PLANUL TEMATIC AL PROIECTULUI DE DIPLOMA CONFECTII

PLANUL TEMATIC AL PROIECTULUI DE DIPLOMA

CAPITOLUL I : Creatia si alegerea modelului

CAPITOLUL II : Alegerea materialelor pentru modelul de confectionat

CAPITOLUL III : Proiectarea si calculul tiparelor

3.1. Proiectarea tiparului classic

3.2. Transformarea modelului in tipar de baza

CAPITOLUL IV : Confectionarea sabloanelor de lucru

4.1. Reproducerea sabloanelor de pe tipar

4.2. Calculul suprafetei sabloanelor

CAPITOLUL V : Elaborarea normelor tehnice necesare productiei

5.1. Norma tehnica de consum

5.2. Norma tehnica de confectionare

CAPITOLUL VI : Pregatirea si croirea materialelor

CAPITOLUL VII : Confectionarea produsului

CAPITOLUL VIII : Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

CAPITOLUL IX : Organizarea controlu 151g61b lui tehnic

CAPITOLUL X : Norme de protectie a muncii

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1 Tiglea Lupascu Romita - Manual pentru cultura de specialitate , Textile , pielarie clasa a X -a , Scoala de Arte si meserii , Ed. OSCAR PRINT , Bucuresti 2006.

2 Tiglea Lupascu Romita - Manual pentru Scoala de Arte si Meserii clasa a X -a , Calificarea profesionala , Lucrator in tricotaje - Confectii . Modulul , Procese de obtinere a tricoturilor Simple , Ed. OSCAR PRINT , Bucuresti 2006.

3 Spantu Cornelia - Proiectarea produselor textile, Manual pentru clasa a XI -a Filiera tehnologica , Profil tehnic . Calificarea profesionala : Tehnician Designer Vestimentar Ed. Mistral Info Media 2007.

4 Spantu Cornelia - Tehnologii textile , Manual pentru clasa a XI -a , Filiera tehnologica , Profilul tehnic, Specializarea : Textile Ed. Economica Preuniversitara 2002.

5 E. Iosif , G. Penciu , V. Cociu , D. Miroslavici , G. Ciontea , E. Bucurenci - Tehnologii textile si de confectionare , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie usoara clasa a IX -a si a X-a . Ed. Didactica Bucuresti 1980.

6 Merticaru Virginia , Giurgiu Daniela - Materii prime textile , Manual pentru clasa a XI -a , Filiera tehnologica , Profil: Tehnic , Specializarea : Textile Ed. Economica Preuniversitara 2001.

7 Emil Hagiu , Constanta Comandar , Mihaela - Olivia Andriuta - Proiectarea produselor , Structura si proiectarea tricoturilor , Manual pentru clasele a XI - XII -a licee industriale cu Profil de Industrie usoara si anii II - III , Scolii profesionale - Ed. Didactica Pedagogica , Bucuresti 1992.

8 Nicolae Suciu , Ion Barbu , Victoria Carpa - Utilajul si Tehnologia meseriei tricoter , Manual pentru clasele a IX -a , a X -a Licee industriale cu profil de Industrie usoara si scoli profesionale , Ed. Didactica Pedagogica , Bucuresti 1993.

9 Florin Vasiliu - Controlul modern al calitatii produselor , Ed. Ceres Bucuresti 1987.

10 Liviu Tamas , Doina Strava , George Tipa - Masini si utilaje din Industria Usoara , Manual pentru clasa a XII -a licee industriale cu Profil : Industrie Usoara (meseria mecanic masini si utilaje) si scolii Profesionale . Ed. Didactica Pedagogica , Bucuresti 1988.

11 Mircea Cosmin Monac , Gheorghe Stramb , Gheorghe Robotin , Nicolae Pal , Radu Sugar , Irina Monac - Accesoriu curricular ; Norme de protectia muncii si P.S.I. in atelierele de pregatire practica si laboratoare , Ed. Solstitiu , Satu-Mare 2002.

12 Dimitrie Barbulescu , Mihail Simion , Lucia Barbulescu - Protectia si Igiena Muncii manual pentru clasa a X -a Filiera tehnologica . Profilul : Resurse naturale si protectia mediului . Ed. Economica Preuniversitara 2002.

Pliante si publicatii de specialitate : internetul, unitatea comerciala unde se efectueaza practica

Capitolul I

Creatia si alegerea modelului

Argument

Imbracamintea ocupa, in randul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special. Deoarece ea reflecta cel mai prompt neincetata evolutie a civilizatiei materiale si spirituale a societatii contemporane. Aceasta evolutie a determinat o varietate de produse si materiale care sa satisfaca cerintele omului in functie de necesitate.

Articolele vestimentare sunt folosite pentru a proteja corpul impotriva intemperiilor dar si in scop estetic. De-a lungul timpului,trecerea anilor a adus nu numai schimbari de mentalitati,opinii,sisteme si organizatii dar si schimbari in ceea ce priveste moda. Daca pana la inceputul anilor '30 erau preferate rotunjimile rubiconde,lucrurile incep sa se schimbe. O tinuta specifica anilor '30 trebuia sa contina cel putin un element din: umeri incretiti,corset sau croiala stransa in talie,fusta lunga sau fusta evazata. Eleganta era obligatorie pentru femei indiferent de momentul zilei,singurul aspect care facea diferenta fiind materialul din care erau confectionate. Astfel daca pentru zi se preferau texturile mai putin pretentioase ca bumbacul,inul sau lana,pentru seara erau "la mare cautare" catifeaua,matasea sau satinul.

Anii '40 aduc cu ei o schimbare majora in lumea modei pentru ca se trece de la eleganta la tinute mai comode. Astfel,manecile bufante din dreptul umerilor sunt inlocuite cu celebrele pernute pentru umeri,lungimea rochiilor se scurteaza,iar talia nu se mai subliniaza decat printr-un cordon subtil.

Anii '50-'60 sunt marcati de moda rochiilor lungi pana la genunchi sau chiar mai jos de genunchi. Femeile purtau pulovere din mohair sau lana,lungi pana la solduri pe care le asortau cu pantaloni stramti. Manecile hainelor si camasilor erau ¾,fiind la moda materialele sintetice,de obicei materiale pe baza de nailon in combinatie cu alte materiale.

Moda anilor '70 a fost foarte diversa,femeile puteau purta orice lungime de rochie sau fusta (mini,midi sau maxi), dar si pantaloni,salopete,tunici,sarafane si asa mai departe.

In anii '80 a luat amploare asa zisul stil business ce insemna un costum in nuante sobre cu pantaloni in stil masculin sau fusta dreapta ori plisata pana la genunchi. Sacouri,blazere,camasi unisex toate aveau pernute pentru umeri menite sa confere o alura autoritara, considerata necesara pentru promovarea profesionala.

Anii '90 au avut o mare influenta asupra modei. Aceasta era a fost caracterizata de stilul minimalist si de alte tendinte care de multe ori s-au suprapus. Purtarea unor culori stralucitoare,cum ar fi culoarea neon,s-a dovedit a fi foarte populara. De asemenea,a devenit foarte apreciata imbracamintea cu modele abstracte sau multicolore. Tot anii '90 au adus voga purtarii fustelor mini,confectionate din lucra sau piele. Un alt accesoriu vestimentar prezent in acea perioada era,pantalonul de catifea.

In prezent revine moda anilor '50 si '90, rochii vaporoase,scurte,midi,lungi,fuste largi sau creion, fuste cu jupoane,pantaloni foarte scurti dar si salvari. In acest sezon mansetele se intalnesc peste tot,acestea pot avea diferite forme: rotunde,stil clopot sau cilindrice. In garderoba fiecaruia trebuie sa se gaseasca haine ce se potrivesc in context.

Manseta este la fel de importanta ca oricare parte componenta a unei camasi,forma mansetei ii acorda acesteia,de cele mai multe ori functionalitatea.

Mansetele cu un rand de nasturi,sunt prezente la mai toate felurile de camasi,dar cu preponderenta la cele cu tenta cazual.

Mansetele cu doi nasturi,sunt mai elegante. Le regasim la camasi pentru costumul de fiecare zi sau la tinutele business. Exista variatiuni pe tema,in sensul in care, cei doi nasturi dispusi pe verticala pot fi completati de un al treilea sau al patrulea,linia mansetei devenind foarte vizibila in ansamblul camasii.

Mansetele cu butoniera sunt exclusiv pentru camasi elegante. Acestea ofera o paleta deosebita stilului propriu. Manseta camasilor cu butoni trebuie sa fie mai lunga decat a celor cu nasturi.

Capitolul II

Alegerea materialelor pentru modelul de confectionat

Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza       si materiale auxiliare. Aceste materiale au roluri diferite si se adopta in functie de specificul produsului,materialele utilizate pot avea functia de baza,fiind numite materiale de baza sau functie auxiliara,numite materiale auxiliare.

Materialele de baza

Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza.Ca urmare,materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.

Pentru confectionarea imbracamintei pot fi utilizate diverse materiale cu functia de material de baza,conditie determinata de produs si destinatia acestuia. Cele mai folosite materiale de baza sunt tesaturile,tricoturile,blanurile naturale sau artificiale,pielea naturala sau sintetica.

Tesaturile: sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Ca urmare a modului de realizare,tesaturile prezinta o buna stabilitate,rezistenta la purtare.

Tricoturile:sunt materiale textile care se produc prin buclarea succesiva sau simultana a unuia sau mai multor fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea lor intr-o anumita ordine.

Materialele auxiliare

In procesul de confectionare a imbracamintei,un rol la fel de important il detin materialele auxiliare. Notiunea de material auxiliar porneste de la conceptul ca unele dintre acestea pot lipsi din componenta unor produse.

Principalele materiale auxiliare sunt:captuselile,intariturile,ata de cusut,furniturile si garniturile.

Intariturile: sunt materiale textile care dubleaza unele detalii ale imbracamintei. Aceste materiale au rolul de a marii rezistenta la purtare,la sifonare si de a asigura stabilitate pe conformatia corpului. Dupa modul de obtinere,intariturile pot fi tesute si netesute.

Ata de cusut: este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea imbracamintei. In procesul de coasere,ata de cusut se alege in functie de materialul ce se confectioneaza si operatia de coasere. In general la alegerea atei de cusut vor fi respectate urmatoarele conditii tehnice:

- ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materialele de baza si auxiliare ale produsului confectionat. Un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea produsului prin ruperea cusaturilor;

- finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului. In acest sens,pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare decat materialele cusute;

- culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute,avandu-se in vedere ca ata adoptata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute.

In functie de aceste criterii ata de cusut poate fi clasificata astfel:

- ata din fibre de bumbac

- ata din fibre de in si canepa

- ata din fibre chimice

- ata din matase naturala

- ata din fibre de matase artificiala

- ata din fibre in amestec

Furniturile si garniturile

La confectionarea imbracamintei pe langa materialele de baza si materialele auxiliare,se mai folosesc o serie de furnituri si garnituri care completeaza,intregesc si ornamenteaza produsul confectionat. Aceste materiale se aplica in functie de cerintele produsului si modelului confectionat,precum si de tehnologia de fabricatie adoptata

Nasturii pot fi din: sidef,lemn,metal,plastic cu diferite forme si culori.

Nasturii de sidef utilizati la confectionarea imbracamintei subtiri se produc din scoici,avand diametrul de la 0,8 la 3cm si sunt prevazuti cu doua sau patru gauri pe fata.

Capitolul III

3.1.Proiectarea tiparului clasic

3.2.Transformarea tiparului clasic in model

3.3.Transformarea modelului in tipar de baza

Procesul de confectionare al mansetelor cuprinde urmatoarele faze de lucru:

- montarea mansetei la terminatia manecii cu o cusatura tighel

- descalcarea cusaturii de montare prin termofixare. Se aplica numai la manecile confectionate din tesaturi sau tricoturi tip lana

- rasfrangerea mansetei peste maneca si fixarea marginii superioare,cu o cusatura tighel simpla sau dubla

- termofixarea mansetei prin calcare

Manseta rasfranta pe maneca se confectioneaza separat si apoi se monteaza la maneca putand fi simpla sau captusita.

Manseta simpla se prelucreaza separat prin indoirea si coaserea partii superioare,dupa care se calca si se monteaza la maneca. Montarea se face pe linia de terminatie inainte sau dupa incheierea manecii pe cot.

Manseta captusita se confectioneaza separat dupa care se monteaza la maneca.

Fazele de lucru necesare confectionarii si montarii la maneca sunt:

- pregatirea mansetei pentru confectionare prin sablonare si rihtuire

- coaserea mansetei cu captuseala pe latura superioara

- egalizarea cusaturii prin rihtuire

- intoarcerea mansetei pe fata si fixare prin coasere si calcare

- incheierea mansetei cu linia cotului si descalcarea cusaturii

- montarea mansetei la maneca

Manseta de prelungire este caracteristica imbracamintei subtiri si lenjeriei. Are forma dreptunghiulara sau cu colt la capete. In functie de model se poate confectiona simpla sau dubla.Ca parti componente,manseta de prelungire este alcatuita din:fata dos de manseta si insertie. Fata si dosul se confectioneaza din material de baza,iar insertia din materiale auxiliare sub forma de tesaturi sau materiale netesute.

Ajustarea mansetei pe brat se face prin butoniere si nasturi sau butoni. La mansetele incheiate cu nasturi,sunt prevazute butoniere la capatul de pe fata manecii,iar la cele incheiate prin butoni,butonierele se aplica pe ambele capete ale mansetei.

Dimensiunile mansetei difera in functie de varsta purtatorului,de produsul la care se aplica si de modelul produsului.

Confectionarea si montarea mansetei de prelungire fara intaritura necesita urmatoarele faze de lucru:

- confectionarea si finisarea deschizaturii la maneca;

- coaserea mansetei la capete;

- montarea dosului de manseta pe fata interioara a manecii,formand intariturile necesare;

- montarea fetei de manseta pe fata manecii cu un tighel ingust sau doua tighele paralele;

- fixarea marginii mansetei prin coasere sau prin calcare;

- coaserea butonierei si a nasturelui pentru ajustare;

Manseta de prelungire prevazuta cu intaritura se aplica la camasi pentru barbati,poate fi confectionata cu latime simpla sau dubla,indiferent de latime,procesul de confectionare si montare cuprinde urmatoarele faze de lucru:

- confectionarea slitului la maneca;

- coaserea sau lipirea insertiei pe dosul mansetei in interior;

- coaserea dosului de manseta pe marginea insertiei;

- coaserea mansetei la capete;

- egalizarea cusaturilor prin rihtuire si intoarcerea mansetei pe fata

- calcarea mansetei cu masina manuala sau cu o presa speciala;

- montarea mansetei la maneca cu unul sau doua cusaturi tighel aplicate paralel

- coaserea butonierelor si nasturilor;

Capitolul IV

Confectionarea sabloanelor de lucru

4.1. Reproducerea sabloanelor de pe tipar

4.2. Calculul suprafetei sabloanelor

4.1. Reproducerea sabloanelor de pe tipar

Sabloanele de lucru necesare pentru realizarea productiei sunt:

- sablonul pentru croit;

- sabloanele ajutatoare;

Aceste sabloane se obtin prin copierea tiparelor de la subcapitolul 3.3.Transformarea modelului in tipar de baza.

Sabloanele pentru croit se confectioneaza din carton sau din placi de plastic prin reproducerea integrala a tiparelor de baza.

Reproducerea consta in asezarea tiparului de baza pe carton si trasarea conturului pe carton. Trasarea conturului se face cu creion sau ruleta dintata,manual de catre lucrator. Pe liniile trasate se taie cartonul cu o foarfece sau cu un dispozitiv special obtinandu-se sablonul. Dupa ce au fost decupate din carton,sabloanele se marcheaza cu datele tehnice pe care trebuie sa le aiba in perioada utilizarii,adica:

- denumirea produsului (manseta);

- numarul de model;

- denumirea detaliului (fata,dos,);

- numarul de incadrari pe material si sensul de amplasare pe firul materialului. Deasemenea , pe sabloane se marcheaza semnele necesare punctelor de intalnire la asamblare,pozitia pieselor de ajustare si rezervele pentru cusaturi si tivuri.

Sabloanele ajutatoare sunt utilizate in cadrul procesului de confectionare la operatii de insemnat si rihtuit detalii. Aceste sabloane se confectioneaza pe dimensiuni mai precise deoarece prin marcarile care se fac cu ajutorul lor pe semifabricatele in confectionare,trebuie sa asigure mansete dimensiunile finale.      Pentru confectionarea mansetei sunt necesare urmatoarele sabloane: manseta.

4.2.Calculul suprafetei sabloanelor

Cunoasterea suprafetei sabloanelor este necesara atunci cand se verifica modul de utilizare a suprafetei materialului consumat sau cand se impun anumite conditii de restrictie economica a materialului de baza.

Pentru calcului suprafetei sablonului la modelul de confectionat se va utiliza metoda calculului geometric, iar rezultatele obtinute se consemneaza in tabelul 4.2.

Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sablonului in figuri geometrice cunoscute,iar ariile suprafetelor determinate se insemneaza si se obtine aria suprafetei sablonului detaliului respectiv.

4.2.Suprafata sabloanelor pentru manseta Nr. Crt. Denumirea produsului Nr de incadrari Suprafata sabloanelor(cm2) Pe detaliu Pe produs Fata de manseta Dos de manseta Total suprafata

Capitolul V

Elaborarea normelor tehnice necesare productiei

5.1. Norma tehnica de consum

5.2. Norma tehnica de confectionare

Normele tehnice necesare procesului de confectionare sunt:norma de consum si norma interna. Aceste norme se elaboreaza anterior procesului de productie,pentru a se putea calcula consumul de materiale si de timp necesar activitatilor respective.

5.1.Norma tehnica de consum

Consumul de material necesar confectionarii mansetelor se determina in functie de natura materialului. Astfel, pentru tesaturi consumul se determina cu ajutorul sabloanelor,pentru ata prin masura cusaturilor,iar pentru celelalte in functie de model.

Determinarea consumului de tesatura se obtine prin incadrarea (asezarea) sabloanelor pe material,respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:

- sabloanele se aseaza pe material in functie de sensul materialului si de conditiile inscriptionate pe sabloane;

- la asezarea sabloanelor pe material este obligatoriu a se respecta firul materialului;

- asezarea sabloanelor pe material se face intre marginile materialului,folosindu-se numai suprafata utila;

- suprapunerea sabloanelor pe materialul de croit este interzisa deoarece micsoreaza detaliile croite.

Determinarea consumului de materiale auxiliare

Consumul de materiale auxiliare se determina in functie de forma si natura lor. Pentru modelul dat,necesarul de materiale auxiliare este:

- ata de cusut

- insertie termotex subtire pentru intarit

- celelalte materiale utilizate la confectionarea mansetelor (numarul de marime,eticheta cu instructiuni si eticheta de carton cu specificatii comerciale) se aplica cate o bucata din fiecare la produs.

Consumul de materiale pentru manseta

5.2. Norma tehnica de confectionare

Norma tehnica de confectionare are rolul sa stabileasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

Generalitati asupra produsului care se stabileste pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza. Aceste se verifica la produsul finit la care sunt admise tolerantele precizate in prezenta norma tehnica. Tolerantele admise au rolul sa compenseze dimensional contractiile sau deformarile care au loc in procesul confectionarii produsului.

Conditii tehnice de confectionare

Pentru confectionarea mansetelor sun necesare respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- cusaturile tighel aplicate in confectionare trebuie sa fie drepte si cu aspect placut avand o desime de 4-5 impunsaturi pe centimetru;

- cusaturile de incheiere sa fie tensionate uniform,avand linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute;

- cusatura ascunsa pentru coaserea tivului trebuie reglata astfel incat sa nu fie vizibila pe fata produsului;

- tivul format trebuie sa fie uniform si fara cute sau incretituri;

5.2. Dimensiunile produsului finit

Capitolul VI

Pregatirea si croirea materialelor

In cadrul etapei de pregatire si croire a materialului se urmareste transformarea materiei prime in semifabricate. Acest proces de transformare cuprinde operatii pregatitoare croirii si croirea propriu+zisa. Etapele pregatitoare croirii sunt: calcarea,decantarea si controlul materialului, sablonarea.

Calcarea si decantarea au ca scop reducerea contractiei materialului,eliminarea cutelor si incretiturilor care se formeaza in timpul transportului si depozitarii.

Controlul materialelor se face pe masa de control in scopul evitarii defectelor din tesatura.

Sablonarea materialului are ca scop trasarea conturului sabloanelor pe suprafata materialului de croit.

Croirea propriu-zisa se realizeaza cu o foarfece de taiat materiale textile,tinandu-se cont de semnele de intalnire necesare la asamblarea detaliilor.

Detaliile se controleaza si se pun perechi in pachetul care va contine semifabricatele mansetei croite.

6.1. Procesul tehnologic cu pregatire si croire a materialului

Capitolul VII

Confectionarea produsului

Mansetele adoptate

Prin tema de fata se poate confectiona prin baza unor procedee de lucru diferite. Astfel,pentru confectionarea in productia de serie,procesul de munca se poate organiza folosindu-se urmatoarele procedee industriale:

a-banda rulanta

-PROD-SINCRON

- linie tehnologica

Procesul tehnologic de confectionare este sistemul de lucru in care activitatea productiva este organizata pe principiul activitatii de grup.

Procesul tehnologic pe banda rulata este organizat pe operatii tehnologice,ritmic sincronizate,la care participa intregul personal al unitatii de productie. In cadrul acestui procedeu, intregul proces de confectionare este organizat pe operatii de prelucrare cu timpi de executie de la 2 la 15 minute.

Procesul desfasurat pe banda rulanta trebuie sa cuprinda toate operatiile de transformare a semifabricatelor in proces,ceea ce necesita respectarea urmatoarelor conditii tehnico-organizatorice:

- asigurarea concordantei de timp intre operatii si locurile de munca din cadrul operatiilor;

- alcatuirea operatiilor prin cuplarea fazelor,astfel incat acestea sa cuprinda un volum de timp egal cu timpul de executie al operatiei;

Procedeul PROD-SINCRON este o forma de organizare a productiei in confectii bazata pe independenta muncitorului fata de ritmul in care se lucreaza. Aceasta independenta impune amplasarea locurilor de munca paralel cu circulatie semifabricatului in procesul confectionarii. Amplasarea permite fiecarui muncitor sa produca dupa posibilitatile si capacitatea sa de munca. Activitatea este organizata prin divizarea procesului tehnologic pe operatii,grupe de operatii si zone de lucru.

Linia tehnologica este organizata pe agregate de lucru compuse din utilaje de productie si mese de lucru ajutatoare. La acest procedeu,utilajele pot fi amplasate perpendicular pe firul tehnologic sau oblic fata de acesta.

In cadrul unui agregat,locurile de munca sunt organizate in succesiune tehnologica,asigurand astfel o alimentare rationala cu semifabricat pentru prelucrare. Agregatul cu amplasare perpendiculara este dotat cu utilaj si mobilier necesar activitatii productive.

Pentru depunerea semifabricatelor de prelucrat agregatul este dotat mese ajutatoare sau cu ladite asezate paralel cu fluxul tehnologic si montate in partea stanga a locului de munca.

Locurile de munca sunt analizate pe operatii si tipuri de lucrari cu respectarea tehnologiei de executie. Utilajele si mobilierul in circuit se aseaza in linie asemanator pentru rulante,lipsind,insa transportul mecanizat. Pentru depunerea semifabricatului agregatul este prevazut la fiecare loc de munca cu ladite sau cutii montate pe un suport fix. Marimea cutiilor folosite este determinata de volumul produsului prelucrat.

Transportul semifabricatului in circuit de productie se face manual de catre muncitor,care preia din cutia de alimentare a semifabricatului,prelucreaza si apoi il depune in cutia debitoare pentru alimentarea locului de munca urmator.

Agregatul cu amplasare oblica este organizat pe acelasi principiu ca agregatul cu amplasare perpendiculara,diferit de acesta prin amplasarea utilajului in pozitie oblica fata de fluxul tehnologic.

La acest agregat,laditele pentru depunere a semifabricatelor sunt amplasate in cadrul locurilor de munca in partea stanga a muncitorului intre utilaje. Acest mod de amplasare permite o mai buna utilizare a spatiului industrial si asigurarea unor manuiri mai rationale.

Linia tehnologica cu transport manual este avantajoasa in productia industriala deoarece:

- ocupa un spatiu industrial redus in comparatie cu banda rulanta,eliminand transportul;

- timpul de efectuare a operatiilor este redus de cel al operatiilor pe banda rulanta intrucat alimentarea in productie reduce timpul neproductiv;

- dotarea agregatului cu ladite,permite o mai buna conservare al semifabricatului la locurile de munca,mai ales cand se desfasoara pe doua schimburi;

Capitolul VIII

Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Procesul tehnologic de confectionare se elaboreaza prin divizarea produsului pe operatiuni si faze de lucru ordonate in succesiune logica,care sa corespunda prioritatilor de executie fara intreruperi si discontinuitati. Aceste operatii constituie cele trei etape de lucru:prelucrarea detaliilor principale,asamblarea detaliilor principale si finisarea produsului,componente obligatorii la confectionarea unui obiect vestimentar.

Pe baza schitei produsului se trece la formularea continutului operatiilor si esalonarea acestora in ordine cronologica. Dupa stabilirea ordinei de executie a lucrarilor se determina timpul de lucru pentru fiecare baza.

Determinarea timpilor de lucru se face prin masurare cronologica (cronometrare);Categoria operatiilor se stabileste pe baza indicatorilor de incadrare tarifara care se afla la serviciile tehnice din societatile comerciale de specialitate.

Procesul tehnologic de confectionare al mansetei

Capitolul IX

Organizarea controlu 151g61b lui tehnic

Controlul tehnic de calitate are rolul sa asigure mansetelor realizate forma si aspectul modelului aprobat,prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate,precum si evitarea defectiunilor dimensionale sau de executie a produsului.

In acest scop, la elaborarea tehnologiei de fata au fost prevazute masuri tehnice care sa asigure produsului realizat calitatea necesara acestor deziderate. Pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost introdusa operatia de control a materialelor inainte de croire. Cat priveste forma si aspectul produsului aceasta productie tehnica a fost realizata la proiectarea tiparelor si reproducerea sabloanelor. Defectiunile dimensionale ale mansetelor provin din croirea pe baza sabloanelor prin controlul pieselor dupa croire si prin respectarea conditiilor tehnice de confectionare asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivuri,toate aceste facilitati au fost asigurate prin acordarea de timp suficient pentru realizarea in bune conditii a fiecarei operatii.

Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor sa indeplineasca aceasta functie in cadrul procesului tehnologic de confectionare. Acest control se desfasoara pe baza normei tehnice care precizeaza toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

Capitolul X

Norme de protectie a muncii

Conform legii protectiei muncii nr. 319/2006, protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate,avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,apararea vietii,integritatii corporale si sanatatii salariatilor ti a altor persoane participante la procesul de munca.

Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.

Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor,persoanelor angajate cu conventii civile,elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

Persoanele care desfasoara astfel de activitatii sunt obligate :

Sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea;

Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana,cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice accidentare sau imbolnavire profesionala;

Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorului locului de munca;

Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare,corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de persoana proprie si de alte persoane participante la procesul de munca;

Sa respecte regulile proprii de protectie a muncii,corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locul de munca;

Sa participe la activitatea de instruire,testare si perfectionare cu privire la normele de protectie a muncii.

Nerespectarea masurilor stabilite cu privire la protectia muncii la locurile de munca se sanctioneaza conform legii,daca prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala.

Accidentele de munca la confectionarea si finisarea imbracamintei pot fi prevenite printr-o serie de masuri determinate de cauzele ce le pot produce si de utilajele care functioneaza in aceste sectii. Astfel,in sectiile de confectionat si finisat se pot produce accidentele mecanice,termice,electrice si chimice.

Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii mainilor de catre prese sau de organele de lucru ale acestora.

Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale preselor de calca.

Accidentele electrice se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presele.

Accidentele chimice se pot produce datorita manipularii substantelor chimice fara a tine seama de instructiunile de folosire, manipulare si datorita instalatiei de ventilatiei pentru eliminare a gazelor si introducerea aerului proaspat.

Masurile de protectie a muncii trebuie aplicate atat inainte de inceperea lucrului,cat si in timpul deservirii masinilor si instalatiilor.

Masuri obligatorii in faza de pregatire a lucrului:

- echiparea personalului cu imbracaminte de protectie stabilita prin norme de protectie a muncii (halat,basma,pantofi cu toc jos);

- controlul masinii:daca masa si motorul electric sunt bine fixate,iar instalatia electrica legata la pamant si bine izolata;daca este dotata cu dispozitive de protectie la sistemul de transmisie,la ac si la intrerupatorul de curent;

- curatirea masinii de scame si praf la terminarea si inceperea schimbului.

Masuri obligatorii in timpul lucrului:

- inceperea lucrului si deservirea masinii cu mainile ude sunt strict interzise;

- reparatiile si reglarile la masini se fac numai de catre personal calificat si obligatoriu in timpul stationarii masinilor;

- oprirea masinilor automate se efectueaza numai prin pedala,fara a interveni cu mana;

- pentru deservire si interventii vor fi utilizate scule corespunzatoare si in stare buna de functionare;

- aglomerarea masinii cu scule,cu dispozitive sau cu detalii de prelucrat este interzisa deoarece se pot produce accidente;

- se interzice pastrarea lubrifiantilor langa masina de cusut,in cadrul sectiei de lucru;

- se interzice urcarea pe masina in timpul lucrului a personalului de deservire sau de intretinere.