Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ETICA EXPERIMENTULUI PE ANIMALE DE LABORATOR

diverse





ETICA EXPERIMENTULUI PE ANIMALE DE LABORATOR


Experimentele pe animale se regasesc inca din cele mai vechi timpuri ale istoriei. In Grecia Antica vivisectia se practica in scopul observarii structurii si functiei organelor la animalele vii. In timpul Imperiului Roman, Galen dezvolta vivisectia, ce devine un instrument important in cadrul investigatiilor fiziologice. Astfel, se practica ligaturarea ureterelor, demonstrandu-se functia lor de transport a urinei de la rinichi la vezica urinara si se sectioneaza maduva spinarii la diferite niveluri pentru a se stabili relatiile intre diferiti nervi spinali si zonele de inervatie la nivelul corpului (Post, 2004). In Evul Mediu, experimentele pe animale devin mai rare, iar teoriile stiintifice antice sunt privite cu scepticism. Totusi, la sfarsitul Evului Mediu, se publica o serie de carti despre anatomia organismului uman (Andreas Vesalius, carti de fiziologie - William Harvey), care studiaza prin metoda vivisectiei circulatia sangelui in organism.




In anii 1800 experimentul pe animale ramane singura metoda de a elucida diferite procese fiziologice.

In secolul XX, utilizarea animalelor in scop experimental se extinde, depasind domeniile farmacologiei si fiziologiei, fiind folosite si in domenii cum ar fi psihologia, testarea produselor cosmetice, testarea diferitelor produse medicamentoase si a altor produse de larg consum.

Exista legi pentru evaluarea si justificarea utilizarii animalelor in contextul cercetarii biomedicale si educatiei.      Utilizarea animalelor pentru cercetarea biomedicala a fost subiectul unor indelungi dezbateri si continua sa fie si astazi.

Pe masura ce naintam intr-un ritm accelerat in investigatiile stiintifice, noi probleme (de exemp 11511y2418l lu, manipularea genetica a animalelor ) privind ngrijirea si utilizarea animalelor de laborator continua sa apara. Principala ntrebare care da nastere acestor dezbateri filozofice este daca este sau nu corect, din punct de vedere moral sa se efectueze cercetari pe animale.

Odata cu aparitia umanitarismului, apar si primii filosofi partizani ai drepturilor animalelor. William Hogarth publica monografia Cele patru stagii ale cruzimii, referindu-se la tratamentul barbar la care sunt supusi cainii si pisicile, iar Jeremy Bentham argumenteaza ca abilitatea animalelor de a simti durerea le confera acestora dreptul la consideratii de ordin moral.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, guvernele a numeroase tari aloca fonduri imense in scopul cercetarii medicale. Se remarca o crestere a numarului de animale folosite in laboratoare. Totusi, intre anii 1970-1980 izbucnesc cateva scandaluri mari legate de abuzurile la care sunt supuse animalele de laborator. Totodata, se adopta de catre organizatiile internationale o serie de acte legislative ce prevad reducerea numarului de animale utilizate in experimente, reducerea disconfortului produs la animalele de laborator prin diferite metode anestezice si analgezice si inlocuirea lor cand este posibil cu diferite modele matematice sau cu culturi de tesutur.

In prezent, oponentii experimentelor pe animale condamna cel mai mult utilizarea acestora in testele LD-50, in testele Draize (utilizandu-se iepurii, se masoara gradul de iritare la nivelul ochilor produs de diferite produse cosmetice) si in cazul experimentelor psihologice (instinctul matern studiat pe puii de maimuta).

In cazul experimentelor militare au fost iradiate maimute pentru a se observa care sunt efectele expunerii la radiatii si care sunt modificarile comportamentale induse de radiatii. Un caz celebru de abuz asupra animalelor de laborator este experimental efectuat pe primate cu scopul de a simula leziunile cerebrale de la oameni. Acest experiment s-a desfasurat la Facultatea de Medicina a Universitatii din Pennsylvania. Ceea ce s-a reprosat cel mai mult cercetatorilor a fost lipsa anestezierii animalelor, efectuarea de leziuni multiple la maimute fara un scop stiintific bine definit, intretinerea animalelor in conditii improprii, lipsa unui personal veterinar care sa asigure intretinerea corespunzatoare a animalelor.

Exista numeroase teorii filozofice care incearca sa explice statutul moral al animalelor. Termenul de" moral" este definit ca fiind conceptul conform caruia exista pentru oameni principii intrinseci privind binele si raul.

Cele patru teorii etice principale sunt: utilitarismul, deontologia, inrudirea, unitatea organica.

*Utilitarismul:

Teoriile utilitariste privesc alegerea actiunii care va aduce cele mai mari avantaje pentru cel mai mare numar de indivizi. Cind facem aceste calcule pentru a stabili daca o actiune este corecta din punct de vedere moral sau nu, insumam cantitatea totala de bine care va fi rezultatul unei anumite actiuni si o comparam cu cantitatea totala de rau care va fi cauzat

*Deontologia

Deontologia sau viziunea bazata pe drepturi respinge in anumita masura abordarea utilitarista a nsumarii beneficiilor versus prejudicii c nd se stabileste care actiune este cea mai morala.

In schimb deontologia afirma ca, atunci c nd se iau aceste decizii, trebuie sa luam drepturile indivizilor (oameni sau alte specii vii) ca fiind binele suprem. In sens strict deontologic nu se poate justifica o actiune care altfel ar fi considerate gresita din simpla ratiune ca produce mai multe consecinte benefice dec t daunatoare.



* nrudirea

Teoria inrudirii poate fi vizualizata ca o serie de cercuri concentrice inconjurand o fiinta umana. Cu cat mai mult o persoana (sau specie) se apropie de pozitia noastra la centrul cercului , cu atit mai puternica este obligatia noastra fata de acele fiinte care ocupa o pozitie apropiata.

* unitatea organica

Teoria unitatii organice se bazeaza pe premiza ca viata organica este unica si are propria ei valoare in masura in care este un organism viu care aduce contributii pamintului si are propriile scopuri.

# Justificari etice pentru utilizarea animalelor in cercetare

Metoda proportionalitatii presupune verificarea faptului ca scopurile proiectului de cercetare sunt proportionale cu specia folosita, cu durerea si disconfortul care va fi produs animalelor si cu numarul de animale folosite.

Metoda antropomorfismului critic ne permite sa apreciem si sa alinam mai bine durerea si disconfortul pe care animalele le pot indura in timpul unei proceduri de cercetare si cat timp traiesc intr-un stabiliment de cercetare. Antropomorfismul critic ne permite sa reducem costurile etice ale unui experiment.

Experimentele pe animale au avut o contributie remarcabila in descoperirea unor tratamente pentru diverse boli, mai ales in cazul cercetarilor privind diabetul si hipertensiunea. Experimentele pe animale sunt necesare, asa cum sunt necesare experimentele pe bolnavi sau cele facute pe voluntari sanatosi, chiar daca nu exista un beneficiu imediat. Multe tari au adoptat Coduri practice cu scopul de a proteja animalele utilizate pentru cercetare. Fiecare Comitet de etica urmareste respectarea Codurilor de practica si codurilor etice in ceea ce priveste experimentul pe animale.

Comitetul etic de cercetare al Asociatiei Internationale de Studiu a Durerii (IASP), a aratat ca studierea mecanismelor durerii cronice pe animale este esentiala, dar ca aceste experimente necesita o planificare exacta in scopul diminuarii sau evitarii stresului la animale.

Cercetatorii care conduc studii privind durerea si care au drept modele diferite specii de animale trebuie sa ia in considerare o serie de cerinte privind desfasurarea studiului (IASP 1982):
- sa demonstreze utilitatea si potentialele beneficii aduse de experimentul pe animale in intelegerea mecanismelor durerii acute sau cronice;
- daca este posibil, cercetatorul trebuie sa incerce stimulul dureros pe el insusi, in cazul stimulilor durerosi neinvazivi;
- sa fie posibila aprecierea unor niveluri de durere prin observarea modificarilor de comportament ale animalului fata de normal;
- cercetatorul sa se asigure ca animalul este expus la stimulul de intensitate minima care sa faca posibila desfasurarea experimentului;
- animalul care sufera o durere cronica sa primeasca tratament pentru usurarea suferintei sale;
Studiile despre durere care se realizeaza pe animale paralizate cu blocanti neuromusculari:
- nu trebuie sa fie conduse in absenta unei anestezii generale, iar
- durata experimentului sa fie cat mai scurta posibil, atat cat sa permita o concluzie pertinenta, la fel si numarul de animale implicat in experiment (Zimmermann, 1983).

Suferinta animalelor in cercetarea biomedicala si educatie exista in mod direct, fiind datorata unei proceduri experimentalele care animalul a suportat-o sau ntretinerii inadecvate care ii este oferita sau amindurora.

Suferinta este:

a)      Durere si disconfort. Durerea este definita de catre Asociatia Internationala pentru Studiul Durerii ca " o experienta senzoriala si emotionala neplacuta, asociata cu lezarea potentiala sau efectiva tisulara". Disconfortul este definit ca "o schimbare minima in nivelul adaptativ al animalelor sau homeostaziei ca rezultat al schimbarilor biologice, fizice, sau psihologice ce au loc in mediul lor".     

b)      Neliniste si teama. Nelinistea este definite ca" o stare emotionala ce implica excitabilitate si atentie crescuta, determinate de un pericol necunoscut care poate fi present in imediata apropiere. Frica e nefinite " asemanator, numai ca frica s-ar referi la un pericol cunoscut sau trait in imediata apropiere.



Consideratiile etice privind actul medical au reprezentat o parte integranta a medicinii moderne nca de la nceputuri. Bioetica si deontologia medicala nu au fost considerate stiinte multidisciplinare distincte p na n anii '80, c nd etica medicala si dreptul medical s-au dezvoltat ca entitati separate, devenind arii de interes academic si profesional. Factorii care au condus la aceasta dezvoltare: explozia noilor tehnologii si proceduri medicale si dezumanizarea actului terapeutic.

Conventia Europeana privind Protectia Animalelor Vertebrate utilizate in scopuri experimentale sau cu alte scopuri stiintifice (1986, intrata in vigoare in ianuarie 1991, adoptata si de tara noastra) a mai suportat o serie de modificari legislative in 1992, 1993, 1997 si 2003. Ea prevede reducerea numarului de experiente pe animale si a numarului de animale din cadrul acestor cercetari. Studiul pe animale poate fi realizat doar in cazul cercetarii in scopul profilaxiei, a diagnosticului si tratamentului unor boli, in domeniul anchetelor medico-legale, in invatamant, pentru studierea unor mecanisme fiziologice si protectia mediului (art. 2). In toate procedurile trebuie aplicate metode de anestezie generala, de analgezie sau orice alte metode concepute in scopul diminuarii pe cat posibil a durerii si stresului suferite de animal. Exceptie fac cazurile in care metodele de reducere a durerii interfera cu rezultatele cercetarii si cand stimulul dureros aplicat la animal nu produce modificari ale starii fiziologice a acestuia (art. 8).

Legislatia privind protectia animalelor exista si este functionala īn multe tari europene de peste 80 ani (īn Marea Britanie din 1911). Interesul crescut īn ultimii ani privind experimentul medical pe animal este determinat de o noua viziune stiintifica, ecologica, umanista si integrativa ce caracterizeaza acest mileniu. Utilizarea animalelor pentru cercetare se afla sub control īn unele tari ale UE prin prevederile "Conventiei Europene de protectie a animalelor vertebrate, utilizate īn experimente si īn alte scopuri stiintifice". In Marea Britanie exista un cod de buna practica privind utilizarea animalelor īn practica stiintifica.

īn aceste documente exista prevederi referitoare la beneficiile si riscurile legate de folosirea animalelor īn cercetare. De exemplu Scientific Steering Committee al Comisiei Europene considera ca primatele neumane sunt necesare īn cercetarea biomedicala pentru urmatoarele motive:

pentru a asigura siguranta; multe vaccinuri noi sau medicamente necesita a fi evaluate pentru specificitate si siguranta īntr-un sistem imun apropiat de cel uman īnainte de a intra īn cercetarea clinica pe subiecti umani

pentru a determina eficacitatea primatelor neumane pentru infectii pentru care nu exista nici un alt model animal recomandat; aceste studii, denumite dovada de principiu (proof of principie) sunt esentiale īn cresterea interesului si dezvoltarea capitalului pentru trialurile clinice.

īn utilizarea animalelor ca elemente de experiment se ridica mai multe probleme etice:

reproducerea si hranirea animalelor, inclusiv obtinerea animalelor prin histerectomie

utilizarea izolatoarelor si a containerelor de izolare

recoltari de sānge sau tesuturi, organe si utilizarea eutanasiei

utilizarea animalelor nascute prin histerectomie si mentinerea īn conditii stricte de izolare este considerata o metoda traumatizanta, īn Marea Britanie fiind interzisa despartirea animalelor īnainte de patru saptamāni de viata

animalele folosite īn scop experimental trebuie sa fie sanatoase si fara probleme comportamentale, izolarea putānd genera modificari de comportament

recoltarea de organe si tesuturi, ca si eutanasia folosite īn experiment pot genera suferinta, recoltarea secventiala de organe fiind inacceptabila.

Din nefericire, numai o mica parte din membrii Comitetelor de etica pentru experimentele pe animale din diferite institutii poseda cunostiinte de cercetare propriu-zisa. Acest lucru il pune pe cercetator in situatia de a explica cu minutiozitate ceea ce intentioneaza sa faca in materie de tehnica chirurgicala, anestezie pentru fiecare animal in parte. Aceasta metoda face ca activitatea de cercetare sa devina impracticabila (Astarastoae V., 1998).

Controverse privind studiul pe animale continua sa existe. Discutiile continua sa fie polarizate pe doua mari directii: restrictionarea cercetarilor conduse pe animale si benefiiciile medicale pe care le presupun aceste cercetari. In prezent un accent deosebit se pune pe "principiul celor trei R": reducerea numarului de animale folosite pentru experimentare, redefinirea procedurilor de cercetare cu scopul de a diminua durerea animalelor de laborator si inlocuirea (replacement - engl.) modelelor animale cu alte metode alternative cum ar fi culturile de tesuturi sau modelele matematice.


BIBLIOGRAFIE

Cruce Mihai, Etica cercetarii stiintifice - studii experimentale, curs pentru doctoranzi, UMF Craiova, 2006

Belis Vladimir, Gangal Marius, Cadrul juridic si deontologic al practicii medicale, Ed. Viata Medicala Romāneasca, Bucuresti, 2002

Stoica O., "Genetica versus Bioetica", Ed. Polirom, Ia°i, 2002

4. Astarastoae V., Trif A.B., Essentialia in Bioetica, Ed. Cantes, Iasi, 1998;
5.Pence G.E., Classic cases in Medical Ethics - Accounts of the cases that have shaped Medical Ethics, with Philosophical, Legal, and Historical Backgrounds, McGraw-Hill, Inc., USA, 1990;
6. Post S.G. (edited by), Encyclopedia of Bioethics, 3rd edition, 5 vol., Macmillan Reference, USA, 2004;
7.
Zimmerman M., Ethical guidelines for investigations of experimental pain in conscious animals, Pain, 1983, 16: 109-110;
8.
*** Conventia Europeana privind Protectia Animalelor Vertebrate utilizate in scopuri experimentale sau cu alte scopuri stiintifice (1986, intrata in vigoare in ianuarie 1991);
9.
Declaratia de la Helsinki, adoptata la a 18-a Adunare Generala a Asociatiei Medicale Mondiale, Helsinki, Finlanda, iunie 1964, cu amendamente elaborate succesiv in 1975, 1983, 1989, 1996, 2000, 2002, 2004.










Document Info


Accesari: 7729
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )