, aproximativ 1 cm lungime, galbene-portocalii, acoperite cu solzi argintii, miez dulceag (fig. 243).

Fructifica abundent din anul IV, dupa plantare.

Lastareste si drajoneaza, rezista la fum si gaze.

Este apreciata ca specie fixatoare pe terenuri inundabile, îmbogateste solul în azot, traind în simboza cu bacterii nitrificatoare.

În garduri perimetrale plantatiilor forestiere, împiedica accesul animalelor.

Are valoare ornamental ridicata datorita frunzisului argintiu, florilor placut mirositoare si pseudodrupelor argintii persistente mult timp.

Eleagnus commutata Bernh.

Arbust originar din America de Nord, de 3 - 4 m înaltime, fara spini, frunze argintii pe ambele fete, flori foarte parfumate, mici, galbene, cu exteriorul argintiu, grupate câte 1 - 3.

Drajoneaza si lastareste bine.

Eleagnus pungens Thunb.

Arbust originar din Japonia, atinge 4 m înaltime, frunze persistente, pieloase si tari, eliptic-alungite, lucioase pe fata, mat-argintii pe dos, lujeri cu spini.

Eleagnus pungens var. Maculata cu frunze mari, cu dungi galbene late.

Specie temofila, necesita protectie iarna.

Are temperament de lumina, tolereaza semiumbra.

Se folosesc pentru plantari izolate, grupuri, perdele de protectie.

Eleagnus angustifolia se preteza pentru gard viu.

Înmultire: prin seminte toamna sau primavara dupa stratificare, iar dupa recoltarea fructelor se înlatura partea carnoasa.

Marcotaj prin musuroire (septembrie - octombrie), butasirea cu butasi de iarna (de 15 - 30 cm si diametru la colet de 6 - 8 mm) se recolteza în noiembrie.

Genul Hippophae L.

Hippophae rhamnoides L.- catina alba de râu

Specie indigena cu areal larg, eurasiatic, în longitudine de la Oceanul Atlantic la Pacific, în Asia de la Oceanul Indian, în Nord în Europa pâna în Norvegia (67ș latitudine), de la câmpie pâna în regiuni montane (2000 m în Alpi, 5000 de m în Himalaia). La noi apare pe suprafete mari între Olt si Siret, în Subcarpatii Munteniei si Moldovei, insular în Delta Dunarii.

La noi apare o ssp. aparte spp. Carpatica Rousi.

Are amplitudine ecologica foarte larga, suporta geruri foarte aspre si calduri excesive.

Prezinta rezistenta mare la seceta, cu cerinte modeste fata de sol.

Vegeteaza bine de la câmpie si coline, pâna în regiunile montane inferioare, formeaza asociatii pe soluri scheletice, chiar pe roca la zi, pe soluri argiloase, superficiale, pe conuri de dejectie, alunecari, grohotisuri, pe nisipuri (grinduri marine).

Are temperament de lumina.

Înaltime de 2 - 3 m, arbust, formeaza tufe cu sistem radicular foarte întins, superficial, cu nodozitati vizibile în care traiesc bacterii fixatoare de azot din atmosfera.

Scoarta brun-închis, ramurile laterale cu spini foarte puternici.

Lujeri anuali cenusii-argintii, cu peri solzosi, ramurile laterale cu numerosi spini puternici. Muguri mici, alterni, subglobulosi, bruni-aramii. Frunze liniar-lanceolate, aproximativ 6 cm lungime, vârf acut sau obtuz, margine întreaga, scurt petiolate, pe dos cu peri solzosi, cenusii-argintii pâna la aramiu-roscati lucitori. Flori dioice, foarte mici, cele mascule în inflorescente globuloase, cele femele în raceme spiciforme, apar înaintea frunzelor prin martie-aprilie.

Fructe drupe false, ovoide, 7-8 mm lungime, carnoase, translucide, portocalii, îngramadite spre vârfurile ramurilor de 2 ani, se mentin si iarna (fig. 244).

Rusticitatea ecologica este completata de remarcabila putere de instalare si extindere datorita capacitatii de drajonare si lastarire.

Excelent specie pentru terenuri degradate.

Disponibilitatile ornamentale provin de la aspectul decorativ al frunzelor si fructelor, fructe foarte bogate în vitamina C, având deci si o valoare economica; se poate folosi ca tufe izolate sau în garduri vii.

Înmultirea prin seminte (primavara) sau prin marcotaj (august).


Document Info


Accesari: 3748
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )